tratamente bio pt.

plante

Zeama bordeleza

Zeama bordeleza sau zeama cuprocalcica este o solutie neutra de culoare albastra, rezultand din
combinarea sulfatului de cupru cu hidroxid de calciu (var stins), care se aplica in concentratie de
0,5% in perioada de vegetatie si 1 - 2% in perioada repausului de iarna, la cires, visin, cais, piersic,
prun, in principal, dar si la mar si par.

Concentratia zemei bordeleze este data de cantitatea de sulfat de cupru folosita. Pentru obtinerea
solutiei de 0,75% zeama bordeleza sunt necesare75gr de piatra vanata (sulfat de cupru) in 5 l de apa
calduta si 115-120 gr var stins separat in 5 l de apa (eventual 35-40 gr bulgare var nestins). Cele
doua solutii se pregatesc separat. Se toarna solutia de sulfat de cupru peste laptele de var si se
amesteca pana se omogenizeaza si devin bleu.

Daca este acida, solutia produce arsuri pe planta. Verificarea calitatii (reactiei) zemei bordeleze se
face cu hartia de fenolftaleina care, introdusa in zeama bine preparata, se coloreaza in roz, sau cu
hartie de turnesol care introdusa in solutie se albastreste.

Daca zeama bordeleza nu e neutra se poate adauga var stins sau piatra vanata, controland in
permanenta reactia solutiei. In final, zeama bordeleza bine preparata trebuie sa aiba culoarea
albastra a cerului senin de vara.

Pentru ca zeama bordeleza sa adere mai bine pe organele tratate (frunze, lastari) se adauga melasa,
lapte dulce, albus de ou bine batut, dar cu rezultate mai bune se folosesc Aracet 0,15 - 0,2%.

In functie de suprafata viei se prepara cantitatea de solutie necesara, socotind ca la primele stropiri
se folosesc aproximativ 600 l/ha, iar la ultimele 1200 - 1600 litri si chiar mai mult, dupa cat de
dezvoltata este vegetatia.

Dar trebuie sa se retina ca solutia preparata trebuie folosita in aceeasi zi. Daca este lasata de pe o
zi pe alta isi pierde eficacitatea.
La umplerea aparatelor de stropit solutia se strecoara prin sitele pompelor sau printr-un tifon.

INGRASAMANT PT RASADURI SI PLANTE MATURE

Coji de cartofi, de morcovi, de telina (si ce mai aveti) si coji de fructe (nu citrice)- 0,5 kg se pun la
macerat in 2.5 l de lichid in care ati fiert cartofi, fasole sau ati spalat orezul. Peste ele adaugati 1
lingura de bicarbonat de sodiu si lasati la macerat 2-3 zile (pana nu mai face spuma cand
amestecati).
DEZINFECTANT PT RASADURI sau SOLUTIE IMPOTRIVA MANEI

125 ml lapte degresat sau zer se pun intr-un litru de apa + 4 picaturi de iod. Se stropesc rasadurile
inainte sau dupa repicare.
(Am incercat, dar mi s-a parut prea puternica. Am cam ars rasadurile pe frunzele mai mici si mai
crude. Probabil e prea mult iod)

MACERATUL DE URZICA http://vasi-gioni.blogspot.com

Pentru solutia de urzica se foloseste urzica mare, cea care pisca. Se evita folosirea urzicilor
inflorite, pentru a nu germina semintele si a umple gradina de urzici . Se adunat1 kg de urzici
proaspete si se pun la macerat intr-un vas cu 10 litri apa de ploaie. Se amesteca in fiecare zi si se
tine la macerat 1 saptamana . Cand este gata se strecoara si se dilueaza cu apa, 1 litru de macerat cu
9 litri de apa .
-Se pot stropii plantele direct pe frunze sau se pot uda la radacina.
-Se poate stropi gramada de compost pentru a grabi descompunerea gunoaielor.
-Se poate folosi ca insecticid, dar atunci nu se lasa la macerat decat 3 zile, dupa care se strecoara si
se dilueaza 1/9 cu apa si pulverizeaza pe plante in fiecare saptamana.
-Se utilizeaza cu precautie la mazare si fasole, pentru a nu face exces de azot ( ele au capacitatea de
a acumula azotul din sol in radacini) si atunci pericolul de a fi invadate de afide este mai mare..
-Se foloseste ca fertilizator natural pentru plantele care exceleaza prin frunze, nu prin flori sau
fructe.
-Se poate face o fiertura special pentru transplantarea rasadurilor in solar sau gradina. Urzicile fierte
se pun in gropile de plantare si cu ceaiul se uda rasadul plantat. Ajuta la prinderea si acomodarea
rasadului la noul loc. Aici se poate folosi si urzica uscata ( pentru cei care nu au urzici in curte si
cumpara de la plafar)

APA DE CENUSA http://cuelisa.com/

Cenusa din lemne este folosita in tratarea si ingrasarea solului in care cresc legume. Fie se imprastie
pe pamantul proaspat sapat , primavara, fie se adauga la compost cand plantam rasadurile in
gradina, fie se prepara lesie, adica apa de cenusa si se uda rasadurile cu aceasta.Un volum de
cenusa, sa zicem cam un litru si cinci, sase volume de apa. Se amesteca si se lasa trei zile sa se
formeze lesia. Se ia apoi cu grija, sa nu se tulbure (fiindca partea solida este sedimentata pe fundul
galetii) si se introduce intr-un pet cu dop stropitoare.
Cu aceasta solutie se poate stropi pamantul inainte de a rasari rasadurile si dupa ce rasar. Ea, pe
langa ca este ingrasamant si face plantele mai viguroase le fereste de ciuperca phitoftora care
determina caderea plantutelor de rasad.
Dupa ce am luat apa de cenusa din galeata, ramane partea solida peste care adaug iarasi apa (de
ploaie, de preferat) si dupa trei zile iarasi am patru litri cu care stropesc rasadurile. Cred ca la a treia
procedura pot arunca restul de cenusa langa un pom sau altundeva pentru ca este, inca, ingrasamant.
Stropirea rasadurilor cu o stropitoare este indicata fiindca nu se batatoreste pamantul ca si cand
udam cu sticla, in jet.

hobbygradina.ro
Cum se aplic, parc simt ntrebarea plutind n aer. Aplicarea se poate face n mod diferit. Sub
form de ap de cenu (mod de preparare I: 500 gr de cenu oprim cu 5 l ap fiart, sau
fierbem 15 minute; lsm s se limpezeasc (decanteze), scurgem apa limpezit i adugm nc 5 l
de ap stat, adic, ap de ploaie, sau nu, stat n soare pn se nclzete.
Mod de preparare II: lum o gleat de 10l, punem cenu cam pe sfert i adugm apoi, peste ea,
ap, aproape de plin. Lsm acoperit, afar, cam 1 sptmn 10 zile. Scurgem apa limpede,
adugm ap pn la 10 l i folosim. Peste cenua rmas mai putem pune ap i folosi nc de vreo
dou ori, numai c, n felul acestea, firete, concentraia va fi mai slab), pulverizand pe suprafaa
solului, sau, direct, pe plante.
Cnd aplicm cenua sub form prfoas, i o presrm de jur-mprejurul culturilor, va trebui,
totui, avut grij s-o ncorporm, udnd bine n urma ei, ca s-o fixm mai abitir i la propriu (s n-o
zburtceasc vnturile mai agitate), i la figurat (ca s ajung mai lesne la plantele noastre
nfometate). Un alt mod, ar fi acela, cu care eu m mpac cel mai bine, nefiind nevoit s fac pauze
de folosire a ei, i anume, direct n lcaurile de plantare la momentul transplantrii sau al plantrii
la locul definitiv.
i vin cu cteva exemple:
(1 lingur = 6 gr. cenu; 1 pahar de 200ml = 100gr cenu; un borcan de 500 ml = 250 gr cenu;
1borcan de un litru = 500 gr. cenu.)
rsad de legume se recomand 8 10 gr n lca; eu pun o lingur, iar n timp, pn la
plantarea la locul definitiv, mai duuiesc cu ap de cenu
castravei, dovlecei, patisson se recomand 6 12 gr n lca; eu pun vreo 2 linguri rase
cartof se recomand 60 100 gr; eu pun n lca, sau pudrez fiecare crump, cu cte o
linguri de cenu. Pudrez tufele, pn ce nu s-a topit roua, dup ploi, sau dup ce le
stropesc chiar eu, aa, ca s se prind mai bine cenua de frunze; astfel, vargatului de
colorado i piere cheful de a rumega din frunze, iar pe ciuperc n-o mai bate gndul s
invadeze tarlaua.
mazre se recomand -15 20 gr; eu pun n fiecare cuib cam 2-3 linguri cu vrf . Pudratul
este nelipsit, mai ales dup ploi. ardei gras, vinete, roii se recomand 18 gr n lca. Eu
pun cam 3 linguri bune, i, nu uit ca, dup fiecare ploaie, s pudrez peste frunze i rod,
astfel, ca ciuperca, s nu se prind de ele.
varz la plantare pun n lca cam o lingur, iar, peste var, am grij s pudrez, de jur-
mprejur, s nu permit melcilor i limacilor s-i croiasc drum pn la nfoiata noastr, dar
i peste ea, anume ca s n-o recunoasc marele fluture alb i s nu se aeze la casa lui pe
foile ei. n plus, prin metoda aceasta, primete i hran.
cpuni, zmeur se recomand -100 150 gr; eu pun cam 1 can pe lng tuf, sau, la
zmeur, presar de-a lungul rndului, socotind o can la fiecare 3-4 fire. Pudratul st la loc de
cinste. Goneste lighioanele nesioase, dar i ciupercile miele. Mult se mai bucur pomii de
trataia cu cenu.

S v spun ce i cum am nvat eu s procedez. O dat la 3-4 ani fac urmtoarea operaiune: n
jurul trunchiurilor pomilor mei fructiferi (pe tot cuprinsul coroanei) fac un an nu mai adnc de 10-
15 m, cu mare grij, s nu stric rnduiala rdcinilor. n traneea creat torn cam 5-6 gleti de
ap, n care pun cte dou cni de cenu/galeat, sau, presar cam 1 kg de cenu (aceasta este raia
pentru un pom matur). Apoi, repejor, acopr anul la loc.
Dac presar cenu crud, am grij s arunc peste ea foi de varz, foi de lobod, de spanac, urzici,
ppdie, sau orice alte buruieni, fr semine i fr rdcini. Cei mai mulumii sunt viinii i
prunii, dar i merii i perii. De departe, ns, cel mai fericit este coaczul. Pentru el pun de-o parte
cate trei pahare pline cu cenu. Pun de jur-mprejur, adncind un pic, apoi i mai fac i un duule
uscat, ca s-i alung eventualii colocatari. Agriului i fac, regulat, duuri uscate, dup ce am
stropit cu nite soluie de detergent de vase, cum am nvat de la o inimoas prieten de pe blog.
Duurile, firete, se fac i cu soluie de cenu, pe care o obinem un pic altfel: ntr-o gleat oprim
vreo trei pahare de cenu cu ap clocotit (aproximativ 5 litri), dup care lsm s fiarb cam
jumtate de or. Lsm s se liniteasc, apoi strecurm, mai adugm ap pne se fac cei 10 litri la
loc i adugm nite detergent de vase sau spun lichid, cam un cpcel. Duurile le fac pe timp
uscat i pe nserat, anume la vreme de bucureal a duntorilor.