Indrumar Syngent

Îndrumar de
diagnoză şi tratamente
în culturile de legume, cartof, viţă de vie, pomi fructiferi şi căpşun

www.syngenta.ro
Descoperiþi într-un singur loc toate produsele ºi serviciile
Syngenta recomandate pentru cultura dumneavoastrã!
www.syngenta.ro are un design atractiv ºi o structurã
companiei Syngenta.
Website-ul este organizat pe mai multe secþiuni ºi vã oferã

informaþii privind oferta Syngenta de seminþe ºi produse
de protecþia plantelor, programele tehnologice recoman-
date de specialiºtii Syngenta, precum ºi bunele practici
de urmat în aplicarea produselor.
Consultanþã tehnicã ºi numãr de urgenþã

Syngenta susþine utilizarea corectã a produselor de protecþia plantelor, pentru siguranþa utilizatorilor ºi
pentru a proteja mediul înconjurãtor. Pentru cã lucrãm cu produse speciale, suntem alãturi de dumnea-
Consultanþã Numãr de
tehnicã: urgenþã
021 528 12 77 021 529 25 77
pentru consultanþã tehnicã din partea unui în caz de accidente sau situaþii de urgenþã
specialist Syngenta privitoare la manipularea produselor
tarif normal, apelabil luni-vineri, în intervalul Syngenta
08:00 - 16:30, din toate reþelele de non-stop, tarif normal, apelabil din toate
telefonie reþelele de telefonie
Boli legume şi cartof
Cuprins
Boli în culturile legumicole şi cartof 4
Dăunători în culturile legumicole şi cartof 28
Boli în cultura viţei de vie 48
Dăunători în cultura viţei de vie 56
Bolile pomilor fructiferi şi căpşunului 66
Dăunătorii pomilor fructiferi şi căpşunului 78
Soluţiile Syngenta pentru culturile de legume, cartof,
viţă de vie, pomi fructiferi şi căpşun 94
Programe tehnologice pentru culturile de legume,
cartof, viţă de vie, pomi fructiferi şi căpşun 134
Doze de utilizare recomandate pentru soluţiile Syngenta 150
1
Echipa comercială
Syngenta
Aurel Catrina
Reprezentant Vânzări
Contact Legumicultori
Tel.: 0757 086 449
E-mail: aurel.catrina@syngenta.com
Livia Roşu
Reprezentant Tehnic
Culturi speciale & Legume Nord-Vest
Tel.: 0756 037 221
E-mail: livia.rosu@syngenta.com
Iulian Zafiu
Reprezentant Tehnic
Culturi speciale & Legume Sud
Tel.: 0741 236 697
E-mail: iulian.zafiu@syngenta.com
Nicoleta Ghindaru
Reprezentant Tehnic
Culturi speciale & Legume Est
Tel.: 0758 029 469
E-mail: nicoleta.ghindaru@syngenta.com
Vasilică Hoarcă
Manager Vânzări Clienţi Cheie
Contact Distribuitori Legume
Tel.: 0756 043 638
E-mail: vasilica.hoarca@syngenta.com
2
legume şi cartof
Boli
Boli în culturile
legumicole şi cartof
legume şi cartof
Boli
Alternarioza cartofului 4 Pătarea brună a tulpinii

Alternarioza solanaceelor 5 şi fructelor la cucurbitacee 17
Antracnoza cucurbitaceelor 6 Pătarea cafenie a tomatelor 18
Căderea plăntuţelor 7 Pătarea frunzelor şi
Făinarea ardeiului şi tomatelor 8 băşicarea fructelor 19
Făinarea cucurbitaceelor 9 Pătarea unghiulară 20
Mana cartofului 10 Putregaiul cenuşiu 21
Mana cepei 11 Putregaiul cenuşiu al cepei 22
Mana cucurbitaceelor 12 Verticilioza sau ofilirea micotică 23
Mana tomatelor 13 Virusul îngălbenirii şi
Ofilirea (ulceraţia) bacteriană 14 răsucirii frunzelor de tomate 24
Ofilirea fuzariană 15 Virusul petelor de bronz 25
Pătarea albă a frunzelor 16
3
Alternarioza cartofului
Alternaria solani
Condiţii de infecţie
În anii favorabili cu veri secetoase poate afecta semnificativ cultura.
Boala se dezvoltă intracelular în ţesuturile infectate din dreptul petelor.
Pe suprafaţa petelor se formează organele de înmulţire (conidiofori cu
conidii) dispuse în lanţ. Conidiile germinează foarte ușor dând naște-
re la filamente de infecţie. Pentru germinarea conidiilor este suficien-
tă o rouă sau o ploaie de scurtă durată. În timpul vegetaţiei ciuperca
se răspândește pe timp de ploaie prin conidii. Factorii externi au influ-
enţă asupra apariţiei și dezvoltării bolii. Germinarea conidiilor se pro-
duce între 6 și 34˚ C, optimul de temperatură fiind între 28˚ și 30˚ C.
Temperaturile de peste 45˚ C distrug conidiile. Umiditatea relativă a aerului
optimă pentru dezvoltarea ciupercii este de 100%. De la un an la altul,
ciuperca se răspândește prin tuberculi și prin resturile de plante care ră-
mân în sol și pe care poate trăi ca saprofit. În culturile infectate producţia
poate scădea cu peste 40%.
Simptome
Boala se manifestă prin apariţia unor pete brune pe frunze (mai frecvent
în perioada înfloritului). Acestea sunt bine delimitate, circulare, de aproxi-
mativ 1 cm în diametru, prezentând zone concentrice. Pe suprafaţa lor
se observă o pâslă fină, brună, formată din fructificaţiile ciupercii. Boala
se manifestă mai întâi pe frunzele inferioare și apoi treptat pe cele supe-
rioare. Pe timp ploios se răspândește repede și poate trece de pe tufe
pe tuberculi, mai ales în timpul recoltării. Pe tuberculi se pot observa pete
circulare de culoare brun-închis, aproape negre, ușor cufundate, având
cam aceeași mărime ca și petele de pe frunze. Acestea se pot întinde și
contopi, cuprinzând o bună parte din tubercul.
Culturi atacate Soluția Syngenta*
* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii, pag. 94 -132
4
Alternarioza solanaceelor
Alternaria solani
Intervalul de temperatură de la care începe atacul este larg,
pornind de la 2-3˚ C și oprindu-se la 35-37˚ C, cu temperatura
optimă de dezvoltare de aproximativ 28˚ C. La trei zile după pro-
ducerea infecţiei, în condiţii de mediu favorabile bolii, pot apărea
primele simptome.
Simptome
La baza răsadurilor pot să apară pete brune, tulpiniţa cuprinsă
de jur împrejur se ofilește, iar planta moare. Pe frunze apar pete
caracteristice, brune, apoi cenușii, prevăzute cu zonalităţi con-
centrice (dungi de culoare mai închisă) și pulbere negricioasă.
Frunzele se deformează, se ofilesc și se usucă, începând cu
cele de la baza plantei.
Pe tulpini, peţiol și peduncul apar pete ovale, bine conturate și
ușor adâncite. Atacul pe fructe se manifestă fie sub forma unor
pete rotunde, puţin adâncite, cu zonalităţi și pulbere neagră pe
suprafaţă, fie sub forma unor fâșii care urmăresc crăpăturile,
apărute mai ales în zona apropiată pedunculului. Atacul poate
începe și de la vârful fructului.
5
Antracnoza
cucurbitaceelor
Colletotrichum orbiculare
Condițiile optime de dezvoltare ale bolii sunt: temperatură de
20-24° C și umiditate atmosferică ridicată.
Simptome
Planta manifestă simptome pe frunze, formând leziuni maronii
spre negru, cu margini neregulate, care sunt restricționate de
nervurile frunzei. Atacul pe tulpini și pețioli se manifestă prin
prezența unor leziuni alungite și puțin adâncite, de culoare ma-
ronie.
Pe fructe, boala se manifestă prin formarea unor leziuni adân-
cite, circulare, pline cu apă, care se înnegresc. Aglomerările de
spori roz pot fi vizibile în aceste leziuni. Sporii supraviețuiesc pe
resturile plantelor atacate.
Culturi atacate Prevenire

Împotriva acestei boli se
poate aplica o combatere
integrată formată din măsuri
agrotehnice cum ar fi strân-
gerea și arderea resturilor
vegetale infectate, arăturile
adânci după defrișarea cultu-
rii și rotaţia culturilor.
6
Căderea plăntuţelor
Pythium ultimum
Infecţia și evoluţia acesteia sunt favorizate de temperatura de
18-30° C și umiditate de peste 90%. Udarea în exces, asociată
cu lipsa aerisirii, pot duce la pierderea rapidă a plăntuţelor din
răsadniţă.
Simptome
În faza de cotiledoane, până la apariţia a 2-3 frunze adevărate,
ţesuturile tulpiniţei de la nivelul solului se înnegresc, se înmoaie,
devin apoase și se descompun. Ca urmare, din tulpiniţă rămân
numai firișoare albe, ceea ce atrage după sine căderea plăntuţe-
lor pe sol.
Plăntuţa căzută se îngălbenește și apoi putrezește, astfel în-
cât în răsadniţă apar goluri, vetre de atac, care în condi-
ţii favorabile se extind cu rapiditate, dacă nu se iau măsuri de
combatere la timp.
Se va acorda o mai mare aten-

ţie măsurilor menite să prevină
infecţiile în cursul răsăririi și în
primele faze de creștere. Pentru
aceasta, amestecul de pământ
va fi dezinfectat termic sau
chimic și se va trata sămânţa.
Udarea se face cu măsură, evi-
tându-se excesul de apă.
7
Făinarea
ardeiului și tomatelor
Leveilulla taurica
Făinarea este favorizată de vremea uscată, cu temperaturi de
peste 26° C. Irigarea prin aspersie stânjenește evoluţia bolii,
aceasta fiind mai frecventă în serele și solariile cu udare la sol.
Simptome
Făinarea endofită se manifestă prin pete galben-aurii, cu
contur poligonal, vizibile pe faţa superioară a frunzei și cu un puf
alb pe faţa inferioară. Petele se extind și se unesc, determinând
căderea frunzelor.
Făinarea epifită apare ca un puf alb, răspândit pe toate orga-

nele verzi, dar mai ales pe faţa superioară a frunzelor. Frunzele
atacate se deformează, se îngălbenesc și se necrozează lent.
8
Făinarea cucurbitaceelor
Sphaerotheca fuliginea
Făinarea este favorizată de vremea uscată, cu temperaturi de
peste 26° C. Spre deosebire de mană și bacterioză, atacul de
făinare este frânat de prezenţa picăturilor de apă pe organele
plantei.
Simptome
Boala atacă toate organele aeriene ale plantelor: frunze, flori,
vreji și fructe. Pe frunze apar pete albe, mari, pâsloase, care
devin pulverulente (făinoase), odată cu formarea fructificaţiilor
ciupercii.
Frunzele, acoperite în întregime de ciupercă, se brunifică și se

usucă, atârnând pe plante. Ca urmare, fructele rămân mici,
zbârcite, lipsite de suculenţă și aromă.
* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii,

pag. 94 -132
9
Mana cartofului
Phytophthora infestans
Mana este o ciupercă care se dezvoltă intracelular, pătrunde în plantă prin stomate,
pe toate organele verzi ale plantei. Perioada de incubaţie variază între 4 - 11 zile, în
funcţie de temperatură și umiditate. Temperatura optimă pentru germinarea zoospo-
rilor și producerea infecţiei este de 12-13° C. Infecţiile directe produse prin filamente
de infecţie sunt favorizate de temperaturi de 22-24° C. Infecţia are loc în două pe-
rioade diferite ale anului: primăvara (mai-iunie) când boala apare pe frunze, tulpini și
mai târziu, pe tuberculi. Mana poate infecta tuberculii cu ajutorul conidiilor eliberate de
pe organele aeriene, care sunt spălate de pe frunze, de ploaie, și antrenate în sol la
adâncime. În contact cu tuberculii conidiile germinează, iar filamentul de infecţie pă-
Germinare indirectã la
trunde prin răni, lenticele, sau direct prin epiderma din dreptul ochilor. Infecţia din luna temperaturi <15°C
august poate fi mai mult sau mai puţin severă în funcţie de condiţiile climatice și de Sporangiofori pe Eliberare
frunze
presiunea de infecţie anterioară, care se manifestă adeseori pe tuberculi. Tuberculii
de infecþie
Calea principalã
se pot infecta și în timpul recoltării sau păstrării în depozite, prin venirea lor în contact
Germinare directã
cu vrejii afectaţi, cu pământul de la suprafaţa solului în care se găsesc numeroase temperaturi
conidii sau cu tuberculii infectaţi. Prezenţa rănilor pe tuberculi mărește posibilitatea > 20°C
de infecţie. Infecþia
frunzei
Simptome Plante infectate
Mana se manifestă pe toate organele plantei, la început pe frunze sub forma unor
pete gălbui, neregulate și nedelimitate. Cu timpul petele confluează, se brunifică, iar
ţesuturile se distrug. Pe faţa inferioară a frunzei, în dreptul petelor se formează un puf Infecþia Frunze infectate
tuberculilor
alb-cenușiu constituit din organele de reproducere ale bolii (conidiofori și conidii). Pe
tulpini apar pete brune, care provoacă înnegrirea și uscarea în întregime a tufelor. La
tuberculi atacul nu se recunoaște încă de la început, decât dacă se secţionează, ob-
servându-se un inel brun care progresează spre centru sub forma unor dungi brune.
Mai târziu, atacul pe tuberculi se manifestă prin apariţia unor pete brune adâncite în
ţesut.
10
Mana cepei
Peronospora destructor
Condiţiile optime pentru infecţie sunt: umiditatea mare (timp de
aproximativ 10 ore) și temperatura peste 10° C. Pe vreme caldă
(30° C) și uscată, boala își oprește dezvoltarea, leziunile se usu-
că și fructificaţiile ciupercii pier, însă riscul de infecţie rămâne.
Simptome
Atacul apare pe frunze, tijele florale și bulbi, fiind atacate atât
culturile de arpagic, culturile destinate producerii de bulbi, cât
și culturile semincere. Pe frunze apar pete alungite, gălbui, pe
care se formează un puf cenușiu-violaceu. Ţesuturile invadate
de ciupercă se înmoaie, frunza se usucă sau se așterne pe sol
și putrezește.
Ca urmare, bulbii nu se mai dezvoltă, rămân mici și au consis-
tenţă slabă, se înmoaie și putrezesc pe durata păstrării.
11
Mana cucurbitaceelor
Pseudoperonospora cubensis
Infecţia este favorizată de prezenţa picăturilor de apă pe frunze,
nebulozitate prelungită și temperatura de 16-22° C.
Simptome
Pe frunze apar pete numeroase de culoare verde-gălbuie, care
devin galbene și în final brun-deschise. Mai frecvent, petele au
formă poligonală, fiind limitate de nervuri. Pe faţa inferioară a
frunzei apare un puf cenușiu-violaceu, acesta fiind fructificaţia
ciupercii.
În urma atacului, frunzele se usucă și cad. În condiţii favorabile
atacului, se produc infecţii puternice la tecile frunzelor, fapt ce
atrage după sine căderea în masă a frunzelor.
Florile și fructele tinere care au fost infectate cad sau se usucă.
Vrejii infectaţi prezintă pete brune și se usucă, caz în care atacul
duce la compromiterea culturii.
Se recomandă respectarea asolamentelor și a densităţii la
plantare.
12
Mana tomatelor
Phytophthora infestans
Condiţiile favorizante pentru infecţie sunt: temperatura de 15-18˚
C și prezenţa picăturilor de apă pe frunze.
Simptome
Sunt atacate toate organele aeriene. Pe frunze apar pete mari,
de culoare verde-cenușie, cu puf albicios pe faţa inferioară a
frunzei. Ţesuturile atacate se brunifică și se usucă. La inflores-
cenţe, infecţia apare pe părţile verzi (pedunculi și sepale), du-
când la brunificarea și căderea florilor.
Atacul pe fructe este, de asemenea, frecvent și grav. Se ma-
nifestă de la legarea fructului și până la coacere. De obicei, în
jurul pedunculului apar pete mari de culoare verde-gălbuie, care
apoi devin brun-cenușii. Suprafaţa petei este denivelată, tare și
uscată (prezintă „brazde” concentrice). Petele se extind, bru-
nificarea cuprinde pulpa fructului, infecţia putând ajunge până
la seminţe, care, de asemenea, se brunifică. O bună parte din
fructele atacate se desprind și cad.
13
Ofilirea (ulceraţia) bacteriană

Corynebacterium michiganense
(Clavibacter michiganensis)
Condiţiile optime pentru infecţia și evoluţia bolii sunt: temperatura 24-28°
C ziua, 16-18° C în cursul nopţii și umiditatea 85-100%.
Simptome
Sunt atacate atât rădăcinile, cât și partea aeriană a plantei, în toate fazele
de dezvoltare. La plăntuţe apar pe frunze pete rotunde, albicioase, de
1-3 mm diametru. Ţesuturile se necrozează în dreptul petelor, iar frunzele
atacate puternic se usucă.
La plantele dezvoltate, în special în timpul înfloritului, ca urmare a infecţiei
sistemice (prezenţa bacteriilor în vasele conducătoare) apare fenomenul
de ofilire, care începe cu frunzele bazale și cuprinde, treptat, întreaga
plantă. La început ofilirea este reversibilă, plantele revenindu-și pe timpul
nopţii, apoi devine definitivă și plantele se usucă, fapt care duce la de-
clanșarea infecţiei în fructe și chiar la compromiterea acestora.
Fructele infectate sistemic (prin vasele lemnoase) prezintă fascicule bru-
nificate, seminţe gălbui sau brune, cu facultate germinativă scăzută. În
urma infecţiilor locale (externe), pe suprafaţa fructelor apar pete circulare,
de 1-3 mm diametru, de culoare albicioasă, apoi gălbuie, cu un punct
crustos în centru (pete „ochi de pasăre”), care rămân superficial la nivelul
pieliţei, fară să afecteze seminţele.

În câmp se va evita cultivarea în locuri-
le unde s-a manifestat atacul, timp de 4
ani. Resturile de plante infectate (inclusiv
rădăcinile) vor fi scoase și arse. Plantele
atacate se scot din cultură și se distrug
prin ardere. Sămânţa trebuie să provină
din culturi neinfectate.
14
Ofilirea fuzariană
Fusarium oxysporum
Infecţia este favorizată de temperatura ridicată (optimă fiind 27-28° C),
umiditatea mare a solului și pH-ul acestuia de 5-5,6. Leziunile provocate
rădăcinilor, cu ocazia repicatului sau de către nematozi sau alţi dăunători,
constituie porţi de intrare ale infecţiei.
Simptome
La plantele infectate de Fusarium oxysporum se instalează veștejirea trep-
tată (mai rar acută), care apare de obicei în faza de înflorire sau fructificare.
La ofilirea acută, în condiţii de temperaturi ridicate, plantele pier în câteva
zile, uscându-se fără să își piardă culoarea verde. În general fenomenul
de ofilire durează 1-2 luni, iar plantele atacate stagnează în creștere, se
îngălbenesc, se ofilesc și se usucă, acoperindu-se mai apoi, pe vreme
umedă, cu un mucegai albicios.
La plantele dezvoltate, manifestarea poate începe odată cu deschiderea
primelor flori. La început se observă îngălbenirea frunzelor bazale, urmată
de o ofilire lentă, la început reversibilă (plantele își revin în timpul nopţii și
în zilele răcoroase), apoi definitivă. Ca urmare, fructele rămân mici și se
coc timpuriu sau nu ajung la maturitate, seminţele din interiorul fructelor
sunt brunificate sau îngălbenite. Vasele lemnoase din interiorul tulpinilor și
peţiolurilor sunt brunificate.
Cea mai mare importanţă în controlul

acestei boli o au măsurile preventive:
cultivarea de hibrizi toleranţi, dezinfec-
ţia solului, adunarea și distrugerea prin
ardere a resturilor de plante infectate,
etc. Se va evita folosirea permanentă
a îngrășămintelor chimice care duce la
acidifierea solului (azotat de amoniu,
superfosfat, etc.)
15
Pătarea albă a frunzelor

Septoria lycopersici
Condiţiile optime pentru evoluţia bolii sunt: temperatura în jur de
25˚ C și prezenţa picăturilor de apă pe plantă. Irigarea excesivă,
prin aspersiune, fertilizarea unilaterală cu azot și îmburuienarea
culturilor pot favoriza atacuri puternice.
Simptome
Boala se manifestă în toate fazele de vegetaţie. Sunt atacate frun-
zele, tulpinile, pedunculii, sepalele și mai rar fructele. Pe frunze,
atacul poate să apară începând din faza de răsad, pe ambele
feţe ale limbului foliar, sub forma unor pete albe cu bordură brună
și punctișoare brun-negricioase incluse în ţesuturi, dar vizibile cu
ochiul liber la suprafaţa petelor.
Atacul evoluează de obicei începând cu frunzele de bază și urcă
treptat spre vârful plantei. Pe frunze apar pete brune, de dimen-
siuni mici (1-4 mm diametru), cu centrul albicios și puncte negre
în porţiunea centrală. În dreptul petelor, ţesuturile se necrozează,
frunza se deformează, se răsucește și se usucă. Pe tulpini apar
pete cenușii, cu puncte negre pe suprafaţă. În condiţii foarte favo-
rabile, tulpina poate fi ștrangulată, fapt ce duce la uscarea vârfului
plantei.

pag. 94 -132
16
Pătarea brună a tulpinii
și fructelor la cucurbitacee
Didymella bryoniae
Factorul esenţial în producerea infecţiilor îl reprezintă umiditatea atmosferică ridicată,
provenită din rouă, ceaţă sau ploaie. Temperatura optimă pentru apariţia bolii este
cuprinsă în intervalul 16-24o C.
Agentul patogen supravieţuiește în resturile vegetale sau în flora spontană, acestea
fiind sursele producerii infecţiilor primare, atunci când se întrunesc condiţiile optime
de umiditate. În urma infecţiei primare, prin exudatul produs pe leziuni, se eliberează
spori. Aceștia sunt purtaţi de la o plantă la alta prin picăturile de apă și duc la apariţia
infecţiilor secundare. Pentru progresarea infecţiilor este necesară o perioadă mai
îndelungată, în care umiditatea să persiste la nivelul frunzelor.
Simptome
Pe frunze, infecţia se manifestă prin apariţia de pete circulare sau de diferite forme,
de culoare maronie. Leziunile apar mai intâi pe marginea frunzelor după care se ex-
tind rapid, cauzând curbarea, ofilirea și în final uscarea acestora. Pe peţiolii frunzelor
și tulpină, leziunile apar sub formă de crăpături, cu aspect umed, de culoare maro-
nie. Aceste leziuni secretă un exudat de culoare roșiatică.
Pe fructe, simptomele pot să apară oriunde pe suprafaţa acestora. La început, apar
pete mici, cu aspect umed, după care se măresc, capătă o culoare maronie-neagră
și secretă exudat de culoare roșiatică.
Infecţia duce la scăderea producţiei, deprecierea calităţii acesteia și chiar pierderea
plantelor.

Rotaţia culturilor și arătura adâncă ajută la diminua-
rea riscului de apariţie al bolii, prin reducerea rezervei
de spori pentru infecţia primară. Limitarea perioadei
în care frunzele stau umede este esenţială în contro-
lul infecţiei, de aceea, nu se recomandă depășirea
densităţii optime la plantare. Se recomandă, de ase-
menea, a se evita irigarea prin aspersie.
17
Pătarea cafenie a tomatelor

Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)
Infecţiile sunt favorizate de temperatura ridicată, umiditate peste
95%, nebulozitate persistentă, lipsa aerisirii și prezenţa picăturilor
de apă pe frunze.
Simptome
Ciuperca atacă frunzele plantelor dezvoltate, simptomele mani-
festându-se prin pete galbene pe faţa superioară a frunzei, cărora
le corespunde pe faţa inferioară un puf alb (în prima zi), apoi cafe-
niu și, în cele din urmă, brun-violaceu.
Ţesuturile atacate se necrozează, frunzele se usucă de timpuriu,
începând cu cele de la bază, având drept consecinţă o recoltă
mică, cu fructe de calitate inferioară. Este o boală prezentă în spa-
ţiile protejate, dar în anii umezi se întâlnește și în câmp.
Prevenire
Conducerea corespunzătoare a factorilor de vegetaţie în spaţiile
protejate, cum ar fi: aerisirea, respectarea densităţii la plantare,
cultivarea de hibrizi toleranţi, previn apariţia infecţiei.
O atenţie sporită se va acorda aplicării undei irigări moderate în
timpul perioadei de vegetaţie. Distrugerea resturilor vegetale pre-
cum și dezinfectarea serelor și solariilor previn apariţia bolii.

pag. 94 -132
18
Pătarea frunzelor
și bășicarea fructelor
Xanthomonas campestris pv. vesicatorian
Temperatura optimă de dezvoltare a bacteriilor este cuprinsă între 22-30°
C. Umiditatea atmosferică ridicată și precipitaţiile frecvente, favorizează
deasemenea producerea infecţiei.
Simptome
La răsaduri apar pete albicioase, circulare, de 1-4 mm diametru, asemă-
nătoare celor produse de Corynebacterium. În câmp, pe frunze, apar pete
galben-verzui, cu dimensiuni de 1-2 mm, plasate de-a lungul nervurilor
și pe marginea frunzei, având zona translucidă în jur și exudat pe faţa
inferioară.
Mai târziu petele se brunifică, având centrul negricios. Frunzele atacate
se deformează, ţesuturile se necrozează și se mărunţesc. Pe tulpini apar
pete asemănătoare, de formă alungită, iar pe suprafaţa lor se formează
mici verucozităţi. Florile atacate avortează.
Simptomul caracteristic se întâlnește la fructele verzi sub forma unor ve-
zicule izolate sau unite, gălbui, ce devin apoi brune și în final, cenușii.
Epiderma se sfâșie, lichidul din vezicule se scurge, petele se usucă,
prezentând un aspect crustos. Fructele atacate sunt depreciate calitativ,
pierzându-și valoarea comercială.
Se acordă atenţie deosebită rota-

ţiei culturilor și distrugerii resturilor
de plante infectate.
19
Pătarea unghiulară
Pseudomonas syringae pv. lachrymans
Infecţia este favorizată de umiditatea ridicată (peste 90%), prezen-
ţa picăturilor de apă pe organele aeriene ale plantelor și tempera-
tura cuprinsă între 18-28° C.
Simptome
Atacul se manifestă la toate organele aeriene ale plantelor. Pe co-
tiledoane apar pete mici, hidrozate, brune. Pe frunze apar pete
unghiulare (limitate de nervuri) de 2-7 mm, mai închise la culoare
(în comparaţie cu ţesuturile lipsite de atac). Petele devin mai apoi
cenușii-albicioase fiind izolate sau confluente.
Pe vreme umedă, la suprafaţa petelor se observă prezenţa unor

picături vâscoase – exudatul bacterian, care, uscându-se, apare
ca o crustă zdrenţuită. Florile infectate cad. Pe fructe apar pete
mici (1-3 mm), adâncite în ţesuturi. Fructele atacate se deformea-
ză și parcă plâng (de aici și numele de lachrymans).

După o cultură infectată este nece-
sară adunarea și arderea resturilor,
arătura adâncă și o rotaţie de 4-5
ani pe terenul respectiv. Pentru a nu
crea condiţii de dezvoltare, în spa-
ţiile protejate se suspendă aspersia
(udând numai la sol) și se asigură o
bună aerisire.
20
Putregaiul cenușiu
Botrytis cinerea
Atacul ciupercii Botrytis cinerea este favorizat de umiditatea ridicată (peste
95%, mai multe zile la rând), lipsa aerisirii, nebulozitatea persistentă, ferti-
lizarea și udarea excesivă, precum și prezenţa leziunilor pe plante (provo-
cate de grindină sau prin lucrări de copilit, cărnit, defoliere, etc.). Prezenţa
polenului scuturat din flori, pe tulpini și frunze, favorizează germinarea spo-
rilor și producerea infecţiilor.
Simptome
Apare mai întâi pe frunzele bazale, senescente, uscate, formând un mu-
cegai cenușiu. De aici ciuperca trece pe tulpini, frunze, pedunculi, flori și
fructe. Pe toate organele verzi apar porţiuni verzi-gălbui, decolorate, care
devin brune sau cenușii, fiind acoperite de un mucegai cenușiu. Ţesuturile
acoperite de mucegai se înmoaie și putrezesc.
Atacul pe tulpină duce la ofilirea și uscarea întregii plante. Frunzele atacate
se ofilesc și putrezesc, iar florile infectate cad. Cel mai păgubitor este ata-
cul care se extinde de la pedunculul infectat pe fructele verzi, sub forma
unor pete cenușii.
21
Putregaiul cenușiu al cepei

Botrytis alli
În câmp, boala este favorizată de umiditatea ridicată, vremea
noroasă și caldă. În depozit, lipsa aerisirii, temperatura ridicată,
păstrarea în strat gros a bulbilor insuficient uscaţi, lezaţi, necu-
răţaţi de foile murdare și zdrenţuite, sunt factori ce favorizează
evoluţia patogenului.
Simptome
Pe frunze apar pete mici (1-3 mm), albe, dispuse spre vârf. La
atac intens frunzele se usucă. Spre sfârșitul vegetaţiei, atacul
apare la colet, care se înmoaie și putrezește, ducând adesea la
uscarea prematură a părţii aeriene a plantelor.
La bulbi, infecţia poate să apară în câmp (înmuierea vârfului), iar
mai frecvent în cursul depozitării. Pe foile cărnoase ale bulbului
se formează un mucegai brun-cenușiu, care la început poate fi
mascat, dezvoltându-se sub foile uscate (brune) ale bulbului,
dar care apoi devine vizibil la exterior și poate cuprinde treptat
tot bulbul.

pag. 94 -132
22
Verticilioza
sau ofilirea micotică
Verticillium dahliae
Infecţiile sunt favorizate de udarea abundentă și continuă, după plantare.
Ofilirea se accentuează în perioadele calde, secetoase, mai ales dacă în
sol există o concentraţie mare de săruri.
Simptome
Verticilioza este o boală cu evoluţie lentă, deși infecţia apare adesea după
plantare, primele simptome se observă abia după înflorit sau chiar mai
târziu, în plină fructificare.
Frunzele, începând cu cele de la bază, prezintă zone de îngălbenire pe
jumătate din limb, iar apoi se răsucesc spre faţa superioară și se ofilesc.
Ulterior, îngălbenirea și ofilirea se extind treptat spre vârful plantei. În sec-
ţiuni transversale prin tulpină și rădăcina plantei cu semne de ofilire, se
constată brunificarea inelului de vase conducătoare.
Plantele atacate se dezvoltă slab, dau un număr mai mic de fructe, cu
dimensiuni reduse, care se zbârcesc datorită consistenţei scăzute.
Transmiterea la cultura următoare se reali-

zează prin intermediul resturilor infectate și
prin seminţele provenite de la plantele bol-
nave. Altă sursă de infecţie sunt și buruie-
nile, de aceea trebuie curăţat bine terenul
de resturi vegetale și buruieni, strânse și
arse. După plantare, se va uda cu zgâr-
cenie în prima săptămână, atât cât să se
menţină plantele în viaţă.
23
Virusul îngălbenirii și
răsucirii frunzelor de tomate
Tomato yellow leaf curl viruse (TYLCV)
Produce pagube însemnate la culturile de tomate în zonele cu climat
tropical și subtropical, mai rar în zonele temperate. Virusul este transmis
exclusiv prin musculiţa albă a tutunului (Bemisia tabaci), în Europa întâl-
nindu-se mai des în ţările cu ierni blânde, deoarece vectorul nu supravie-
ţuiește la temperaturi scăzute. Musculiţa albă a tutunului este dăunator
de carantină și în România. Virusul poate fi găzduit de mai multe plante:
fasole, ardei, tomate, unele specii floricole dar și buruieni.
Simptome
Plantele tinere infestate se opresc din creștere, manifestând fenomenul
de piticire. Frunzele nu mai cresc, au dimensiuni reduse, cu marginile
răsucite în sus, deseori, îngălbenite. Florile avortează și planta nu mai lea-
gă. Dacă infecţia a survenit după legarea fructelor, deseori acestea cad.
Virusul infectează și ardeiul dar acesta nu prezintă simptome, fiind însă o
sursă de infecţie pentru culturile de tomate.

Nu există tratament pentru această vi-
roză, de aceea măsurile preventive sunt
foarte importante: monitorizarea popula-
ţiei și controlul riguros al musculiţei albe
a tutunului, îndepartarea buruienilor și a
resturilor vegetale imediat după termi-
narea recoltării, îndepartarea imediată a
plantelor ce prezintă simptome din cultu-
ră, folosirea de hibrizi toleranţi de tomate,
dar și de ardei, atunci când sunt plantaţi
în apropierea culturilor de tomate.
24
Virusul petelor de bronz
Tomato spoted wilt virus (TSWV)
Virusul petelor de bronz este răspandit prin intermediul diferitelor specii de
tripși, transmis numai de adulţi, dominant în transmitere fiind Frankliniella
occidentalis. Insectele infectate își pot menţine capacitatea de infecţie toată
viaţa, transmiterea fiind de tip persistent.
Simptome
Primele simptome apar prin colorarea în roșu-brun a vârfurilor de creștere,
urmată de apariţia unor pete cu marginea difuză, de culoarea bronzului sau
brună. Începând cu aceste frunze întreaga plantă se ofilește treptat. Pe
tulpini și peţioli apar pete de culoarea bronzului care, odată cu necrozarea
ţesuturilor, devin brune.
Infecţiile timpurii duc la piticirea plantelor, iar fructificarea este redusă. Pe
fructele verzi pot să apară pete mici de culoare brun-neagră, iar pe fructele
coapte pot apărea desene inelare roșii și galbene, unde epiderma se ne-
crozează și se adâncește în pericarp.

Deoarece nu există tratament pentru aceas-
tă boală se recomandă utilizarea cu stricteţe
a măsurilor profilactice preventive în cultu-
ră, precum utilizarea capcanelor lipicioase
albastre, pentru monitorizarea apariţiei și a
densităţii populaţiilor de tripși; tratamente la
acoperire, cu insecticide specifice, pentru
combaterea tripșilor, începând cu faza de
răsad; eliminarea plantelor infectate la pri-
mele simptome și arderea lor, distrugerea
plantelor gazdă (buruieni, atât din cultură,
cât și din vecinătatea acesteia); folosirea
hibrizilor cu toleranţă la acest virus.
25
26
legume şi cartof
Dăunători
Dăunători în culturile
legumicole şi cartof
legume şi cartof
Dăunători
Acarianul lat 28
Acarianul roșu comun 29
Afide 30
Buha verzei 31
Fluturele alb al verzei 32
Gândacul din Colorado 33
Molia tomatelor 34
Musca minieră 35
Musculiţa albă de seră 36
Nematodul auriu al cartofului 37
Nematodul galicol al rădăcinilor 38
Nematodul tulpinilor şi
tuberculilor de cartof 39
Omida fructificaţiilor 40
Păduchele cenuşiu al verzei 41
Ploşniţa roşie a verzei 42
Tripsul californian 43
Tripsul tutunului 44
Viermii sârmă 45
27
Dăunători legume şi cartof
Acarianul lat
Polyphagotarsonemus latus
Descriere
Este un dăunător important mai ales în spaţiile protejate, unde poate avea
18-20 generaţii pe an. În condiţii optime de temperatură (28° C) și umi-
ditate (70-80%), durata unei generaţii este de 4-5 zile. La temperaturi de
21–22° C, durata ciclului de dezvoltare este de 10 zile.
Dăunătorul se dezvoltă pe tot parcursul anului, existând pe plante în toate
stadiile de dezvoltare.
În lunile calde ale anului, de obicei din a doua jumătate a lunii mai și până
în septembrie, poate fi întâlnit și în câmp, în culturile de vinete și ardei gras.
Atacuri puternice se înregistrează în lunile iulie-august.
Mod de dăunare
Adulţii și larvele colonizează toate organele plantei (lăstari, boboci florali,
fructe), îndeosebi partea inferioară a frunzelor. Primele simptome ale ata-
cului apar la câteva zile după infestare. La început frunzele tinere se răsu-
cesc marginal, iar în jurul nervurilor se observă decolorări galben-verzui.
Mai târziu, pe organele atacate apar depigmentări, simptome de brunifi-
care și suberificare a ţesuturilor, mai evidente la fructe și frunze. Plantele
stagnează din creștere, butonii florali sunt avortaţi, iar frunzele tinere cad.
În cazul unor atacuri puternice, recolta este compromisă în totalitate.
28
Acarianul roșu comun
Tetranychus urticae
Descriere
Prezintă 6-10 generaţii pe an. Iernează în stadiul de adult, mai ales
ca femelă. Femelele depun ouăle într-un păienjeniș din fire mătă-
soase, frecvent pe partea inferioară a frunzelor diferitelor specii
cultivate, mai ales de-a lungul nervurilor. O femelă depune până la
120 de ouă, de obicei 10-12 ouă pe zi. O generaţie, în funcţie de
condiţiile climatice, poate avea între 15-28 de zile.
Mod de dăunare
Adulţii și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor; în urma
înţepăturilor și sugerii sucului celular din acestea, celulele ţesu-
turilor se degradează, se golesc de conţinut, iar în interiorul lor
pătrunde aer, căpătând un aspect pergamentos.
Frunzele atacate prezintă pete caracteristice de culoare cenușiu-
lucitoare și nu se deformează. La atacuri puternice, acestea se
usucă treptat și cad, iar plantele nu mai fructifică normal și dau
recolte scăzute. Atacuri frecvente au loc în anii cu primăveri și veri
timpurii, calde și secetoase.
29
Afide
Aphis gossypii, Myzus persicae,
Macroshiphum euphorbiae
Descriere
Afidele sunt dăunători importanţi ai culturilor de legume și cartof
producând atât pagube directe prin înţeparea și sugerea sucului
celular, dar și indirecte prin transmiterea virozelor.
În câmp afidele sunt o specie migratoare, cu dezvoltare mai întâi
pe plantele din flora spontană, migrând apoi pe planta de cultură.
În ţara noastră, durata unei generaţii, în funcţie de factorii ecolo-
gici, variază între 9–55 de zile și are în medie 13-16 generaţii pe
an. În sere și solarii, unde se înmulţesc încontinuu, afidele sunt
prezente în tot cursul anului. În condiţii climatice favorabile, pro-
lificitatea unei femele este de 60-70 de larve, iar o generaţie se
dezvoltă în 2-3 săptămâni. În anii călduroși și secetoși produce
pagube însemnate. Temperatura optimă de dezvoltare: 20°C.
Mod de dăunare
Larvele și adulţii colonizează partea inferioară a frunzelor și chiar
butonii florali și florile, unde formează colonii. Frunzele atacate se
răsucesc, se îngălbenesc și se usucă. Florile atacate se usucă.
La atacuri mari, plantele stagnează în creștere și dau producţii
scăzute și de slabă calitate. Afidele sunt principalii vectori în trans-
miterea virusurilor la plante.
30
Buha verzei
Mamestra brassicae L.
Descriere
Buha verzei are 2 generaţii pe an și iernează în stadiu de pupă,
la o adâncime de 5-12 cm în sol. Fluturii apar către sfârșitul lunii
mai sau în iunie și au un zbor nocturn. Ouăle sunt depuse grupat,
frecvent 10-40, pe partea inferioară a frunzelor de crucifere.
O femelă poate depune în medie 600-800 de ouă. După 2 săptă-
mâni apar larvele, care se hrănesc cu frunzele, mai ales noaptea.
Generaţia a doua apare în iulie și se dezvoltă cu precădere pe
varza târzie sau pe alte crucifere, până în luna septembrie.
Mod de dăunare
La apariţie, omizile rod epiderma inferioară și miezul frunzelor, apoi
perforează frunza sub formă de orificii neregulate.
Omizile din ultima vârstă rod galerii neregulate în căpăţânile de
varză. Căpăţânile atacate putrezesc, atât din cauza atacului, cât
și din cauza excrementelor larvelor, care favorizează dezvoltarea
diferitelor mucegaiuri.

pag. 94 -132
31
Fluturele alb al verzei

Pieris brassicae
Descriere
Această specie are 2-3 generaţii pe an. Iernează în stadiul de
pupă pe tulpinile pomilor, arborilor și arbuștilor, pe garduri, pe pe-
reţii caselor, etc.
Fluturii apar primăvara, la sfârșitul lunii aprilie sau în luna mai. Zbo-
rul fluturilor este întins pe 20-25 de zile. Ouăle sunt depuse pe
partea inferioară a frunzelor de varză și pe alte crucifere cultivate
sau spontane, în grupe de 15-20. O femelă poate depune 200-
300 ouă.
Mod de dăunare
În primele vârste, larvele rod epiderma inferioară și miezul frun-
zelor. Începând cu vârsta a III-a, larvele se răspândesc pe toate
frunzele, pe care le rod mai ales pe margini.
La atacuri mari, din frunze rămân numai nervurile mai groase. Pro-
duce pagube și indirect, prin putrezirea verzei, datorită excremen-
telor care se adună între frunzele acesteia.
32
Gândacul din Colorado
Leptinotarsa decemlineata
Descriere
Gândacul din Colorado este un dăunător des întâlnit și păgubitor în zonele în care se
cultivă cartoful. Temperatura joacă un rol important în apariţia acestor insecte dăunătoare.
Acesta își părăsește locul de iernare când temperatura solului ajunge la 14-15° C (în
cursul lunii aprilie), iar apariţia masivă în mod obișnuit are loc în luna mai. La 4-5 zile după
apariţie începe împerecherea și depunerea pontei. Numărul ouălor depuse de o femelă
variază în funcţie de potenţialul de înmulţire al insectei în anul respectiv. În mod obișnuit
o femelă depune cam 700-800 de ouă. Perioada de incubaţie durează între 7-14 zile.
Stadiul larvar de la ecloziune până la împupare durează în medie 30 de zile. După ce se
încheie dezvoltarea, larvele coboară în sol pentru împupare. În funcţie de condiţiile clima-
tice pot să apară frecvent două generaţii și chiar și a treia generaţie.
Mod de dăunare
Atât adulţii, cât și larvele se hrănesc cu frunzele de cartof și în lipsa lor cu alte plante
Solanacee pe care le rod. Roaderea frunzei începe de la vârful tulpinii, unde frunzele sunt
mai fragede, către bază. În general lujerii nu sunt atacaţi, insectele migrând pe alte tulpini.
Tuberculii nu sunt consumaţi decât în mod excepţional. Urmașii unei singure femele pot
consuma până la 2 kg de frunze. Consumul larvelor crește odată cu vârsta; astfel consu-
mul din vârsta I reprezintă 0,7% din consumul total, consumul vârstei a II-a reprezintă 5%,
cel al vârstei a III-a 17,4%, iar consumul vârstei a IV-a reprezintă 76,9% din consumul total.
Datorită acestui consum mare de frunze al larvelor și al adulţilor, combinat cu prolificitatea
mare a insectei, defolierea tulpinilor de cartofi are loc cu ușurinţă. O defoliere a lanului de
cartof de 80% în cursul lunii iulie poate să scadă recolta cu până la 24%, în funcţie de
soiul cartofului.
33
Molia tomatelor
Tuta absoluta
Descriere
Adultul este un fluture mic (molie), cu lungimea de 5-7mm, de culoare maronie cu nuanţe
de gri închis. Ouăle sunt mici, depuse pe partea inferioară a frunzei. Larva este de culoare
alb verzui, cu capul negru, iar pupa maro. Are 12 generaţii pe an. O femelă adult poate
avea până la 250 de ouă în timpul vieţii. Ciclul total de viaţă este finalizat în 30-40 de zile,
depinzând de condiţiile de mediu. Cu cât temperaturile sunt mai crescute, cu atât ciclul
de viaţă este mai scurt. La 30˚ C ciclul de viaţă al dăunătorului este de 20 de zile. Tem-
peratura minimă de activitate este de 8˚ C. Are 4 stadii larvare, iar împuparea are loc în
sol, pe suprafaţa frunzelor sau chiar în mine. Iernează ca ou, pupă sau adult. Moliile sunt
mai active în timpul nopţii și se ascund printre frunze în timpul zilei. Este foarte dificil de
combătut, datorită modului de atac al larvelor – hrănire internă în interiorul galeriilor create
în frunze, tulpini și fructe.
Mod de dăunare
La început minele apar ca niște pete mici pe frunze, de culoare albă, asemănătoare
atacului de Liriomyza trifolii (musca minieră). De cele mai multe ori atacul este simultan. Pe
măsură ce larvele cresc, aceste pete se măresc și devin alb-verzui. Minele sunt de formă
neregulată, separate sau unite în funcţie de densitatea populaţiei. Dauna este produsă
în stadiul de larvă, prin minarea frunzelor pe faţa superioară precum și a pieliţei fructelor.
În general, aproximativ 90% din ouă sunt depuse în jurul sepalelor și cam 10% pe fructul
verde. Ploile și umiditatea < 30% pot afecta dezvoltarea populaţiei. Tuta absoluta este un
dăunător foarte flexibil, cu risc ridicat de apariţie a fenomenului de rezistenţă. Din acest
motiv nu se utilizează mai mult de 2-3 aplicări cu un produs care are același mod de
acţiune.
34
Musca minieră
Liriomyza trifolii
Descriere
În condiţii de seră poate ajunge până la 8 generaţii pe an. Pentru
a se putea hrăni, femelele taie frunza, cu conţinutul celular hră-
nindu-se atât ele, cât și masculii. După împerechere, ouăle sunt
depuse în orificiile de hrănire, în aproximativ 15-20% din totalul lor.
O femelă poate depune între 25-600 de ouă, în funcţie de tem-
peratura și planta gazdă. O generaţie se dezvoltă în 15-35 de zile.
Mod de dăunare
Adulţii și larvele atacă frunzele plantelor. Adulţii produc orificiile de
hrănire, care constituie porţi de intrare pentru diferiţi agenţi fito-
patogeni.
Larvele minează frunzele, rozând galerii în formă de serpertină în
miezul acestora. Ca urmare a atacului puternic, frunzele infestate
se usucă. Producţiile culturilor atacate suferă pierderi însemnate
cantitativ și sunt depreciate calitativ.

pag. 94 -132
35
Musculiţa albă de seră

Trialeurodes vaporariorum
Descriere
Musculiţa albă de seră se dezvoltă încontinuu în sere și are, în
funcţie de factorii ecologici, până la 8-12 generaţii pe an. Femele-
le depun ouăle pe partea inferioară a frunzelor diferitelor specii de
plante (tomate, vinete, castraveţi, ardei, etc.), în grupe de 10-20,
uneori chiar mai multe.
O femelă poate depune între 100 și 500 de ouă. Întreg ciclul de
dezvoltare, la temperatura de 21° C, este de 3 săptămâni. Cu
cât temperatura este mai mare, cu atât ciclul de dezvoltare se
desfășoară mai rapid. De regulă generaţiile se suprapun, astfel
încât în tot timpul anului se pot întâlni toate stadiile de dezvoltare
ale insectei.
Mod de dăunare
Adulţii și larvele colonizează frunzele și lăstarii, din care sug conţi-
nutul celular. În urma atacului, frunzele se îngălbenesc, se usucă
și cad.
Plantele atacate sunt acoperite de dejecţiile insectelor, care fa-
vorizează dezvoltarea ciupercilor (Alternaria spp., Penicillium spp.,
etc.). Cele mai mari pagube se înregistrează în sere și solarii iar
vara, chiar și în câmp.
36
Nematodul auriu al cartofului
Globodera rostochiensis
Descriere
Nematodul auriu al cartofului este un dăunător foarte important ce pro-
duce pagube cantitative și calitative. Are o singură generaţie pe an și
iernează sub formă de chist în sol. În afara plantei gazdă aceste chisturi
pot supravieţui până la 20-26 de ani. Prima năpârlire are loc în interiorul
oului, transformându-se în larve infestante. La aproximativ 3-6 săptămâni,
în funcţie de temperatură, după plantarea cartofului, larvele apărute din ou
pătrund în rădăcini prin vârful lor și după o perioadă de hrănire de 30-35
de zile ajung la maturitate și se diferenţiază în masculi și femele. Întreg ci-
clul de dezvoltare durează maxim 40 de zile la o temperatură de 18 până
la 30°C și 40-50% umiditate.
Activitatea larvelor începe încă de la o temperatură a solului de 10°C și
se încheie la peste 25° C. Preferă solurile aerisite cu umiditate moderată.
Mod de dăunare
Atacă organele subterane ale plantelor. Prin toxinele secretate, larvele
măresc permeabilitatea celulelor și determină un aflux de sevă elaborată
către zona atacată, determinând apariţia unor gale mici de 0,5-0,9 mm,
ce se pot observa și cu ochiul liber. Plantele atacate prezintă simptome
și pe organele aeriene, pe frunzele etajelor superioare apar pete brune. În
urma atacului plantele au o dezvoltare slabă, iar tuberculii rămân mici. La
un atac puternic sistemul radicular piere, iar plantele sunt distruse.
Se recomandă aplicarea măsurilor preventive și agrofitotehnice caracte-
ristice nematozilor.
37
Nematodul galicol al rădăcinilor

Meloidogyne incognita
Descriere
În seră, nematodul galicol al rădăcinilor se întâlnește în tot cursul anului și poate avea 4-8
generaţii pe an. O femelă poate depune între 300-1000 de ouă, dar în condiţii optime
poate ajunge și la 2000 de ouă. După eclozare, larvele de vârsta a II-a migrează printre
particulele de sol, atât pe orizontală, cât și pe verticală, parcurgând distanţe apreciabile,
în căutarea rădăcinuţelor plantei. La contactul cu rădăcinuţele plantei, larvele pătrund în
interiorul ţesuturilor până în zona vârfurilor de creștere. După un timp de hrănire, larvele se
orientează spre zona vaselor conducătoare, unde devin imobile.
Celulele din zona în care se localizează larvele se multiplică și se hipertrofiază, rezultând
celule gigantice, ce au un rol important în hrănirea, creșterea și dezvoltarea larvelor. După
o perioadă de hrănire de 2-3 săptămâni, larvele trec prin patru năpârliri rapide de numai
câteva zile, transformându-se astfel în adulţi. Dezvoltarea acestui nematod are loc în
condiţii de temperaturi ridicate, din care cauză, în condiţiile climatului din ţara noastră nu
se poate dezvolta în câmp deschis, ci doar în spaţii protejate, unde ciclul evolutiv al unei
generaţii poate varia între 25-90 de zile, în funcţie de temperatură și umiditatea solului.
Mod de dăunare
Infestarea plantelor se face imediat după plantarea răsadurilor, iar apariţia galelor pe rădă-
cini poate fi observată după 3-4 săptămâni.
Primele simptome se observă prin ofilirea frunzelor și stagnarea în creștere, urmată de us-
carea plantei de la vârf spre bază. În cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează
infecţiile cu Fusarium spp. și Verticillium spp., care grăbesc moartea plantelor.
38
Nematodul tulpinilor
și tuberculilor de cartof
Ditylenchus destructor
Descriere
Ditylenchus destructor este un dăunător foarte important ce produce pagube cantitative și calitative. Atacă
doar părţile subterane ale plantei, fără o manifestare vizibilă a simptomelor pe părţile aeriene.Tempera-
tura este un factor care influenţează înmulţirea nematozilor, astfel că putem avea în funcţie de condiţiile
climatice chiar 4-6 generaţii pe an. La temperatura de 20-25°C durata unei generaţii este de 20-25 de
zile și se prelungește când aceasta scade. Nematozii rezistă bine atât la temperaturi scăzute iarna, cât și
la seceta din vară. La început migrează către tulpini, iar mai târziu către tuberculi, prin stoloni. O femelă
poate depune până la 250 de ouă. Larvele trec prin patru vârste și întreg ciclul de dezvoltare are loc în
ţesuturile plantelor unde poate dura între 15 și 45 de zile, în funcţie de temperatură.
Mod de dăunare
Simptome caracteristice atacului se constată la tuberculi, pe care apar mici zone decolorate, în dreptul
cărora epiderma este decolorată și crapă. Tuberculii devin de culoare brună, cu aspect de putregai. De
aici rezultă o scădere calitativă și cantitativă a producţiei.
Nematozii necesită măsuri complexe de combatere, astfel încât pentru reducerea populaţiei și ţinerea
sub control se impune un cumul de măsuri preventive și agro-fitotehnice, precum:
cunoașterea parcelelor și a istoricului acestora
stabilirea gradului de infestare
fertilizarea raţională și echilibrată cu elemente nutritive
asolamente de 4-5 ani cu culturi precum rapiţa care poate diminua populaţia; de evitat asolamentele
de 2-3 ani cu culturi precum sfecla de zahăr, mazăre, fasole, ceapă, lucernă, morcovi, etc.
folosirea de material de plantat sănătos
distrugerea buruienilor din cultură și a plantelor gazdă
adunarea și distrugerea resturilor vegetale după recoltat
sortarea și distrugerea tuberculilor atacaţi
tratamente fitosanitare preventive adecvate pentru diminuarea populaţiei.
39
Omida fructificaţiilor
Heliothis armigera (Helicoverpa armigera)
Descriere
Insecta are 2-3 generaţii pe an (mai–iunie, iulie–august, august–
mai) și iernează în stadiul de pupă în sol, într-o celulă ovală de
pământ, la adâncimea de 7-25 cm.
Adulţii apar primăvara, la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai.
Fluturii zboară pe înserate și noaptea. După 3-5 zile începe de-
punerea ouălelor, izolat pe frunzele, tulpinile și pe inflorescenţele
bamelor, vinetelor, tomatelor, ardeilor, etc.
O femelă poate depune între 300 și 3000 de ouă. Întreg ciclul
de dezvoltare, de la ou până la adult, variază între 35-41de zile.
Mod de dăunare
La apariţie larvele rod epiderma și miezul frunzelor, bobocii și flori-
le, apoi pătrund în pulpa fructelor, unde se hrănesc cu seminţele.
Bobocii atacaţi nu se mai deschid, se înnegresc și cad, iar florile
atacate se zbârcesc și devin brune.
În fructele de tomate, ardei și vinete rod galerii mari în care se
instalează adesea diferite ciuperci, care produc putrezirea lor. În
solarii, atacul se manifestă începând de la sfârșitul lunii aprilie.
40
Păduchele cenușiu al verzei
Brevicoryne brassicae L.
Descriere
Păduchele cenușiu este o specie nemigratoare, ce se dezvoltă
pe plantele din familia Cruciferae. În cursul unui an se pot succede
16-18 generaţii. O generaţie are în medie 10-14 zile, însă gene-
raţiile din primăvară și toamnă au o dezvoltare mai lentă, ce poate
dura între 15-30 de zile, datorită timpului mai rece. Temperaturile
optime de dezvoltare ale păduchelui cenușiu sunt cuprinse între
18-26° C. Iernează în stadiul de ou, depus în toamnă de femele,
pe tulpinile și peţiolurile frunzelor de varză și ale altor plante Cruci-
fere, cultivate sau spontane.
Mod de dăunare
Atacă cruciferele cultivate și spontane de la sfârșitul lunii martie
sau începutul lunii aprilie și până toamna târziu, pagube însemna-
te înregistrându-se la varză și conopidă.
În anii de invazie, adulţii și larvele formează colonii masive, acope-
rind uneori complet frunzele și lăstarii din care sug sucul celular. În
urma atacului, pe frunze apar pete galben-palide sau rozii.
41
Ploșniţa roșie a verzei

Eurydema ornatum L.
Descriere
Ploșniţa roșie a verzei are 1-2 generaţii pe an, după regiune. Ier-
nează ca adult în frunzarul pădurilor și pe sub resturile vegetale
din câmp. Apariţia adulţilor are loc primăvara devreme, uneori din
luna martie.
În primele zile se hrănesc pe diferite plante crucifere spontane,
apoi trec pe plantele de cultură (răsaduri sau seminceri de varză,
conopidă, etc.).
Mod de dăunare
Adulţii și larvele înţeapă și sug sucul celular din ţesuturi.
În locurile atacate apar pete de culoare galben-palidă, în dreptul
cărora ţesuturile se usucă.
La culturile semincere atacate se produce avortarea florilor și șiș-
tăvirea seminţelor.
42
Tripsul californian
Frankliniella occidentalis
Descriere
În condiţii de seră tripsul se înmulţește în tot cursul anului și poa-
te avea între 12-15 generaţii. Femelele depun ouăle în ţesuturile
frunzelor, florilor și chiar ale fructelor.
O femelă poate depune 20-40 de ouă. Larvele care apar se
dezvoltă pe seama organelor respective. O generaţie poate avea
între 9-34 de zile. Larvele care apar se dezvoltă pe seama orga-
nelor respective. Lungimea ciclului biologic al tripsului depinde de
temperatură. Cu cât temperaturile sunt mai mari, cu atât ciclul de
dezvoltare este mai rapid.
Mod de dăunare
Adulţii și larvele înţeapă și sug seva din frunze, flori și fructe. Din
cauza atacului pe organele respective apar pete de decolorare,
care cu timpul devin argintii și chiar brune. Bobocii florali atacaţi
nu se mai deschid.
La atacuri mari se obţin producţii reduse și de slabă calitate. Trip-
sul californian este cunoscut ca vector activ în transmiterea viru-
sului petelor de bronz la tomate și ardei (TSWV).
43
Tripsul tutunului
Thrips tabaci
Descriere
Tripsul tutunului are 3-6 generaţii pe an în câmp și pănă la 10 generaţii în
condiţii de seră. În câmp iernează în toate stadiile de dezvoltare, dar cel
mai frecvent ca adult, sub resturile vegetale, în frunzar, în ierburi și în stratul
superficial al solului.
Primăvara, în câmp, când temperatura aerului depășește 10° C, de obicei în
prima jumătate a lunii aprilie, apar adulţii, care colonizează la început plantele
din flora spontană, iar apoi pe cele cultivate. Ouăle sunt depuse aproape de
nervuri. O femelă poate depune 80-100 de ouă.
Larvele apar după 10 zile și se localizează pe faţa inferioară a frunzelor. Durata
unei generaţii în câmp este de 20-30 de zile, iar în condiţii de seră, unde tem-
peratura și umiditatea sunt optime, o generaţie se dezvoltă în 16-20 de zile.
Mod de dăunare
Adulţii și larvele colonizează frunzele, vârfurile vegetative și florile, sugând
seva din ţesuturi. În urma atacului se formează pete galben-cenușii sau cas-
taniu-închise, mai ales de-a lungul nervurilor frunzelor. Ţesuturile atacate se
necrozează.
Atacul este foarte periculos la răsaduri, la atacuri puternice acestea se pot
usca în masă. Plantele mai dezvoltate stagnează în creștere în urma atacului,
se îngălbenesc și chiar se usucă. În câmp atacul este favorizat de vremea
secetoasă. Tripsul tutunului este vector principal în transmiterea virusurilor la
plante, în special la ardei, tomate și castraveţi.
44
Viermii sârmă
Agriotes spp.
Descriere
Viermii sârmă sunt dăunători polifagi ce provoacă pagube însemnate la tu-
berculi. Adulţii apar primăvara (aprilie-mai). Atât ei, cât și larvele nu suportă
căldurile mari, temperatura optimă fiind între 17-25° C. Sunt mai activi seara
sau dimineaţa, în timp ce ziua stau ascunși printre ierburi sau sub bolovani.
Preferă terenurile umede și ușor acide. Împerecherea și depunderea pontei
au loc în cursul lunilor mai și iunie, în funcţie de temperatură. O femelă depu-
ne în medie 150 de ouă, care eclozează după 12-19 zile de la depunderea
pontei. Larvele, la apariţie, au 1,5 - 2 mm și sunt transparente, ceea ce le
face greu de observat în primă fază. În primul an larvele se hrănesc cu hu-
mus. Până în toamnă are loc prima năpârlire, iernând în vârsta a 2-a, când
au o lungime de 4-5 cm. În primăvara următoare are loc a 2-a năpârlire, iar în
toamnă cea de a 3-a prin care larvele trec în vârsta a 4-a. În această perioa-
dă începe hrănirea pe seama rădăcinilor și din transparente devin galbene.
În urma fiecărei năpârliri urmează o perioadă intensă de hrănire. În timpul
verii activitatea lor este redusă și adesea din cauza căldurii coboară în sol.
Hibernarea are loc la diferite adâncimi, în funcţie de temperatură, putând să
ajungă până la 50-60 cm chiar și mai mult. În primăvara ultimului an are loc
ultima năpârlire, urmată de împupare, la adâncime de 8-15 cm. Stadiul de
pupă durează 2-3 săptămâni. Adulţii apăruţi nu părăsesc solul, ei rămân în
diapauză până primăvara următoare.
Mod de dăunare
Viermii sârmă provoacă pierderi însemnate calitativ în culturile de cartofi, prin
hrănirea cu tuberculi al căror aspect comercial este deteriorat, făcându-i im-
proprii comercializării.
Hrănirea începe când temperatura solului are 12° C, totuși temperatura op-
timă este de aproximativ 20° C, iar umiditatea 50-60%.
45
46
viţă de vie
Boli
Boli în cultura
viţei de vie
viţă de vie
Boli
Făinarea viţei de vie 48

Mana viţei de vie 50
Putregaiul cenușiu 52
47
Boli viţă de vie
Făinarea viţei de vie

Uncinula necator
Făinarea viţei de vie este produsă de ciuperca Uncinula necator
care atacă toate părţile verzi ale plantei. Boala ia amploare da-
torită schimbărilor climatice către o vreme caldă şi secetoasă,
când atacul este puternic. Boala iernează sub formă de miceliu
de rezistenţă în muguri, unde este bine protejat de iarnă, şi sub
formă ce cleistoteci pe corzi. Făinarea este foarte bine adaptată
la parametrii de dezvoltare ai viţei de vie, fiind un parazit obligat,
care atacă numai această plantă. Primăvara, când condiţiile de-
vin favorabile, miceliul se dezvoltă odată cu pornirea mugurilor
în vegetaţie sub forma unor firişoare subţiri, care adesea trec
neobservate, dând naştere unui nou miceliu pe care se formea-
ză conidioforii şi conidiile, organele de înmulţire şi răspândire
ale bolii. Curenţii de aer cu intensitate puternică răspândesc cu
uşurinţă în unele podgorii boala (Dealul Mare, Dobrogea, Vran- Primãvarã
cea, etc.), astfel, în scurt timp, atacul se generalizează în toată Spori (conidii)
T > 10-12 °C
plantaţia. Vreme umedã pe suprafaþa frunzei
În majoritatea zonelor viticole, în a doua jumătate a verii încep să nã

r
se formeze periteciile pe pâsla miceliană. Acestea, în condiţiile

Ia
Muguri dorminzi Umiditate: 50-80%

ţării noastre, nu joacă un rol important în perpetuarea bolii de la
Contaminarea organelor
un an la altul, precum miceliul de rezistenţă aflat în muguri. Cleistotecii în timpul vegetaþiei
(frunze/ciorchini)
Dintre factorii climatici, rolul determinant îl deţine temperatura. Li-
mitele între care se produce atacul sunt largi, de la 10°C pragul Eliberarea spori
biologic al viţei de vie, cu un optim situat în jur de 22-24°C, până

la peste 37 °C, când ciuperca moare. Umiditatea este mai mult
sau mai puţin importantă pentru făinare, putându-se dezvolta de Muguri infectaþi Spori
oa
T
la o umiditate cuprinsă între 25-100%. Lumina difuză favorizează

m
dezvoltarea bolii. Un factor tehnologic important este constituit de nã
forma de conducere şi dirijare a butucului, deoarece în interiorul Varã
48
Boli viţă de vie
acestuia se află majoritatea strugurilor, unde boala se poate dezvolta
puternic, beneficiind de condiţii optime de temperatură, umiditate şi
lumină.
Simptome
Boala este prezentă în fiecare podgorie din ţară. Sunt afectate frun-
zele, lăstarii, ciorchinii şi boabele. Făinarea nu produce defoliere
precum mana, însă depreciază semnificativ cantitatea şi calitatea
strugurilor.
Toate organele tinere şi verzi sunt sensibile la atacul de făinare. Re-
ceptivitatea frunzelor scade pe măsură ce îmbătrânesc. Ciorchinii sunt
sensibili până la faza de pârgă, când se acumulează o cantitate sufici-
entă de zahăr care împiedică dezvoltarea bolii. Ciuperca Uncinula ne-
cator atacă toate părţile verzi ale viţei de vie pe care formează o pâslă
fină, alb – cenuşie, care devine pulverulentă, reprezentând miceliul şi
conidiile agentului patogen. Această formă de atac poate apărea sub
formă de pete sau poate cuprinde întregul organ, în funcţie de con-
diţiile climatice. Frunzele atacate se răsucesc spre exterior. Lăstarul
atacat se scurt-nodează şi se dezvoltă anormal, iar maturarea lemnului
are de suferit. Boabele atacate imediat după înflorit se usucă, iar cele
atacate mai târziu, în perioada de creşteri intense, crapă, datorită lipsei
de elasticitate a pieliţei.
Mustul se scurge şi se pot observa seminţele. La strugurii intraţi în
pârgă, pe crăpăturile apărute se instalează cu uşurinţă numeroase
boli precum putregaiul cenuşiu, care duce la putrezirea ciorchinilor.
Vinul obţinut din parcele atacate de făinare este slab calitativ şi nu se
pretează la învechire (apare casarea brună, etc.). Pe lăstarii tineri, in-
florescenţe, rahis, cârcei, atacul se manifestă prin brunificarea părţilor
atacate şi uscarea lor. Organele tinere sunt mai susceptibile la atac şi
pe măsură ce îmbătrânesc sunt mai puţin receptive la atacul ciupercii.
Soluția Syngenta*
* pentru utilizările omologate în România, consultaţi capitolul Soluţii, pag. 94 -132
49
Boli viţă de vie
Mana viţei de vie

Plasmopara viticola
Mana viţei de vie, produsă de ciuperca Plasmopara viticola
(Berk et Curt), are o răspândire generală şi este una dintre
bolile majore la viţa de vie. Pot fi afectate toate părţile verzi
ale plantei. Severitatea bolii este variabilă de la an la an,
iar în funcţie de condiţiile climatice şi intensitatea atacului
poate duce la: defolierea plantelor, distrugerea parţială
sau totală a inflorescenţelor şi a boabelor. Atacul are im-
pact semnificativ asupra calităţii strugurilor şi vinului, cât şi
asupra cantităţii recoltei. Ciuperca iernează sub formă de
oospori în frunzele infectate căzute pe sol toamna. Primă-
vara, când condiţiile devin favorabile, oosporii germinează
provocând primele infecţii (infecţii primare).
Pentru ca infecţia primară să aibă loc sunt necesare ur-
mătoarele condiţii: solul să fie umed sau să existe prezen-
ţa apei libere, temperatura să fie peste 11°C şi să existe Pr i m
organe verzi ale plantei. Din momentul provocării infecţiei ãva
până la apariţia simptomelor bolii este necesară o perioa- rã
dă de timp (incubaţie) care este mai lungă sau mai scurtă
nã Eliberare
în funcţie de temperatură.
r
zoospori
Ia
Germinare oospori
În mod obişnuit, aceasta este cuprinsă între 10-20 de zile Umiditate
Temperatura > 11 °C “Pete untdelemnii”
în primăvară, 4-8 zile în vară. După apariţia simptomelor “Oospor”
pe frunze
Iernare
(fructificaţiilor) de la infecţia primară, în cursul vegetaţiei Infecþia se face
prin vânt ºi ploaie
au loc infecţiile secundare succesive. Pentru a avea loc
o infecţie secundară sunt necesare următoarele condi- Frunze infectate, cãzute pe sol
ţii: temperatura peste 11°C, iar perioada de umectare Putregai gri “Rot Gris”
a organelor să fie de aproximativ 90 de minute. Cu cât Conidii de atac

Eliberare spori
temperatura aerului va fi apropiată de optim (24°C), frun- pe strugure
Conidii de atac
zele vor fi infectate mai rapid. În cursul unei perioade de oa
T
“Frunze mozaicate” pe frunze

vegetaţie, în funcţie de condiţiile anului, pot avea loc 1-5 m
infecţii primare şi 50-60 infecţii secundare. nã
Varã
Putregai brun “Rot Brun”
50
Boli viţă de vie
Simptome
Ciuperca atacă toate părţile verzi ale plantei. Pe frunze apar pete de-
colorate de culoare gălbuie numite “pete untdelemnii” în dreptul cărora,
în funcţie de umiditate şi temperatură, apare după o perioadă de timp
un puf albicios. Mai târziu petele se necrozează, se usucă şi ţesutul
se rupe sau capătă aspectul de zdrenţuit. Atacul pe frunzele bătrâne,
toamna, se caracterizează prin pete mici, colţuroase, brune, care dau
aspect de mozaic, numindu-se “frunze mozaicate”. Pe lăstarii tineri,
inflorescenţe, rahis, cârcei, atacul se manifestă prin brunificarea părţilor
atacate şi uscarea lor.
Pe boabele tinere, când umiditatea aerului este ridicată, apare puful alb
(conidioforii şi conidiile de atac) denumit “Rot – Gris” (putregai gri). Pe
boabele formate, atacul se manifestă prin brunificarea acestora, evolu-
ând spre mumifieri, fără apariţia fructificaţiilor ciupercii. Boabele atacate
se desprind uşor de rahis şi cad. Această formă de atac se numeşte
“Rot-Brun” (putregai brun). Organele tinere sunt mai susceptibile la atac
şi pe măsură ce îmbătrânesc sunt mai puţin receptive la atacul ciupercii.
Influenţa temperaturii asupra perioadei de

incubaţie la infecţiile secundare:
Soluția Syngenta*
51
Boli viţă de vie
Putregaiul cenuşiu
Botrytis cinerea
Este o boală frecventă în podgoriile din ţară noastră,
care produce în anii favorabili, cu toamne ploioase şi
calde, cele mai însemnate pierderi de recoltă şi cali-
tate. Boala este omniprezentă şi aşteaptă numai con-
diţiile favorabile, când explodează, de aceea trebuie
abordată strict preventiv.
Evoluţia favorabilă a ciupercii are loc atunci când se
realizează condiţii optime de dezvoltare. Astfel, mediul
nutritiv influenţează în foarte mare măsură atât dezvol-
tarea, cât şi parazitismul agentului patogen. Ciuperca
manifestă un chimiotropism pozitiv faţă de glucide,
substanţele ce se găsesc în strugurii din fenofaza pâr-
gă – coacere. Temperatura de dezvoltare a bolii este
cuprinsă între 1-32°C, fapt pentru care este întâlnită în Primãvarã
toate podgoriile din ţară. Temperatura optimă se situ-
ează între 15-23°C.
Umiditatea atmosferică şi cea a substratului joacă cel
mai important rol în dezvoltarea putregaiului cenuşiu. nã Scleroti Conidiospori
Diseminare
r
Umiditatea ridicată influenţează pozitiv atât germinarea

Ia
conidiilor, cât şi dezvoltarea miceliului. Există o core-

laţie directă între regimul precipitaţiilor, rezerva de apă
din sol, umiditatea relativă a aerului, frecvenţa zilelor cu
rouă pe de o parte şi agresivitatea ciupercii pe de altă Conserva
Conservarea
area
parte. Umiditatea optimă relativă a aerului este consi- miceliului
derată între 80-100%. Lumina are în general o influenţă
nefavorabilă asupra evoluţiei ciupercii care se dezvoltă
mai bine în condiţii de lumină difuză (nebulozitate).
Diseminare
Simptome
oa
T
Boala este produsă de ciuperca Botrytis cinerea, care

atacă toate organele viţei de vie: frunze, lăstari, cior- m
chini, boabe, precum şi butaşi de viţă puşi la stratificat.
nã
Atacul cel mai frecvent se întâlneşte pe boabe, a căror Varã
52
Boli viţă de vie
susceptibilitate creşte pe măsură ce se maturează şi acumulează zaharuri. Filamentele
de infecţie pot pătrunde în interiorul ţesuturilor, fie prin străpungerea directă a ţesuturilor
plantei, fie prin răni cauzate de alte boli sau dăunători (făinare, molie, viespe, păsări,
etc.) şi prin leziuni mecanice sau chimice (fitotoxicitate, crăparea boabelor din cauza
ploilor, grindina, cârnit şi desfrunzit mecanic, etc.). La suprafaţa boabelor atacate apar
pete mici cu ţesutul moale care se măresc rapid, pătrunzând totodată în interiorul pul-
pei. Boabele atacate se înmoaie, crapă, se zbârcesc şi se acoperă cu mucegaiul ce-
nuşiu – brun, pulverulent. La strugurii compacţi, mai ales în condiţii de umiditate ridicată,
boala evoluează repede, cuprinzând în scurt timp tot strugurele.
Atacul pe boabe sub forma “putregaiului nobil” se manifestă numai în anumite condiţii,
când ciuperca poate avea acţiune benefică asupra strugurilor. Asemenea condiţii se
40 % întâlnesc în special în zonele viticole Dealul Mare, Murfatlar, Cotnari, când în toamnele
calde şi uscate miceliul ciupercii se dezvoltă în pulpă, iar la suprafaţă boabele nu mai
crapă, ci se stafidesc şi se îndulcesc. Putregaiul nobil consumă o parte din apă şi acizi
determinând îmbogăţirea relativă a boabelor în zaharuri. Ca urmare, vinurile obţinute din
asemenea struguri sunt de calitate superioară şi au o aromă specifică.
Agentul patogen este o ciupercă saprofită care se dezvoltă pe resturi vegetale. Acest
fapt duce la concluzia că în permanenţă există sursă de infecţii. Ciuperca devine pa-
razită atunci când substratul saprofit se află în imediata apropiere a organelor verzi ale
Atac 20% viţei de vie, în mod deosebit a boabelor intrate în pârgă, deoarece concentraţia redusă
de zaharuri favorizează atacul. Infecţia este favorizată şi de fertilizarea excesivă cu azot.
Pe frunze simptomele apar la început sub forma unor pete gălbui, care cu timpul devin
roşiatice. Petele sunt mari şi nu sunt delimitate. Pe ambele părţi ale frunzei, în dreptul
petelor, apare un mucegai cenuşiu, pulverulent, care reprezintă organele de înmulţire a
ciupercii (conidiofori şi conidii). În scurt timp de la atac, frunzele cad.
Pe lăstari, atacul se manifestă sub forma unor pete brune sau cenuşii, începând de
Pierderi la recoltă 40% la noduri spre mijlocul internodiilor. Ca şi în cazul frunzelor, în scurtă vreme petele se
Degradarea culorii vinului 40%
acoperă cu un mucegai cenuşiu format din conidiofori şi conidii. În dreptul petelor apar
Alterarea aromei vinului 40%
corpuri mici ovale, care reprezintă organele de rezistenţă ale bolii (scleroţi). În general
ciorchinii tineri sunt puţin atacaţi (infecţie latentă), însă ciorchinii ajunşi la maturitate pot fi
atacaţi în întregime, simptomele fiind aceleaşi cu cele de pe lăstari. Pe boabe atacul este
cel mai frecvent şi cel mai păgubitor.
Soluția Syngenta*

** efect secundar
53
Dăunători viţă de vie
54
viţă de vie
Dăunători
Dăunători
în cultura viţei de vie
viţă de vie
Dăunători
Acarianul ruginii viţei de vie 56

Cicada flavescenţei 57
Cicada lemnului negru 58
Molia viţei de vie (eudemisul) 59
Păianjenul galicol al viţei de vie 61
Păianjenul roşu comun 62
Pirala viţei de vie 63
Ţigărarul viţei de vie 64
Boli viţă de vie
55
Acarianul ruginii viţei de vie

Calepitrimerus vitis Hal.
Descriere
Acest acarian face parte din grupa acarienilor eriofizi, această specie
fiind cea mai des întâlnită şi cea mai păgubitoare, mai ales în primăverile
reci când ritmul de creştere al viţei de vie este lent. Iniţial acest acarian
a fost semnalat doar în zona Transilvaniei, ulterior extinzându-se în toate
zonele viticole ale României. Adulţii au dimensiuni microscopice, corpul
alungit, fusiform cu aspect vermiform, de culoare alb-gălbuie, până la
galben-portocaliu. În partea anterioară prezintă aparatul bucal adaptat
pentru înţepat şi supt.
Această specie iernează ca femelă în mugurii dorminzi, sub primii solzi
care protejează mugurii sau în crăpăturile scoarţei de pe lemnul de anul
doi. Primăvara, când temperatura medie depăşeşte pragul de 7,5° C
şi are loc umflarea mugurilor, aceştia îşi reiau activitatea, afectând întâi
frunzele în formare, apoi inflorescenţele. După o perioadă de 5-12 zile
cât are loc hrănirea (fenofaza de 1-2 frunze adevărate), are loc depu-
nerea ouălor.
De-a lungul unei perioade de vegetaţie se pot întâlni 4-6 generaţii. Du-
rata medie de viaţă a acestuia este de 12-30 de zile în funcţie de tem-
peratura medie zilnică. La jumătatea lunii august femelele se retrag spre
locurile de iernare. Această specie este foarte rezistentă prin formele
sale hibernante, putând rezista chiar şi la temperaturi de -30°C.
Mod de dăunare
Calepitrimerus vitis este o specie ce trăieşte exclusiv pe viţa de vie. Pa-
gubele cele mai evidente sunt întâlnite atunci când planta creşte foarte
încet sau stagnează datorită temperaturilor mici. Atacul cel mai păgubi-
tor este făcut pe tinerele inflorescenţe încă nerăsfirate.
Atacul primei generaţii este des întâlnit primăvara, având ca simptom
specific stagnarea creşterilor, scurt nodare, iar frunzele capătă culoarea
galbenă, apoi se brunifică, răsucindu-se de-a lungul nervurii principale
în sus, ca un căuş.
56
Boli viţă de vie
Cicada flavescenţei
Scaphoideus titanus
Descriere
Scaphoideus titanus este o insectă vector ce transmite şi răspândeşte Flaves-
cenţa viţei de vie, aceasta fiind o boală de carantină. Este o insectă de 4,5-6
mm lungime cu corpul colorat maro. Adultul prezintă dimorfism sexual, corp fu-
siform alungit, brun-închis, cu trei benzi transversale la femele şi una la mascul
pe cap. Oul este depus de obicei sub scoarţă, brun-sticlos şi arcuit. Larvele
măsoară 1-3 mm, culoare alb-hialin, apoi gălbui, cu 2 pete neregulate negre
pe partea din spate a abdomenului. Specia iernează ca ou depus sub scoarţa
lemnului, o femelă depunând cam 20-24 de ouă izolate sau în grupe de 2-12.
Primele larve apar la jumătatea lunii mai şi sunt vizibile pe faţa inferioară a frunzei
de la baza plantei. Larvele evoluează în cursul lunilor iunie-iulie, timp de 50-55
de zile, trecând prin 5 stadii de dezvoltare (2 larvă şi 3 nimfă). Primii adulţi apar
la sfârşitul lunii iulie-august.
După 10 zile de maturare sexuală se împerechează, urmând ca în 2-3 zile să
depună ouă. Adulţii trăiesc în medie cam o lună şi îşi încheie activitatea pe la
sfârşitul lunii septembrie. Adultul poate îndeplini funcţia de vector numai după
40 de zile de dezvoltare (incubaţia virusului), după care poate transmite infecţia
toată viaţa, dar nu o poate transmite şi descendenţilor săi. Trăieşte exclusiv pe
vie, cicada se hrăneşte cu seva plantei infectate, urmând apoi ca în interiorul
adultului saliva să joace rol de multiplicator. Monitorizarea acestei specii se face
cu capcane galbene ce se amplasează pe prima sârmă portantă în perioada
15 iunie-15 august, observaţiile făcându-se săptămânal şi înlocuind capcanele
la 15 zile.
În prezenţa vectorului, boala se răspândeşte rapid şi este incurabilă. Tratamentele
specifice, când prezenţa vectorului este confirmată, şi plantarea materialului
sănătos neinfectat din pepinieră reprezintă strategia de bază în prevenirea
acestei boli. Frunzele se decolorează la soiurile albe şi se înroşesc la cele roşii,
iar marginile acestora se curbează spre partea inferioară. Boabele se stafidesc
în ciorchine. Boala poate fi confundată şi cu virusul răsucirii frunzelor, dar faţă
de aceasta, nervurile rămân verzi, iar strugurii nu rămân peste iarnă pe butuc.
Această boală afectează organele vegetative, generative şi distruge echilibrul
hormonal al plantei. Lăstarii nu se maturează şi capătă aspect cauciucat,
asemănător ramurilor de salcie.
57
Cicada lemnului negru

Hyalesthes obsoletus
Descriere
A fost semnalată în centrul, vestul şi sudul ţării, daunele pro-
vocate de aceasta fiind indirecte, prin transmiterea lemnului
negru (Bois Noir).
Adultul este negru, cu zone alb-gălbui, fruntea neagră, cu
luciu metalic şi marginile laterale albe. Larva prezintă smocuri
de fire ceroase, la capătul posterior al abdomenului. Specia
este monovoltină şi iernează ca larvă la nivelul rădăcinilor.
În timpul iernii se succed 3 stadii larvare, iar în martie-aprilie
apar larvele de vârsta 4-5. Adultul iese la suprafaţa solului
începând cu sfârşitul lunii mai şi poate fi semnalat pe viţa de
vie până la sfârşitul lui august, perioadă în care prin hrănire
produce răspândirea bolii în podgorie. În a doua jumătate a
lunii august adultul depune ouă în jurul coletului sau la câţiva
cm în sol, iar după ecloziune larvele migrează în zona rădă-
cinilor, unde iernează.
Specia este polifagă, fiind foarte cunoscută în viticultură ca
fiind responsabilă de Bois Noir - înnegrirea lemnului. Când
nu este găsită pe viţa de vie, aceasta este prezentă pe urzi-
că (Urtica dioica) şi pe volbură (Convolvulus arvensis).
Tratamentele specifice, când prezenţa vectorului este con-
firmată, şi plantarea materialului sănătos neinfectat din pepi-
nieră reprezintă strategia de bază în prevenirea acestei boli.
Simptomele sunt asemănătoare cu ale flavescenţei, doar că
aici lemnul capătă culoarea neagră. Diferenţierea lor clară se
face prin testare cromozomială. Faţă de flavescenţă, boala
lemnului negru se răspândeşte mai încet în podgorii şi este,
de asemenea, incurabilă.
58
Boli viţă de vie
Molia viţei de vie
(eudemisul)
Lobesia botrana
Descriere
Lobesia este un dăunător important al viţei de vie, acesta
fiind specific zonelor calde de stepă-silvostepă (podgoriile
din Dobrogea şi Câmpia română).
Adultul este un fluture de talie mică, 7-8 mm lungime, cu
anvergura aripilor de 15-20 mm. Larva este o omidă cu
culoare variabilă de la galben-verde la cenuşiu, cu capul
brun-deschis.
După împerechere, femelele depun ponta pe organele
plantei (butoni florali, pedicel, rahis, lăstari şi frunze). Perioa-
da de incubaţie durează 1-2 săptămâni (mai-iunie), după
care apar larvele generaţiei 1 care se hrănesc cu butonii
florali şi boabele tinere, atacul fiind unul specific prin înve-
Inflorescenþã lirea ciorchinilor cu mătase în care larvele se transformă în
Ouã
pupe. La sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie, are loc
zborul generaţiei a 2-a, ouăle sunt depuse pe boabele verzi
şi după aproape o săptămână apar larvele generaţiei a 2-a
care produc găuri în pulpa boabelor, constituind astfel porţi
Larva L1 de intrare pentru diferiţi agenţi patogeni.
Adult
2–3
B ut uc
Adulţii generaţiei 3 apar la începutul lunii august şi depun

Crisalida generaþii pe ouăle pe boabele în curs de coacere. Larvele generaţi-
Larva L2 ei 3 consumă pulpă şi ajung la dezvoltarea completă în
an septembrie-octombrie, când se retrag sub scoarţa butu-
cilor sau sub frunzele căzute, unde iernează sub stadiul
de pupă. De multe ori stadiile generaţiilor se întrepătrund
Larva L3 de-a lungul perioadei de vegetaţie.
Larva L5
Larvele generaţiei 1 pot consuma până la 80 de butoni
Larva L4 florali/larvă. Larvele generaţiei 2 şi 3 sunt cele mai
ini păgubitoare prin atacul asupra boabelor în urma cărora
Ciorc h se poate instala putregaiul cenuşiu şi alte boli.
59
Mod de dăunare
Răspândirea și pagubele produse sunt localizate mai
mult în zona de Sud a ţării și Vrancea. Produce pagube
cantitative prin roaderea inflorescenţelor și ciorchinilor,
însă cele mai importante sunt cele calitative deoarece
pot favoriza instalarea putregaiului cenușiu și a altor
putregaiuri (ex. Aspergilus, Alternaria, Cladosporium, Penicil ium,
Rhizopus, etc.)
Monitorizare
Metoda cea mai eficace o constituie utilizarea capcanelor
cu feromoni sexuali de tip ATRA-BOT 16 care se
amplasează pe prima sau a doua sârmă portantă în
interiorul butucului. Cu ajutorul acestor capcane se vor
face citiri de 3 ori pe săptămână și se vor nota pe un
caiet de observaţii capturile. Pentru o monitorizare mai
ușoară, după fiecare citire se îndepărtează adulţii cu
ajutorul unei pensete. Odată cu atingerea PED-ului de
100 fluturi/capcană/săptămână se stabilește momentul
efectuării tratamentelor.
În mod normal avertizarea se consideră la a 3 –a zi de
la descreșterea maximului curbei de zbor, moment ce
coincide cu începerea eclozării primelor ouă, când se
recomandă aplicarea produselor cu acţiune ovi-larvicidă,
precum Affirm. Se consideră PED 2-3 crisalide/ 30 butuci
la umflarea mugurilor, 10 ouă viabile/ 100 ciorchini la
dezvoltarea strugurilor și 10 larve/ 100 ciorchini la pârgă.
Soluția Syngenta*

pag. 94 -132
60
Boli viţă de vie
Păianjenul galicol al
viţei de vie
Eriophyes vitis
Descriere
Eriophyes face parte din grupa acarienilor eriofizi, deci are morfologia
asemănătoare cu a lui Calepitrimerus. Adultul este microscopic (0.15
mm lungime şi 0.03 mm lăţime), având corpul vermiform, alb-gălbui,
semi-transparent, cu două perechi de picioare în partea anterioară.
Iernarea se face în stadiul de femelă, ca la toţi acarienii, în muguri
sau sub scoarţa lemnului de anul 2.
Femelele ies din diapauză primăvara, când temperatura trece de
10°C. Acestea atacă frunzele pe care le înţeapă şi sug sucul celular.
Ouăle sunt depuse în interiorul galelor, iar ciclul biologic cuprinde 5
stadii de dezvoltare care se poate întinde pe 12-25 de zile, în func-
ţie de temperatură. Această specie are 5-7 generaţii pe an, care
deseori se suprapun.
Mod de dăunare
Atacul lui Eriophyes este unul specific, acesta afectând atât lăstarii,
frunzele, inflorescenţele şi strugurii. În urma atacului de pe partea
inferioară a frunzelor apar acele gale specifice datorate injectării în
ţesutul parenchimatic a unei substanţe toxice, frunzele căpătând
aspectul specific de băşicare, de unde şi numele de “băşicarea viţei
de vie sau erinoza”. Aceste băşicări, în funcţie de gradul de atac,
pot cuprinde întreg limbul foliar, care duce la diminuarea conţinutului
de zahăr din struguri şi la slaba maturare a lemnului. Acest atac este
foarte păgubitor mai ales în primăverile şi verile secetoase şi calde.
Soluția Syngenta*
61
Păianjenul roşu comun

Tetranychus urticae Koch
Descriere
Păianjenul roşu comun este un acarian cu dimensiuni mici, cuprinse
între 0,3 şi 0,7 mm. Oul este de formă sferică, cu suprafaţa netedă şi
culoare alb-transparent. Pe măsura dezvoltării, acesta capătă culoare
galben-portocalie. Larva are formă asemănătoare cu adultul, însă se
diferenţiază de acesta prin faptul că este incoloră şi are trei perechi de
picioare.
Păianjenul roşu comun iernează în stadiul de adult sub scoarţa uscată
a butucilor, ca femelă fecundată, coloniile fiind formate în majoritate de
acestea, masculii întâlnindu-se mai rar. Pentru identificare coloniile se
găsesc în special sub scoarţa lemnului de anul doi. Primăvara, odată
cu atingerea pragului biologic de 10°C, minimum cu trei zile înainte
de pornirea în vegetaţie a viţei de vie, adulţii migrează de la locurile de
iernare spre zonele cu vegetaţie, pentru perioada de hrănire. În cursul
unui ciclu de vegetaţie al viţei de vie se înregistrează 7-9 generaţii. Dez-
voltarea este favorizată de temperatura ridicată şi de umiditatea relativă
scăzută care favorizează atacul.
Mod de dăunare
Păianjenul roşu comun atacă multe plante cultivate din familii diferite
ca: Leguminosae, Rosaceae, Malvaceae, Vitaceae etc. La viţa de vie
adulţii şi larvele colonizează faţa inferioară a limbului foliar şi se hrănesc
cu sucul celular, astfel încât frunzele se deformează şi capătă pete
galbene la soiurile albe şi roşii la soiurile roşii. La un stadiu mai avansat,
odată cu evoluţia atacului, frunzele devin rigide, casante, iar în final se
usucă şi cad, producând defolierea butucului. Ca efecte secundare,
atacul dăunătorului determină o slabă diferenţiere a mugurilor, maturare
incompletă a lemnului şi a strugurilor.
Soluția Syngenta*
62
Boli viţă de vie
Pirala viţei de vie
Sparganothis pilleriana
Descriere
Pirala viţei de vie este un dăunător nou la noi în ţară,
întâlnit sporadic în zona podgoriilor care au păduri înve-
cinate. Adultul este un fluture de 1.5-2 cm lungime, cu
capul şi toracele de culoare brun-roşcat, negricios, cu
abdomenul cenuşiu-verzui sau galben. Aripile anterioare
au trei dungi transversale brune, mai pregnante la mas-
culi, iar cele posterioare sunt galben-cenuşiu cu franjuri
lungi pe margine.
Larva este de tip omidă la dezvoltarea completă, poate
avea lungimea de 2,5-3 cm cu corpul cenuşiu şi cap ne-
gru. Faţă de alte molii, larvele au o mobilitate deosebită.
Specia iernează în stadiul de larvă închisă într-un cocon
de mătase sub scoarţa butucilor. La începutul lunii mai,
la fenofaza de 3 frunzuliţe, are loc migrarea larvelor. Tem-
peraturile scăzute din această perioadă nu sunt prielnice
larvelor.
După 4-5 săptămâni în care larvele se hrănesc cu frun-
ze, lăstari şi ciorchini acestea se aglomerează în cuiburi
mătăsoase unde se împupează.
Femela poate depune 100-400 de ouă grupate pe faţa
superioară a limbului, a căror incubaţie poate dura 40-50
de zile. Începând cu jumătatea lunii august, larvele se
retrag pentru iernare.
Mod de dăunare
Specia este polifagă, atacând peste 100 de specii de
plante, însă viţa de vie este preferată. La atacuri puter-
nice frunzele se usucă şi cad, lăsând butucii defoliaţi şi
slab dezvoltaţi.
63
Ţigărarul viţei de vie

Byctiscus betulae LIN.
Descriere
Adultul este o gărgăriţă cu forma corpului cubică, de culoa-
re verde-albăstrui cu reflexe metalice şi un rostru lung şi lat.
Elitrele sunt lăţite şi prezintă striuri longitudinale, punctuate.
Larva este de culoare alb-gălbuie cu capul brun şi apoda de
5-10 mm lungime.
Această specie are o singură generaţie pe an, iernând în sta-
diul de adult, în sol, la 5-6 cm adâncime, adăpostit de masa
vegetală. Primăvara, în perioada aprilie-mai, adulţii ies din sol
şi migrează pe butuci unde se hrănesc cu frunzele tinere şi
muguri. După o perioadă de hrănire de 20-30 de zile are loc
împerecherea şi la câteva zile, depunerea pontei în interiorul
frunzelor rulate de către adulţi, sub formă de ţigară. În luna
iunie apar larvele care se hrănesc, iar după 3-4 săptămâni
de dezvoltare se retrag în sol unde se împupează. La sfâr-
şitul lunii august apar noii adulţi, care după 10-12 zile trec în
diapauză.
Mod de dăunare
Ţigărarul este o specie polifagă, atacând numeroase specii
forestiere şi pomi fructiferi. Daunele cele mai mari sunt pro-
duse de adulţii care rod primăvara frunzele, mugurii şi inflo-
rescenţele. O femelă poate depune până la 5-6 ouă/frunză,
răsucind-o apoi cu picioarele, sub formă de ţigară, iar margi-
nile le lipeşte cu o secreţie lipicioasă care în contact cu aerul
se usucă. O femelă poate răsuci până la 20-25 de frunze.
Larvele nu creează pagube economice.
64
Bolile pomilor
fructiferi şi căpşunului
fructiferi şi căpşun
Boli pomi
Antracnoza sau pătarea purpurie 66
Antracnoza căpşunului 67
Băşicarea frunzelor de piersic 68
Ciuruirea micotică a frunzelor 69
Făinarea mărului 70
Boli pomi
Focul bacterian al rozaceelor sau

Arsura merelor şi perelor 71
Monilioza florilor, lăstarilor şi a fructelor 72
Pătarea albă sau roşie a frunzelor 73
Putregaiul cenuşiu al fructelor 74
Rapănul la măr şi păr 75
Putregaiul cenuşiu al fruntelor 74

65
Boli pomi fructiferi
Antracnoza
sau pătarea purpurie
Blumeriella jaapii
În ţara noastră ciuperca este des întâlnită și produce pagube în
special în sudul ţării, în primăverile și verile cu precipitaţii abun-
dente, mult mai păguboasă fiind în plantaţiile tinere de cireș și
pepiniere. Sporii ciupercii germinează în picăturile de apă de pe
frunze și ramuri, mod în care se realizează infecţii repetate în
perioada de vegetaţie.
Simptome
Pe frunzele și în scoarţa ramurilor ciuperca formează un miceliu
ce dă naștere în primăvară la un număr mare de spori ce vor
constitui infecţia primară în primăvară. Perioada dintre două in-
fecţii durează 7-15 zile în funcţie de temperatură. La noi în ţară,
cele mai puternice atacuri se înregistrează în primăverile și verile
ploioase ce urmează după ierni cu temperaturi moderate. Boala
apare pe frunze pe la sfârșitul lunii mai-început de iunie. Pe faţa
superioară a frunzei apar pete mici, până la 2-3 mm în diametru,
de formă circulară, în dreptul cărora ţesuturile capătă o coloraţie
roșie-purpurie. Aglomerările de pete se îngălbenesc și în funcţie
de intensitatea atacului, toată frunza devine galbenă cu pete
purpurii, în timp frunzele cad de pe pom. Pe partea inferioară a
frunzelor, petele sunt mai conturate, de o culoare purpurie-des-
chis, iar în scurt timp se acoperă cu un strat albicios. Atacul se
extinde cu rapiditate în anii ploioși, manifestându-se pe frunzele
și ramurile superioare, astfel încât puieţii din pepinieră sau pomii
din plantaţiile tinere sunt desfrunziţi timpuriu, simptom caracte-
ristic fiind frunzele din vârful lăstarilor ce cad ultimele.
66
Antracnoza căpșunului
Colletotrichum fragariae,
Colletotrichum acutatum
Există mai multe specii ale agentului patogen din acest gen,
dar, în cultură, cele mai întâlnite sunt Colletotrichum fragariae și
Colletotrichum acutatum.
Boala atacă toate organele plantei. Condițiile optime de dezvoltare
ale acesteia sunt: vremea umedă, precipitațiile abundente și
temperaturi de aproximativ 25°C. Primele simptome de atac sunt
observate imediat după înflorire și boala se poate dezvolta până
târziu în toamnă. Infecția se transmite prin vânt, ploaie, irigații și
atacul insectelor. Ciuperca iernează ca miceliu de rezistență în
plantele infectate.
Simptome
Simptome tipice ale antracnozei pe frunze sunt petele apoase,
de culoare maro închis, care se transformă mai târziu în negru.
Petele au inițial formă circulară, iar la atac puternic, se unesc și
formează cavități de formă neregulată. Fructele pot fi infectate
parțial sau în totalitate, atât cele tinere (verzi) cât și cele mature.
Pe flori apar arsuri, care se pot confunda ușor cu atacul de
putregai cenușiu. Acestea apar pe frunze, pețiol și limb foliar,
în formă de pete negre cu diametrul de 2-3 cm. Pe rădăcină,
ciuperca pătrunde în sistemul vascular, provocând necroza
țesuturilor, de culoare roșu-maroniu. Atunci când există un atac
puternic, planta se usucă în totalitate.
67
Bășicarea frunzelor
de piersic
Taphrina deformans
Bășicarea este o boală frecvent întâlnită în cultura pier-
sicului, producând pagube semnificative, mai ales la
nectarin și piersica cu pulpă galbenă. Boala iernează în
muguri și lăstari, iar primele simptome apar după apro-
ximativ 14 zile de la dezmugurit, cam pe la sfârșitul lunii
aprilie sau începutul lunii mai.
Condiţiile meteo favorabile sunt: umiditatea relativă >95
% și temperaturi de 10-20°C, însă infecţia se poate pro-
duce și la temperatură mai mică de 5 °C.
Simptome
Frunzele infectate sunt “bășicate”, se încreţesc, cresc
inegal și pot prezenta zone roșii și pete alb-argintii, for-
mate din asce cu ascospori. Ascosporii de pe frunzele
infectate ajung pe lăstari și muguri, unde dezvoltă mice-
liu de rezistenţă care iernează. Nu avem infecţii secun-
dare – numai frunzele tinere din primăvară sunt atacate.
Atacul se manifestă mai puternic în anii cu primăveri reci
și umede, pomii se defoliază și se debilitează. Atacul
poate trece și pe fructe, care nu se mai dezvoltă normal.

pag. 94 -132
68
Ciuruirea micotică
a frunzelor
Stigmina carpophila /Coryneum beijerinkii
Atacul acestei ciuperci este foarte puternic în primăverile ume-
de ce urmează după ierni cu temperaturi moderate, care au
permis sporilor să-și păstreze viabilitatea. Infecţiile sunt favori-
zate de rănile de pe scoarţa ramurilor, răni produse de grindină
sau de insecte. Sporii răspândesc ciuperca în timpul perioadei
de vegetaţie, germinând la temperaturi cuprinse între 2-24°C și
pot rezista și la temperaturile scăzute din timpul iernii, când se
găsesc în cleiul din crăpăturile scoarţei ramurilor. Ciuperca mai
poate ierna și sub formă de miceliu în scoarţa ramurilor.
Simptome
Simptomele se manifestă foarte puternic pe frunze, ramuri și
îndeosebi pe fructe, prin scurgeri permanente de clei, ducând
în final la scurtarea vieţii pomilor. Alături de factorii climatici și de
sol necorespunzător, atacul acestei ciuperci (cât și a altor agenţi
patogeni) duce la îmbolnăvirea cireșilor de apoplexie, care se
manifestă prin moartea pomilor într-o perioadă relativ scurtă. Pe
fructele verzi, cât și pe cele mai dezvoltate, ciuperca formează
pete punctiforme, crustoase, de culoare cafenie, înconjurate de
un inel roșiatic. Deseori pieliţa fructului crapă, se deformează,
favorizându-se atacul de monilioză și putrezirea totală a fructelor.
69
Făinarea mărului
Podosphaera leucotricha
Boala este întâlnită cu precădere pe soiurile sensibile la făinare, unde provoacă
pagube semnificative, dacă nu este ţinută sub control. Supravieţuiește peste
iarnă pe plante, în mugurii infectaţi și în lăstarii atacaţi. Nu are neapărat nevoie
de apă pentru sporulare. Ciuperca se dezvoltă la suprafaţa frunzei. Sunt
infectate cu precădere numai frunzele noi și tinere, care sunt sensibile, în
vârstă de 3-6 zile. Boala are o dezvoltare explozivă după înflorit. Făinarea are o
perioadă scurtă de incubare (3-5 zile), mai multe generaţii într-un interval scurt
de timp. Temperatura optimă pentru germinarea sporilor 20-22°C și umiditatea
atmosferică >70%. Infecţia pe fructe se face imediat după scuturatul petalelor.
Mugurii infectaţi sunt mai sensibili la îngheţ peste iarnă.
Simptome
Făinarea atacă mugurii, frunzele, inflorescenţele, lăstarii și fructele. Este
prezentă de la începutul dezmuguritului, când infectează organele vegetative
gata formate. Lăstarii și frunzele infectate nu mai evoluează normal, se acoperă
cu o pâslă pulverulentă, albă, cu aspect făinos, iar în cele din urmă frunzele
se înroșesc, se usucă și cad. O parte dintre mugurii florali evoluează până în
faza de răsfirare a inflorescenţei, după care se usucă și cad. Florile atacate
de ciupercă prezintă petale alungite, culoare verzuie; de cele mai multe ori
sunt sterile, se usucă și cad. Frunzele cu făinare sunt mai mici, deformate,
se brunifică, gofrează și sunt casante, iar în cele din urmă cad. Lăstarii atacaţi
sunt acoperiţi de o pâslă albă, nu cresc normal, lemnul nu se gofrează
corespunzător și în majoritatea cazurilor îngheaţă în timpul iernii. Atacul pe
fructe este foarte rar și se prezintă sub forma unor crăpături neregulate mai
mult sau mai puţin adânci.
70
Focul bacterian al rozaceelor sau
Arsura merelor și perelor
Erwinia amylovora
Agentul patogen este o bacterie cu formă de bastonaș prevăzut cu cili peritrichi,
care pătrunde în plantă prin stomate, hiatode sau prin rănile cauzate de insecte.
Boala este favorizată foarte mult de umiditate.
Simptome
Primele simptome se pot observa pe mugurii florali (inflorescențe și lăstari), atacul
începând după înflorire și devine evident la circa două săptămâni de la căderea
petalelor când fructele mici se brunifică și se usucă, iar frunzele din jurul lor se în-
negresc, apoi se usucă. Mult mai caracteristic este atacul pe ramurile tinere care,
la început prezintă pete brune în jurul locului de infecție, urmat la scurt timp de
înnegrirea întregii părți superioare a ramurii și îndoirea vârfului în jos. La suprafața
porțiunilor atacate se observă, într-o perioadă cu umiditate ridicată, un exudat
vâscos în care se găsesc bacteriile.
Boala are o evoluție descendentă, atacul trece de pe ramurile tinere pe ramurile
mai bătrâne și pe tulpini, manifestându-se mai ales în jurul nodurilor prin porțiuni
ușor scufundate. Boala poate produce pagube mari, mergând până la distruge-
rea totală a livezii de măr, păr și gutui. De asemenea, pagube însemnate se pot
înregistra și în pepiniere.

Se pot aplica măsuri agrotehnice prin evitarea înființării
plantațiilor pe terenuri reci, compacte, pe care stagnea-
ză apa. De asemenea, se exercită un control fitosanitar
amănunțit în pepiniere, iar puieții atacați se distrug. În
cazul atacului pe trunchi sau ramurile groase, se vor în-
lătura porțiunile bolnave. Uneltele cu care se fac lucrări
de tăiere la pomi trebuie dezinfectate. Se recomandă
cultivarea de soiuri tolerante.
71
Monilioza florilor, lăstarilor și

a fructelor
Monilinia laxa și Monilinia fructigena
Această boală este din ce în ce mai frecvent întâlnită și agresivă cu toate speciile
de sâmburoase: cireș, vișin, cais, piersic, prun, îndeosebi în anii cu primăveri
ploioase, ceaţă, rouă și umiditate atmosferică ridicată. Boala iernează pe fructele
infectate (mumifiate) rămase în pomi sau pe sol, pe lăstari și ramuri atacate și
infectate.
În primăvară, infecţia pe flori se face prin infectare cu două tipuri de spori produși
de ciupercă: infecţia cu conidii (spori) produse pe fructele și ramurile infectate, și
infecţia provenită din apotecii care se formează pe fructele infectate căzute pe
sol, care eliberează spori în timpul înfloritului, însă nu contribuie la infecţiile târzii din
timpul sezonului. Condiţiile optime de dezvoltare sunt următoarele: temperatura
22-28°C și umiditate relativă > 85%.
Simptome
Prima dată boala apare pe lăstari și flori, în primăvară, la toate speciile de
sâmburoase. Organele atacate se ofilesc brusc, ducând la pierderi de recoltă
de până la 60-90 %. Lăstarii și florile atacate nu produc fructe. Lăstarii atacaţi,
cu frunze și flori brunificate, reprezintă o sursă puternică de infecţie ce se poate
manifesta în perioada de pârgă-recoltat pe fructele mature. Infecţiile secundare
ce provin de la organele atacate se răspândesc cu ușurinţă prin vânt, ploaie și
insecte. Organele atacate, ofilite și uscate rămân prinse pe pomi până toamna
sau chiar în timpul iernii. Pe fructele în pârgă sau cele mature, alături de Monilinia
laxa se găsește și Monilinia fructigena.
72
Pătarea albă
sau roșie a frunzelor
Mycosphaerella fragariae
Ciuperca iernează sub formă de fructificaţii de rezistenţă
care se formează pe frunzele distruse. În interiorul
acestora se găsesc sporii ce ajung la maturitate în
primăvara următoare și produc noi infecţii. În iernile mai
blânde, ciuperca poate rezista sub formă de spori și de
miceliu de rezistenţă în organele parazitate ale plantei.
Simptome
Boala se manifestă în primăvară, prin apariţia pe frunze a
unor pete neregulate ca formă și de culoare purpurie cu
nuanţă violacee. Pe timp umed, ciuperca formează spori
pe miceliul aerian, care apare ca un puf vizibil pe partea
superioară a frunzelor. Toamna, când temperaturile sunt
mai coborâte, petele purpurii se albesc la centru și, în
aceste zone, se formează fructificaţiile ciupercii, care
apar ca niște punctișoare mici, negre. Frunzele puternic
atacate se brunifică și se usucă.

pag. 94 -132
73
Putregaiul
cenușiu al fructelor
Botrytis cinerea
Ciuperca rezistă de la un an la altul și se răspândește
în cursul perioadei de vegetaţie prin spori. Dezvoltarea
este favorizată de precipitaţii, irigare prin aspersie și zile
înnorate. Temperatura optimă pentru dezvoltare este
17- 23° C, iar umiditatea optimă este de 95%.
Simptome
Boala se dezvoltă pe flori, frunze senescente, strivite
sau uscate, fructe tinere și în special pe cele ajunse
la maturitate. Atacul evoluează foarte repede în
timpul recoltării și transportului, când este favorizată
răspândirea ciupercii. Fructele se alterează parţial,
acoperindu-se iniţial cu un puf cenușiu, pentru ca apoi
în scurt timp să fie afectate în întregime de un putregai
total.
În câmp, pe timp de secetă, fructele parazitate se usucă,
purtând sporii ce constituie o sursă de infecţie pentru
plantele din jur. Se recomandă în special tratamente
preventive, cu un interval între tratamente de 7- 12 zile.

pag. 94 -132
74
Rapănul la măr și păr
Venturia inaequalis, Venturia pirina
Boala este produsă de ciuperca Venturia, fiind cea mai întâlnită și importantă afecţiune
a mărului și părului, care în condiţii favorabile poate compromite semnificativ cultura atât
cantitativ, cât și calitativ. Ciuperca iernează ca peritecii pe frunzele infectate căzute pe sol,
sau ca miceliul de rezistenţă, pe ramuri. Primăvara, în funcţie de temperatură și umiditate,
are loc infecţia primară de la sfârșit de martie și până la început de iunie, care este și
cea mai periculoasă. În acest interval critic, de aproximativ 10 săptămâni, planta este
foarte sensibilă la atacul de rapăn. Infecţia primară are loc în mai multe valuri, în funcţie
de condiţiile climatice și de maturarea ascelor cu ascopori de pe frunzele căzute pe
sol. Boala este un parazit care are două faze: parazitară și saprofită, fiecare dintre cele
două având rol în ciclul evolutiv al rapănului. Miceliul ciupercii se dezvoltă în frunze, sub
epidermă, și este constituit din filamente de infecţie. De cele mai multe ori infecţia se face
pe frunzele și fructele tinere, care sunt mai sensibile la atac. Faza saprofită, pe frunzele
căzute pe sol începe încă din toamnă când ciuperca dezvoltă un alt miceliu. Rapănul
iernează sub formă de peritecii și miceliu de rezistenţă, pe ramuri. Infecţia primară cu
ascospori se realizează cu succes dacă sunt frunze și fructe umede, a căror perioadă de
umectare să fie > 5-10 ore, deoarece există o corelaţie directă cu umiditatea. Perioada
de incubare (apariţia primelor simptome) poate să dureze în funcţie de temperatură de la
7 zile la temperaturi mai ridicate, până la peste 18 zile la temperaturi scăzute.
Simptome
Rapănul apare prima dată pe frunze, peduncul, sepale, fructe, unde provoacă daunele
cele mai importante, iar mai rar poate să atace și lăstari. În prima fază a infecţiei, pe frunze
apare o pată de decolorare puţin gălbuie transparentă, care mai târziu se transformă
în măsliniu. Pe frunze apar mai multe pete care se unesc și ocupă o suprafaţă mare,
reducând astfel capacitatea de fotosinteză și de hrănire a pomilor. Fructele atacate se
deformează, crapă și cad ca urmare a atacului. Lăstarii atacaţi se usucă sau îngheaţă în
timpul iernii.
75
76
Dăunătorii pomilor
fructiferi şi căpşunului
Dăunători pomi
Minierul circular 78
Molia orientală a piersicului 79
Molia pieliţei fructelor 80
Musca cireșelor 81
Păduchele lânos 82
Păduchele ţestos din San José 83
Păduchele verde al mărului 84
Păianjenul roșu 85
Păianjenul roșu comun 86
Puricele melifer al părului 87

Dăunători pomi
Viermele merelor 88
Viermele prunelor 89
Viespea neagră a prunelor 90
Viespea seminţelor de prun 91
77
Minierul circular
Leucoptera scitella
Descriere
Este un dăunător ce dezvoltă 3-4 generații pe an. Iernea-
ză sub formă de larvă adultă în frunzele căzute, cu finali-
zarea metamorfozei la sfârșitul lunii martie. Primul zbor al
dăunătorului are loc la jumătatea lunii aprilie, al doilea zbor
poate fi observat de la sfârșitul lunii mai și până la mijlocul
lunii iunie, iar cel de-al treilea zbor are loc în a doua jumă-
tate a lunii iulie. Ultimul zbor al anului are loc la începutul
lunii septembrie.
Mărimea pontei este de aproximativ 20 de ouă/feme-

lă, fiind poziționată pe partea inferioară a funzelor, după
apariția adulților. Dezvoltarea embrionară durează 12-
14 zile pentru ouăle primei generații, iar pentru celelalte
generații perioada de dezvoltare embrionară fiind de 7-8
zile. Stadiul larvar durează o lună, în perioada primăverii.
Mod de dăunare
Larvele produc pagube prin roaderea mezofilului frunze-
lor, reducând suprafața foliară. La atac puternic, pomii
pot fi defoliați cu consecințe directe asupra calității și
cantității producției.

pag. 94 -132
78
Molia orientală a piersicului
Cydia molesta
Descriere
În mod normal are 4-5 generații pe an, mergând până la 6 generații în anii cu
condiții favorabile. Iernează ca larvă matură în cocon, în scoarța pomilor sau chiar
pe paleții de lemn din depozit. Adulții zboară și se împerechează la temperaturi
de peste 16°C. Primul zbor are loc la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie
(sâmburoase – piersic). Al doilea zbor are loc în luna iunie, până la jumătatea lunii,
iar al treilea zbor începe o dată cu începutul lunii iulie. De la mijlocul lunii iulie și
până în octombrie, zborul este continuu, iar generațiile se suprapun, ajungând la
4-5 zboruri la mijlocul lunii septembrie.
O femelă poate depune de la 20 de ouă (G1) până la 50 de ouă (la generațiile
de vară). Depunerea pontei are loc noaptea, când temperatura este de peste
16°C, temperatura optimă fiind între 24 - 29°C. Depunerea ouălor are loc în
mod normal pe ultima frunză din vârful lăstarilor la piersic, sau direct pe frunze la
nectarin și sămânțoase. Dezvoltarea embrionară este completă la 45° C/zi (suma
temperaturilor mai mari de 10°C). În vară, când suma temperaturilor este mai
mare de 25°C, durează doar 3 zile, în timp ce în primăvară, când temperaturile
sunt mai mari de 13° C, perioada de incubație durează circa 14 zile. Stadiul
larvar constă în 4 năpârliri ce durează aproximativ 4 săptămâni. Larvele mature
se transformă în nimfe pe trunchiul pomilor sau în sol, iar stadiul nimfal durează
cam 3-4 săptămâni.
Mod de dăunare
Cydia molesta atacă sămânţoasele, cu precădere în apropierea recoltării,
penetrarea realizându-se rapid. Daunele vizuale sunt asemănătoare cu cele
făcute de viermele merelor (Cydia pomonella), dar galeriile nu sunt atât de adânci.
Molia orientală poate duce la pierderi foarte mari (>50 %).
79
Dăunători pomi fructiferi
Molia pieliţei fructelor

Adoxophyes orana
Descriere
Este un dăunător ce dezvoltă 2-3 generații/an. Iernează ca larvă tâ-
nără, de vârsta a doua, în cocon de mătase, pe trunchi sau ramuri.
Larvele sunt active de la dezmugurit sau în stadiul pre-floral. Apariția
acestora este eșalonată, putându-se identifica mai multe stadii larvare
în același timp. Primul zbor are loc în luna mai și iunie, ca adult. Cel
de-al doilea zbor are loc de la sfârșitul lunii iulie și până în luna au-
gust, adulții având zborul diurn. O femelă poate depune 150-200 de
ouă, iar ponta este localizată pe frunzele din vârful lăstarilor (la pere
chiar mai jos) formând grupuri de 2-3 ouă. Dezvoltarea are loc o dată
cu creșterea temperaturii peste 10°C, iar ciclul de dezvoltare este în
funcție de evoluția temperaturii. Ouăle din generaţia 1 se dezvoltă în
mod normal în 7-10 zile, iar stadiul larvar durează 2-3 săptămâni. La
dezvoltarea completă, larva se transformă într-o pupă în interiorul a 2-3
frunze învelite în mătase sau sub frunzele lipite de fructe, pe care le
atacă. Stadiul de nimfă durează 12-15 zile pentru generațiile de iarnă
și aproape o săptămână pentru prima generație.
Mod de dăunare
Larvele provoacă pagube calitative întrucât rod coaja fructelor. Dăună-
torul este greu de combătut, întrucât larva se protejează prin tragerea
frunzei peste fructe și înfășurarea acesteia în mătase. Primăvara, larve-
le hibernante se hrănesc cu mugurii și lăstarii care își reiau vegetaţia,
urmând atacul pe flori la faza de buton roz, după care se împupează și
dau naștere primei generaţii.
80
Musca cireșelor
Rhagoletis cerasi
Descriere
Are o singură generaţie pe an și iernează în stadiul
de pupă în stratul superficial al solului, mai ales în
jurul pomilor. Adulţii apar aproape cu o lună înainte
de coacerea cireșelor și vișinelor. După aproximativ
2 săptămâni de la apariţie, când fructele de cireș
și vișin sunt în pârgă, începe depunerea pontei și
atacul. Femela depune sub cuticula fructelor un ou,
mai rar două, obișnuit în apropierea pedunculului.
Larva apărută pătrunde în interiorul fructelor. La
maturitate, larva părăsește fructul, migrează în sol,
la 4-5 cm, unde se transformă în pupă.
Mod de dăunare
Atacă fructele de cireș, mai rar de vișin, consumând
pulpa acestora. Fructele atacate devin moi, se
închid la culoare, în scurt timp putrezesc și cad.
Sunt mai sensibile la atac soiurile cu coacere
semitârzie și târzie.

pag. 94 -132
81
Păduchele lânos
Eriosoma lanigerum
Descriere
Specia are un ciclu biologic complet numai în ţara de
origine (America de Nord), unde are ca plantă gazdă
primară ulmul american, iar ca plantă gazdă secundară,
mărul. În Europa, evoluţia lui este incompletă și are loc
numai pe măr, în cazuri foarte rare pe păr sau gutui. Se
dezvoltă doar forma asexuată. Chiar dacă apare și forma
sexuată, larvele de fundatrix, care apar în primăvară, mor
înainte de a se reproduce. Iernează ca larve pe rădăcini
sau pe părţile aeriene ale pomilor. Poate avea 8-12
generaţii pe an. Răspândirea de la un pom la altul se face
cu ajutorul curenţilor de aer.
Există două maxime în dinamica populaţiilor păduchelui
lânos: Aprilie-Mai, perioada creșterii lăstarilor în primăvară
și sfârșit de Iulie-August, în perioada celei de-a doua
creșteri a lăstarilor în vară.
Mod de dăunare
Atacă mărul, mai rar și alte specii: gutuiul, părul etc.
Păduchii se localizează pe frunze, pe lăstari, pe tulpini și
rădăcini, înţepând și sugând sucul celular. Părţile atacate
se hipertrofiază și apar umflături sub formă de nodozităţi
sau tumori canceroase.

pag. 94 -132
82
Păduchele ţestos din San José
Quadraspidiotus perniciosus
Descriere
Iernează în stadiul de larvă de vârsta I sub scut, pe tulpinile și ramurile pomilor. Are 2–3
generaţii pe an, frecvent două generaţii, care evoluează astfel: generaţia 1 = mai–iunie și
generaţia 2 = iulie–august. La începutul lunii aprilie, după o perioadă de hrănire, larvele
năpârlesc și trec în vârsta a II-a, diferenţiindu-se în masculi și femele. La sfârșitul lunii aprilie
sau începutul lunii mai apar adulţii, care se împerechează, iar femela depune larve, eșalonat,
pe o perioadă de 6-7 săptămâni. Larvele neonate se răspândesc pe tulpini, ramuri, frunze,
unde își introduc rostrul în ţesuturi și se hrănesc cu sucul celular. În acest timp se formează
scutul protector din fire de mătase și ceară, care este mai puţin dens, astfel încât poate fi
străbătut mai ușor de diferite insecticide, după care se îngroașă, se întărește și devine mai
rezistent. Larvele se hrănesc, năpârlesc și are loc diferenţierea în masculi și femele. După
împerechere, la sfârșitul lunii iulie, începutul lunii august, femela depune larvele generaţiei a II-
a, a cărei apariţie se prelungește până în lunile septembrie - octombrie. Acestea hibernează
până în primăvara anului următor.
Mod de dăunare
Păduchele ţestos este un dăunător polifag ce atacă peste 200 de specii de arbori, arbuști,
pomi și plante ierboase, dar preferă speciile lemnoase. Dintre speciile pomicole atacă mărul,
părul, piersicul, cireșul, etc. Dintre arbori, arbuști ornamentali și forestieri atacă teiul, plopul,
ulmul, salcâmul, salcia etc. Preferă păducelul, lemnul câinesc și gutuiul japonez. Adulţii se
găsesc atât pe părţile lemnoase, precum și pe frunzele și fructele pomilor atacaţi, înţepând
și sugând sucul celular din ţesuturi. Odată cu înţepătura este introdusă și saliva, care conţine
un complex enzimatic, din care cauză ţesuturile se necrozează și se înroșesc în jurul locurilor
de fixare, formându-se pete roșii, caracteristice. Pomii atacaţi vegetează slab, frunzele sunt
etiolate, fructele sunt mici și deformate. La un atac puternic, pomii tineri se pot usca în 2–3
ani, iar pomii în vârstă se usucă în 7–10 ani.
**

** efecte secundare
83
Păduchele verde
al mărului
Aphis pomi
Descriere
Iernează în stadiul de ou de rezistenţă depus pe ramurile
subţiri, obișnuit la baza mugurilor. Dăunătorul este o afidă ce
prezintă 8–12 generaţii pe an. În primăvară, în fenofaza de
dezmugurire a pomilor, din ouăle de rezistenţă apar larvele
din care vor lua naștere femelele fondatoare (fundatrix),
care ajunse la completă dezvoltare dau naștere pe cale
partenogenetică vivipară, la fundatrigene nearipate și aripate.
Acestea continuă să se înmulţească tot partenogenetic
vivipar. În septembrie, în coloniile de virginogene apar
sexuparele, care dau naștere la forma sexuată: masculi și
femele. După împerechere, femelele depun ouăle de iarnă
(de rezistenţă).
Mod de dăunare
Atacă frecvent mărul, precum și alte specii pomicole sau
Rosaceae. Insectele înţeapă și sug sucul celular din ţesuturi.
Frunzele se răsucesc, începând de la vârf spre peţiol și de
la margini spre nervurile principale, rezultând pseudocecidii.
Datorită atacului, frunzele se îngălbenesc și se usucă.
Organele atacate sunt acoperite cu dejecţiile păduchilor,
care formează așa numita “rouă de miere”, pe care se
dezvoltă fumagina.

pag. 94 -132
84
Păianjenul roșu
Panonychus ulmi
Descriere
Adulţii au corpul de formă globulară cu lungimea de 0,5-0,7 mm, fiind ma-
croscopici și de culoare roșie - vișinie, cu pete intens colorate pe partea
dorsală.
Spre deosebire de Tetranychus urticae, această specie iernează în stadiul de
ou depus de obicei în scoarţa arborilor, pe lemnul în vârstă de 2-3 ani. Ciclul
biologic are loc prin transformări succesive: ou - larvă - protonimfă - deute-
ronimfă - adult. Când temperaturile medii zilnice depășesc 10° C, odată cu
apariţia primelor formaţiuni de vegetaţie, ouăle eclozează, iar larvele migrea-
ză pe organele vegetative ale plantei. După o perioadă de aproximativ 16
zile de dezvoltare, acestea se transformă în adulţi. După copulaţie, femelele
depun ouă pe partea inferioară a frunzelor, de-a lungul nervurilor. Incubaţia
durează 10-12 zile, iar dezvoltarea stadiilor mobile 15-30 de zile, în funcţie
de condiţiile de mediu durata unei generaţii putând varia între 18-40 de zile.
Specia prezintă în cursul unei perioade de vegetaţie 4-8 generaţii care se
întrepătrund. Condiţiile optime de dezvoltare sunt temperatura de 23-25°C
și umiditatea 50-70%.
Mod de dăunare
Panonychus ulmi este o specie care atacă în principal pomii și arbuștii fructi-
feri. Prima generaţie atacă frunzele tinere și inflorescenţele. Generaţia a 2-a
migrează parţial pe frunzele tinere care apar. Generaţiile următoare nu sunt
distribuite uniform pe plante, astfel că atacul variază.
85
Păianjenul roșu comun

Tetranychus urticae
Descriere
Dăunător important și prezent în toate livezile, ce are o dezvoltare explozivă după
înflorit, favorizat în special de vremea caldă și secetoasă. Păianjenul roșu comun
este un acarian cu dimensiuni mici, cuprinse între 0,3 și 0,7 mm. Larva are
formă asemănătoare cu adultul, însă se diferenţiază de acesta prin faptul că este
incoloră. Păianjenul roșu comun iernează în stadiul de femelă adultă sub scoarţă.
Primăvara, odată cu atingerea pragului biologic de 10° C, minimum cu trei zile
înainte de pornirea în vegetaţie, adulţii migrează de la locurile de iernare spre
zonele cu vegetaţie (buruieni), pentru perioada de hrănire și depunere a ouălor.
Dezvoltarea este favorizată de temperatura ridicată și de umiditatea relativă
scăzută. Femela depunde cca. 200 de ouă și prezintă mai multe generaţii în
timpul sezonului.
Mod de dăunare
Păianjenul roșu comun este un dăunător polifag ce atacă multe plante cultivate
din familii diferite ca: Leguminosae, Rosaceae, Malvaceae, Vitaceae etc. La pomii
fructiferi, adulţii și larvele colonizează faţa inferioară a limbului foliar și se hrănesc
cu sucul celular, astfel încât frunzele se deformează și se îngălbenesc. La un
stadiu mai avansat, odată cu evoluţia atacului, frunzele devin rigide, casante,
iar în final se usucă și cad, producând defolierea. Ca efecte secundare, atacul
dăunătorului determină o slabă diferenţiere a mugurilor, maturare incompletă a
lemnului, producţie redusă și calitate deficitară a fructelor. Tratamentele ulterioare
se aplică la depășirea de 3-5 acarieni în medie pe o frunză. Ca strategie de
combatere este bine să se aplice un produs ovicid în faza de buton roz, urmat
de o aplicare în primele 14 zile după scuturarea petalelor a unui produs adulticid
și larvicid.
86
Puricele melifer al părului
Psylla piri
Descriere
Dăunătorul iernează în stadiul de adult pe scoarţa tulpinilor și
ramurilor pomilor. Femelele, primăvara devreme, în februarie-
martie, depun ouăle izolat, în vârful ramurilor, pe muguri sau
lăstarii tineri. Larvele apar în martie-aprilie, iar evoluţia lor se
desfășoară pe frunze, lăstari, tulpini. Adulţii apar în luna mai.
Ouăle sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor, în rânduri
drepte, sau sunt introduse în ţesuturile frunzelor. Într-un an se
pot dezvolta 2-3 generaţii sau chiar mai multe.
Mod de dăunare
Atacă părul, dar mai ales perii pitici. Sunt atacaţi lăstarii, mugurii,
frunzele și fructele diferitelor soiuri. Dăunează adulţii și larvele, care
înţeapă și sug sucul celular. În urma atacului, lăstarii se curbează,
florile și frunzele se răsucesc, se usucă și cad, iar fructele rămân
mici. Părţile atacate sunt acoperite cu excrementele dulci ale
păduchelui (roua de miere), pe care se dezvoltă diferite ciuperci
din genul Capnodium, care produc boli denumite fumagini, având
loc o înnegrire a organelor atacate. Pomii atacaţi sunt debilitaţi,
micșorându-se astfel durata de viaţă a acestora.

pag. 94 -132
87
Viermele merelor
Cydia pomonella
Descriere
În mod normal, acest dăunător are 2-3 generații pe an, doar în zonele mai reci. Iernează sub
formă de larvă matură (L5) aflată în diapauză, protejată de cocon în scoarță. Metamorfoza începe
în aprilie, cu circa 10 zile înaintea primului zbor. Acesta are loc în preajma înfloritului, frecvent la
mijlocul lunii aprilie sau în mijlocul lunii mai, în zonele nordice, când se acumulează aproximativ
150°C (peste limita biologică de 10°C). Al doilea zbor pornește normal la circa 700°C acumulate
peste limita biologică, frecvent la mijlocul lunii iulie. Al treilea zbor are loc de la mijlocul lunii august și
până la mijlocul lunii septembrie, rareori până în octombrie. Ciclul de viață este de 1-4 săptămâni
pentru femele, fiecare femelă putănd depune între 15 și 80 de ouă, în funcție de temperatură.
Depunerea pontei începe de la temperaturi de peste 15-16°C. Se depun ouă izolate sau în grupuri
de 2-3, pe frunze, în apropierea fructelor, pe fața superioară la măr, sau pe ambele fețe ale frunzei
la păr. Pentru completa dezvoltare embrionară are nevoie de 90°C, temperaturi acumulate peste
limita biologică de 10°C. Larvele se dezvoltă frecvent în 21-30 de zile, parcurgând 5 stadii larvare
(5 năpârliri, L1-L5). Adulţii zboară seara, la temperaturi minime de 15-16° C, și se împerechează
pe pomi. Femelele zboară cu ouăle deja dezvoltate, dar nefecundate, pe care le depun imediat
după împerechere. Adulţii pot trăi mai mult de 20 de zile, dar adesea mai puţin, în special vara.
Femelele pot depune teoretic mai mult de 100 de ouă, dar în realitate ele depun mult mai puţine,
mai ales în prima zi după zborul de împerechere.
Mod de dăunare
Atacul poate fi total, creșterea gradului de atac este exponenţială, înmulţindu-se de la o generaţie
la alta. Atacul primei generaţii nu ar trebui să fie mai mare de 1 %. Larvele după ecloziune pătrund
rapid în fruct, unde se hrănesc cu seminţele. Fructele atacate cad pe sol, producţia fiind astfel
diminuată.
88
Viermele prunelor
Cydia funebrana
Descriere
Iernează în stadiul de larvă matură într-un cocon mătăsos, sub scoarţa exfoliată a po-
milor sau în alte adăposturi, prezentând în mod obișnuit 2 generaţii pe an. Generaţia a
doua este mai importantă și periculoasă. În primăvară, larvele se transformă în pupe.
Primii fluturi apar în aprilie-mai, odată cu începutul scuturării petalelor, la soiurile cu
înflorire timpurie.
Mod de dăunare
Ouăle sunt depuse în proporţie de 70-90% pe calota inferioară a fructelor. După o scur-
tă perioadă de migrare, larva neonată pătrunde în fructe, roade o galerie spre peduncul,
secţionând vasele libero-lemnoase și oprind, astfel, parţial sau total, circulaţia sevei.
Din această cauză fructul atacat nu se mai dezvoltă, capătă o culoare violacee și cade
înainte ca larva să ajungă la dezvoltare completă. Căderea fructelor infestate corespun-
de căderii fiziologice normale din luna iunie. Larva complet dezvoltată părăsește fructul
printr-o galerie laterală și se retrage în crăpăturile scoarţei pomilor, unde își construiește
un cocon din fire de mătase, în interiorul căruia se transformă în pupă.
Fluturii din generaţia a 2-a apar în prima decadă a lunii iulie, are loc împerecherea și
depunerea ouălor numai pe fructele verzi, de mărime aproape normală.
Larvele care apar, pătrund în fructe și produc galerii în jurul sâmburelui. La sfârșitul lunii
august sau începutul lunii septembrie, larvele se retrag pentru iernare.
Larvele atacă fructele la prunul sălbatic și cultivat, precum și fructele de cireș, piersic și
cais. Fructele atacate se recunosc după prezenţa picăturilor ce se scurg prin orificiul de
pătrundere al larvelor. Fructele se maturează mai devreme, cad și adesea putrezesc.
Pierderi mari se înregistrează la generaţia a II-a, ajungând la 50–80% din recoltă.
89
Viespea neagră
a prunelor
Hoplocampa minuta
Descriere
Are o generaţie pe an, iernează în stadiul de larvă
în ultima vârstă, într-un cocon, la mică adâncime în
sol, în jurul pomilor. Primăvara devreme, acesta se
transformă în pupă, iar adultul apare prin luna aprilie,
fenologic când înflorește caisul și mirobolanul. Ouăle
sunt depuse de femele, cu ajutorul ovipozitorului la
baza sepalelor sau în receptacul în care depun câte
un singur ou. Larvele apărute pătrund în fructe și
se dezvoltă aici timp de 25-30 de zile, timp în care
năpârlesc de patru ori. Până ajunge la maturitate,
larva poate migra în 3-6 fructe. Ajunsă la maturitate,
prin luna iunie, în perioada căderii fiziologice a
fructelor, coboară în sol, unde își confecţionează
coconi din pământ și unde rămâne până în primăvara
următoare.
Mod de dăunare
Este un dăunător monofag. Atacă larvele, care
se hrănesc cu sâmburii cruzi ai fructelor de prun,
săpând cavităţi, în care se găsesc exuvii, resturi de
hrană și excremente.
* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul

Soluþii, pag. 94 -132
90
Viespea seminţelor de prun
Eurytoma schreineri
Descriere
Iernează în stadiul de larvă matură în sâmburii prunelor căzute pe
sol sau în fructele rămase în coroana pomilor, având o generaţie
pe an. În primăvară, la sfârșitul lunii aprilie, larvele se transformă
în pupe. În prima decadă a lunii mai (la 5-10 zile după scuturarea
petalelor) apar viespile. Zborul lor este lent și de scurtă durată.
După împerechere, perforează pulpa fructelor verzi cu ajutorul
ovipozitorului, unde depun câte un ou. Incubaţia durează câteva
zile, astfel că, la sfârșitul lunii mai, apar larvele. Dezvoltarea larvară
durează 15-20 de zile. La completa dezvoltare, odată cu căderea
fructelor infestate, larva intră în diapauză și rămâne în acest stadiu
până în primăvara următoare sau până în primăvara celui de-al
doilea sau al treilea an.
Mod de dăunare
Viespea seminţelor de prun este un dăunător polifag, care atacă
seminţele diferitelor specii de sâmburoase: prun, porumbar,
mirobolan, vișin. Larvele se hrănesc cu conţinutul seminţelor, care
se brunifică. Fructele atacate sunt mai mici și au o culoare mai
deschisă, cad, se zbârcesc și se mumifiază.
Tratamentele se ajustează în funcţie de stadiul de dezvoltare al
dăunătorului.
91
92
Soluţiile Syngenta pentru culturile de
legume, cartof, viţă de vie, pomi fructiferi şi căpşun
Syngenta
Soluţiile
Fungicide Insecticide
94 114
96 116
PACHET TEHNOLOGIC
117
98 118
99 119
100 121
101 122
103 123
104 126
105
106
Erbicide
108
109 127
111 128
Syngenta
Soluţiile
112 130
113 132
93
Soluţiile Syngenta
Fungicid Ambalat la
1 litru, 5 litri sau
microambalat
Caracteristici
Bravo este fungicid de contact cu spectru larg de combatere a bolilor. Beneficiază de o formulare specială ce are la bază o tehnologie dez-
voltată de Syngenta. Aceasta oferă siguranţă în condiţii de precipitaţii şi un plus de aderenţă, indiferent de tipul de plante tratate. Bravo se
aplică preventiv, înainte de apariţia simptomelor, împiedicând instalarea şi dezvoltarea bolilor nedorite. Produsul are acţiune multiplă -“multi
site”- împotriva bolilor, fiind ideal pentru utilizarea într-o strategie de prevenire a apariţiei de forme rezistente.
Recomandări de aplicare
1. Pentru fiecare cultură se aplică preventiv şi/sau la avertizare.
2. Bravo este un produs polivalent ce poate fi aplicat în amestec cu alte produse fitosanitare.
Timp de
Cultura Spectru de combatere Doza Epoca de aplicare pauză*
Mană (Pseudoperonospora cubensis)
1,5 - 2 l/ha alternează 3 zile
Alternarioză (Alternaria cucumerina)
Castraveţi
preventiv, înainte
Făinare (Sphaerotheca fuliginea) 0,2% (1,5-2 l/ha) -
de instalarea infecţiei
Mană (Peronospora destructor) preventiv, de la stadiul
Ceapă 1,5-2 l/ha 14 zile
Putregaiul cenuşiu (Botrytis alli) de crosă până la recoltare
Mană (Pseudoperonospora cubensis) preventiv, înainte de
Pepeni galbeni 0,25%**** 3 zile
Făinare (Sphaerotheca fuliginea) instalarea infecţiei
Alternarioză (Alternaria solani)
Pătarea cafenie (Cladosporium fulvum) 1,5-2 l/ha
Antracnoză (Colletotrichum coccodes)
Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) 0,2% (1,5-2 l/ha) preventiv, înainte de
Tomate 3 zile
instalarea infecţiei
Mană (Phytophthora infestans) 1,5-2 l/ha (0,2%)
Pătarea albă a frunzelor (Septoria lycopersici) 0,4%
94
Soluţiile Syngenta
Cultura Spectru de combatere Doza Epoca de aplicare Timp de pauză*
Rapăn (Venturia inaequalis) 0,25% preventiv, înainte de
Măr **
(la infecţii secundare) (2,5 l/ha) instalarea infecţiei
preventiv, înainte de
Păr Rapăn (Venturia pirina) 0,15%*** **
instalarea infecţiei
Băşicarea frunzelor (Taphrina
instalarea infecţiei sau
Piersic deformans) 0,15%*** 60 de zile
începând cu stadiul de
Monilioză (Monilinia laxa)
dezmugurit - buton roz
Pătarea roşie a frunzelor (Polystigma
instalarea infecţiei sau
Prun rubrum) 0,15%*** **
începând cu stadiul de
Monilioză (Monilinia laxa)
dezmugurit - buton alb
Căpşun Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) 0,25%**** preventiv **
1,5 l/ha
(la soiuri
Mană (Phytophthora infestans) rezistente)
2 l/ha (la
Cartof alte soiuri) preventiv 7 zile
Alternarioză (Alternaria spp.) 1,5 l/ha
*Interval minim de timp de la aplicarea ultimului tratament până la recoltare

** nu este stabilit
***concentraţia corespunde la o doză de 1,5 l/ha într-un volum de 1000 l de apă
****concentraţia corespunde la o doză de 2,5 l/ha într-un volum de 1000 l de apă
Substanţă activă Clasificare Formulare Număr de omologare

clorotalonil 500 g/l ATENŢIE Suspensie concentrată 981/ 23.10.1981
95
Soluţiile Syngenta
Eficient la temperaturi scăzute

Fungicid Ambalat la
1 kg sau
microambalat
Caracteristici
Chorus 50 este un fungicid sistemic conceput special pentru combaterea timpurie a bolilor, atunci când temperatura este scăzută (t > 5° C)
şi nu numai. Produsul are un spectru larg de acţiune, fereastră largă de aplicare şi timp scurt de pauză până la recoltare. Prezintă un profil
sigur pentru utilizator, consumator şi mediul înconjurător, făcându-l un partener ideal în programele de combatere integrată.
1. La soiurile de măr sensibile la făinare se recomandă aplicarea fungicidului Chorus 50 în amestec cu fungicide specifice pentru combaterea
acesteia, precum Thiovit Jet sau Topas, în doză întreagă din ambele produse.
2. Pentru prevenirea apariţiei formelor rezistente, se recomandă alternarea cu produse din alte grupe chimice, ca de exemplu Score 250 EC,
Embrelia, Switch, sau utilizarea în amestec cu un partener de contact cu acţiune multiplă, precum Bravo (pentru rapăn), în doză întreagă din
ambele produse (Ex. Chorus 50 + Bravo).
Cultura Spectru de
combatere Doza Epoca de aplicare Timp de
pauză*
Rapăn • se recomandă aplicarea preventivă de la faza de urechiuşe şi până când fructul este
Măr de dimensiunea unei alune
(Venturia inaequalis) • se vor aplica maxim 3-4 tratamente pe sezon, utilizând doza de 0,45 kg/ha
21 de zile
Rapăn • se recomandă aplicarea preventivă de la faza de urechiuşe şi până când fructul
Păr este de dimensiunea unei alune
(Venturia pirina) • se vor aplica maxim 3-4 tratamente pe sezon, utilizând doza de 0,45 kg/ha
0,45 - 0,75
Piersic kg/ha • pentru monilioza florilor şi lăstarilor se recomandă 1-3 tratamente de la stadiul de
Monilioza florilor, buton roz/alb – 10% flori deschise, plin înflorit şi/sau la scuturarea petalelor, utilizând
lăstarilor şi fructelor, doza de 0,45 kg/ha
Nectarin Monilinia spp. • pentru monilioza fructelor se recomandă 1-2 tratamente de la intrarea în pârgă, cu
repetare la 10-14 zile, după caz, în funcţie de condiţiile climatice, utilizând doza de 7 zile
(Monilinia laxa,
Cais fructigena 0,75 kg/ha
şi fruticola) • intervalul dintre tratamente se stabileşte în funcţie de condiţiile climatice, evoluţia bolii
Prun şi a culturii, putând fi între 7-14 zile
* Interval minim de timp de la aplicarea ultimului tratament până la recoltare

ciprodinil 500 g/kg ATENŢIE Granule dispersabile în apă 004PC/20.12.2011
96
Standardul de eficienţă în combaterea
Soluţiile Syngenta
timpurie a rapănului, chiar și la
temperaturi scăzute!
Disponibil ºi în pachet: +
97
Soluţiile Syngenta
+
Pachet tehnologic
Fungicid Pachet
dimensionat
pentru 2 ha
1 kg - Chorus 50
0,5 litri - Score
250 EC
Caracteristici
Pachetul reprezintă asocierea a două fungicide pentru combaterea rapănului. Oferă un start bun în obţinerea merelor de calitate pentru care
este nevoie de o combatere cât mai eficientă a infecţiilor primare de rapăn, mai ales în perioadele critice (urechiușe – fruct de 2 cm).
Pachetul Chorus + Score reprezintă o strategie puternică și confirmată, eficientă atât la temperaturi scăzute, cât și la variaţiile acestora între
zi/noapte.
Avantaje
protecţie foarte bună, adaptată pe biologia rapănului la temperaturi scăzute începând cu 5° C
activitate preventivă și curativă pe frunze și fructe în condiţii dificile
mișcare sistemică în plantă și moduri diferite de acţiune care oferă protecţie ridicată în momentele cheie de la începutul
sezonului în lupta cu rapănul
eficienţă economică și siguranţă în utilizare
1. Aplicaţi produsele preventiv, la un interval de 7-8 zile în perioada critică pentru rapăn, în vederea evitării contaminării ireversibile a culturii.
2. Numărul de tratamente cu fiecare produs este de 3-4 ori an, după care se recomandă alternarea cu produse din alte grupe chimice decât
triazoli sau anilinopirimidine.
3. Utilizarea în amestec cu parteneri cu acţiune multiplă precum Bravo în raport de 1:1 este benefică într-o strategie durabilă de protecţie pe
termen lung.
Înfrunzit - Scuturarea
Urechiuşe Buton roz Înflorit petalelor Fruct 2 cm Fruct 1/2 Fruct 3/4 Maturitate
Stadiul de
dezvoltare
Problemã
Rapãn
98
Soluţiile Syngenta
Umbrela de protecţie a livezii dumneavoastră!
Fungicid Ambalat la
Caracteristici 1 litru
Embrelia este un fungicid de ultimă generaţie, dintr-o nouă clasă de produse, care oferă protecţie performantă împotriva rapănului pe fructe
şi frunze, dar şi a făinării. Produsul prezintă rezistenţă bună la ploaie, acţionând atât prin contact, cât şi sistemic local translaminar asupra
tuturor stadiilor de dezvoltare ale patogenilor. Embrelia este în principal un fungicid cu acţiune premium preventivă, cu efect stop la 24-32
de ore de la începutul ploii.
1. Embrelia se aplică preventiv, de la sfârşitul înfloritului şi până când fructele ating 20-40 mm sau jumătate din dimensiunea normală.
2. Se pot face două aplicări pe sezon. Intervalul recomandat dintre tratamente este de 7 zile în perioadele dificile, cu presiune mare de
infecţie. Nu se recomandă utilizarea a mai mult de 2 tratamente consecutive (în bloc) iar produsul trebuie alternat şi utilizat în tehnologie cu
produse precum Score şi Chorus.
3. Volumul de apă se adaptează în funcţie de suprafaţa masei foliare - poate fi, după caz, între 400 - 1500 l apă.
Izopirazam are un mod nou de acţiune prezentat mai jos:
Stadiu de infecţie Rapăn Făinare EMBRELIA protejează excelent fructele şi frunzele
{
Germinarea conidiilor/
Creşterea tubului germinativ ++ ++
Acţiune preventivă Martor
Pătrunderea/ Formarea
++ ++
haustorilor
{
Creşterea miceliului inter şi intra
+ ++
celular
Acţiune curativă
Sporulare - -
Timp de
Rapăn (Venturia inaequalis) • preventiv înainte de ploaie, urmat de un tratament cu
Măr 1,44 l/ha Chorus sau Score 21 de zile
Făinare (Podosphaera leucotricha)
• la acoperire în tehnologie integrată de combatere cu
Păr Rapăn (Venturia pirina) 1,44 l/ha Chorus Embrelia/Score 21 de zile

100 g/l izopirazam + PERICOL Suspensie concentrată 2864/20.12.2011
40 g/l difenoconazol
99
Soluţiile Syngenta
Fungicid polivalent
Fungicid Ambalat la
250 ml sau
microambalat
Caracteristici
Ortiva este un fungicid preventiv, cu spectru larg de combatere a bolilor. Produsul prezintă mişcare sistemică locală în plantă (penetrantă sau
translaminară), distribuindu-se uniform în frunzele tratate. La suprafaţa frunzelor tratate se formează un rezervor de substanţă activă care îşi
reia activitatea în condiţii de umiditate. Ortiva prezintă un efect vitalizant asupra plantelor - “green effect” - ce previne îmbătrânirea frunzelor.
“Green effect”-ul duce la sporuri de producţie şi la o calitate superioară a fructelor.
1. Ortiva se recomandă a se utiliza preventiv în a doua parte a vegetaţiei, în perioada imediat următoare după înflorit.
2. Pentru legume, intervalul dintre tratamente este de 10 zile în condiţii de presiune scăzută şi de 7-8 zile în caz de presiune ridicată de
infecţie. Aplicarea cu 3 zile înainte de recoltare creşte perioada de păstrare a legumelor până la 2-3 săptămâni. Se recomandă să nu se
depăşească 2 tratamente cu Ortiva pe sezon.
3. Pentru combaterea alternariozei la cartof, se recomandă utilizarea preventivă, înainte de instalarea infecţiei şi apariţia simptomelor.
Timp de
Făinare (Leveillula taurica)
Ardei Putregaiul negru al fructelor 0,75 l/ha • se aplică preventiv în partea a doua a 3 zile
(Alternaria spp.) vegetaţiei, în perioada formării fructelor
• intervalul dintre tratamente se adaptează în
Făinare (Sphaeroteca fuliginea, Erysiphe funcţie de condiţiile climatice, evoluţia bolii şi a
Castraveţi spp., Oidiopsis spp.) 0,75 l/ha culturii 3 zile
Mană (Pseudoperonospora cubensis)
Mană (Peronospora destructor)
Ceapă 0,75 l/ha • se aplică preventiv, în condiţii favorabile 14 zile
Alternarioză (Alternaria porri)
dezvoltării bolilor
Morcov Făinare (Erysiphe spp.) 0,75 l/ha 10 zile
• se aplică preventiv în partea a doua a
Mană (Phytophthora infestans)
vegetaţiei, în perioada formării fructelor
Tomate 0,75 l/ha • intervalul dintre tratamente se adaptează în 3 zile
Alternarioză (Alternaria spp.)
funcţie de condiţiile climatice, evoluţia bolii şi a
Pătarea cafenie (Cladosporium spp.)
culturii
• se aplică preventiv, în condiţii favorabile
Cartof Alternarioză (Alternaria spp.) 0,5 l/ha 7 zile
dezvoltării bolilor

azoxistrobin 250 g/l ATENŢIE Suspensie concentrată 1811/04.12.1997
100
Soluţiile Syngenta
NOU
Totul într-un singur produs

Fungicid Ambalat la
1 litru şi
Caracteristici microambalat
Ortiva TOP este un fungicid cu activitate de contact, sistemică şi translaminară în plantă, acţionând asupra unui spectru larg de boli
preventiv si curativ. Acesta îmbină avantajele utilizării a două produse consacrate din portofoliul Syngenta
porilor
(Ortiva şi Score), la doză întreagă, venind în plus cu o eficacitate sporită şi uşurinţă în utilizare re
as
i
țu
Supravie
datorate formulării. - formarea
rea spori rimară
i oi p
ia
de ulț
n
cț
În m
Infe
Mod de acţiune
Ambele componente active ale Ortiva Top acţionează în cele mai importante momente
din ciclul biologic al patogenilor, germinarea şi pătrunderea în frunză a sporilor. răspân
ția, simp dire
ecariția to
ct u
l cu frunza
a elor
ap f
In
m
În cazul în care plantele sunt deja infectate, aplicarea Ortiva Top opreşte răspândirea
a
și
nt
Co
Spor
infecţiei în plantă dar şi înmulţirea ciupercii prin împiedicarea formării de spori noi.
Recomandări de aplicare m
are
a haustori
lor
ina
rea
sporilo
r
r
Fo
rm
Spor
1. Ortiva Top se recomandă a fi aplicat preventiv, în a doua parte a perioadei de vegetaţie,
Ge
ea în fru
de r nz
un
după legarea fructelor;
ă
tr
Pă
2. Intervalul între tratamente variază între 7-14 zile, funcţie de cultura şi presiunea de
infecţie;
3. Numărul maxim de tratamente cu Ortiva Top într-un sezon este de 2-3.
Beneficii
Ortiva Top are multiple avantaje la utilizarea în cadrul tehnologiilor de protecţie dar şi numeroase beneficii directe pentru fermieri:
1. are un spectru larg de acţiune şi reprezintă o soluţie completă , uşor de utilizat, fără a mai fi nevoie de realizarea unor amestecuri de
fungicide
2. prezintă o etichetă extinsă, ce include utilizări la un număr mare de culturi
3. este uşor de utilizat, având doză unică de aplicare, indiferent de cultură sau boală (1l/ha)
4. manifestă o rezistenţă bună la spălare, asigurând un control continuu al bolilor fără a fi nevoie de reaplicări
5. are acţiune preventivă şi curativă, iar fermierul are flexibilitate în alegerea momentului de aplicare şi o protecţie îndelungată a culturii
6. manifestă asupra plantelor efectul de frunze verzi (“green leaf”) contribuind astfel printr-un spor la producţie
7. amestecul unic, echilibrat al celor două componente, ambele având moduri de acţiune diferite, fac din Ortiva Top fungicidul ideal de
utilizat fără riscul apariţiei de rezistenţe
8. valorile reziduale sunt sub limitele admise în Uniunea Europeană, producţiile obţinute putând fi comercializate cu uşurinţă chiar şi la
export.
101
Cultura Spectru de combatere Doza Epoca de aplicare Timp
de pauză*
Tomate (sere şi solarii)
Botrytis cinerea; Phytophtora infestans
Apariţia primei inflorescenţe până
Vinete (sere şi solarii) Cladosporium fulvum; Leveilulla taurica 1 l/ha 3 zile
Soluţiile Syngenta
când 70% din fructe s-au maturat

Alternaria solani; Alternaria alternata
Ardei (sere şi solarii)
Varză (câmp) Mycosphaerella brassicicola 2 frunze adevarate şi până la
21 zile
Varză de Bruxelles (câmp) Alternaria brassicae; Alternaria brassicicola atingerea dimensiunilor normale
Brocolli (câmp) Peronospora brassicae
1 l/ha 2 frunze adevărate şi până la
Erysiphe cruciferarum 14 zile
Conopidă (câmp) Leptosphaeria maculans apariţia primelor flori individuale
Hrean, Ridichii (câmp) Sclerotinia sclerotiorum; Albugo candida
Morcovi, Păstârnac, Pătrunjel Alternaria dauci; Erysiphe heraclei 2 frunze adevărate şi
1 l/ha
(câmp) Sclerotinia sclerotiorum până la atingerea 14 zile
dimensiunilor normale
Erysiphe heraclei, Septoria apii
Ţelină (câmp, sere şi solarii) 1 l/ha
Sclerotinia sclerotiorum
Dovlecei
(câmp, sere şi solarii) apariţia primelor flori şi până la
Castraveţi maturitatea fructelor
(câmp, sere şi solarii) Sphaerotheca fuliginea
Erysiphe cichoracearum 1 l/ha 3 zile
Pepene verde Cladosporium cucumerium
(câmp, sere şi solarii) de la apariţia primei ramificaţii a
tulpinii principale şi până la
Pepeni galbeni maturitatea fructelor
(câmp, sere şi solarii)
Alternaria brassicae;
6 frunze adevărate şi până la
Salată (câmp) Cercospora lactucae-sative 1 l/ha 14 zile
dezvoltarea completă
Bremia lactiucae, Sclerotinia sclerotiorum
Alternaria porri, Puccinia alii
6 frunze adevărate şi până la
Praz (câmp) Peronospora destructor, 1 l/ha 21 zile
maturitate
Cladosporium allii, Phytophthora porri
Ceapă semănată direct 6 frunze adevărate şi
Ceapă din arpagic, Alternaria porri; Puccinia alii până se atinge 50% 14 zile
Usturoi (câmp) Peronospora destructor; Cladosporium allii 1 l/ha din diametrul bulbului
Phytophthora porri
Ceapă verde (câmp) 5 frunze adevărate 7 zile
Peronospora viciae, Erysiphe poygoni

Fasole verde (câmp) 1 l/ha 7 zile
Sphaerotheca fuliginea butoni florali până când
păstăile ating 70%
Ascochyta pisi, Peronospora viciae din dimensiunea normală
Mazăre (câmp) 1 l/ha 14 zile
Mycosphaerella pinodes, Erysiphe pisi
primele flori deschise

Căpşun, Zmeură Podosphaera aphani; Colletotrichum acutatum
1 l/ha (început de înflorit) şi până la 3 zile
(câmp, sere şi solarii) Gnomonia comari; Mycosphaerella fragariae
maturitate, a II-a recoltare
Azoxistrobin 200 g/l ATENŢIE Suspensie concentrată 068 PC/21.01.2015
Difenoconazol 125 g/l
102
Soluţiile Syngenta
Specialistul manei pe inflorescenţe şi ciorchini Fungicid Ambalat la
5 kg sau
microambalat
Caracteristici
Pergado F este un fungicid ce oferă un nivel ridicat de combatere a manei pe inflorescenţe şi ciorchini. Prezintă acţiune unică, manifestată
prin fixarea rapidă a produsului în interiorul stratului de ceară şi difuzie treptată în ţesuturile frunzei. Proprietăţile lui oferă rezistenţă foarte bună
la spălare, la mai puţin de o oră de la aplicare şi protecţie de lungă durată. Pergado F este un produs cu acţiune puternic preventivă împotriva
manei, dar şi curativă 1-2 zile de la instalarea infecţiei.
1. Intervalul dintre tratamente se va adapta în funcţie
de condiţiile climatice, presiunea de infecţie şi evoluţia
culturii.
2. Pe parcursul unui sezon nu se vor aplica mai mult de
3-4 tratamente cu produse din gama Pergado.
3. Se recomandă alternarea fungicidului cu produse din
alte grupe chimice (de exemplu Ridomil Gold MZ 68
WG).
Pergado F oferă un nivel ridicat de combatere a manei pe inflorescenţe şi ciorchini, în condiţii dificile, cu precipitaţii.
Această caracteristică este dată de absorbţia rapidă în stratul de ceară şi pătrunderea graduală translaminară în
ţesuturi.
2,5 kg/ha se aplică preventiv de la înflorit până când

Viţă de vie Mană (Plasmopara viticola) 40 de zile
(administrat în 1000 l apă) boabele ajung la dimensiunea bobului de mazăre

mandipropamid 5% ATENŢIE Granule dispersabile în apă 2781/ 26.06.2008
folpet 40%
103
Soluţiile Syngenta
Sigur pe vreme nesigură

Fungicid Ambalat la
5 litri sau
microambalat
Caracteristici
Revus este un fungicid modern, care datorită modului de acţiune inovativ, oferă protecţie de lungă durată împotriva manei cartofului. Revus
pătrunde rapid prin stratul superficial al frunzei, se translocă translaminar și protejează în același timp faţa superioară și inferioară a frunzei.
Acţiunea puternică și persistentă a fungicidului REVUS asigură cel mai înalt nivel de combatere a manei. Datorită rezistenţei deosebite la
spălare, Revus oferă siguranţă în programul de combatere a manei.
Recomandări
de aplicare
1. Modul de acţiune al fun-
gicidului Revus îl face ideal
pentru aplicarea la momen-
tul dezvoltării complete a
tufei.
2. Se recomandă utilizarea
unui volum de apă de 200
- 300 l/ha.
Cultura Spectru de combatere Doza Epoca de aplicare Timp de pauzã*

în a doua jumãtate a perioadei de vegetaþie, când
creºterile intense ale tufei sunt limitate
Cartof Manã (Phytophthora infestans) 0,5 – 0,6 l/ha 0,5 l/ha – când presiunea de infecþie este scãzutã 3 zile
0,6 l/ha când presiunea de infecþie este
ridicatã ºi sunt condiþii favorabile de manã
*Interval minim de timp de la aplicarea ultimului tratament pânã la recoltare
Substanþã activã Clasificare Formulare Numãr de omologare

mandipropamid 250 g/l Suspensie concentratã 2718/ 25.10.2007
104
Soluţiile Syngenta
Un mare pas înainte în combaterea bolilor
Fungicid Ambalat la
1 kg, 5 kg sau
microambalat
Caracteristici
Ridomil Gold MZ 68 WG este un fungicid pentru combaterea manei, cu acţiune dublă: sistemică ascendentă (acropetal) şi de contact.
Produsul este absorbit şi translocat rapid în plantă. Protejează din interior şi exterior planta tratată şi noile creşteri ce apar la scurt timp după
tratament. Ridomil Gold MZ prezintă un tip de formulare - „pepite”, granule dispersabile în apă cu caracteristici îmbunătăţite în ceea ce priveşte
eficacitatea şi uşurinţa în utilizare.
1. Se recomandă a se folosi preventiv, în prima parte a perioadei de vegetaţie, atunci când planta are un ritm de creştere intens.
2. Intervalul dintre aplicări este de 7–10 zile în timpul creşterilor intense şi de 10-14 zile când planta şi-a atins dezvoltarea finală.
3. Aceste intervale se vor adapta în funcţie de condiţiile climatice, dezvoltarea culturii şi a bolii.
4. Se recomandă 2-3 tratamente pe sezon.
Timp de
0,25%
Castraveţi Mană (Pseudoperonospora cubensis) 3 zile
(2,5 kg/ha) • se aplică preventiv în perioada de
creştere intensă
0,25% • 2-3 tratamente pe sezon
Ceapă Mană (Peronospora destructor) 28 de zile
(2,5 kg/ha)
0,25% aplicare preventivă, în perioada creşterii

Tomate Mană (Phytophthora infestans) 7 zile
(2,5 kg/ha) active a plantei
se aplică preventiv în perioada creşterii
Viţă de vie Mană (Plasmopara viticola) 2,5 kg/ha intense a plantelor, de la lăstar 15-20 28 de zile
cm până la începutul înfloritului
se aplică preventiv în perioada de
Cartof Mană (Phytophthora infestans) 2,5 kg/ha creştere intensă a tufei (la momentul 14 zile
închiderii rândurilor)

mefenoxam 4% ATENŢIE Granule dispersabile în apă 2139/01.03.2002
mancozeb 64%
105
Soluţiile Syngenta
Efect curativ de neegalat

Fungicid Ambalat la
250 ml sau
microambalat
Caracteristici
Score 250 EC este fungicid sistemic pentru combaterea bolilor la numeroase culturi. Produsul are acţiune preventivă şi curativă prin blocarea
dezvoltării bolilor în interiorul plantelor. Score poate fi folosit la o gamă largă de culturi şi are o fereastră largă de aplicare.
Mod de acţiune
Score acţionează împotriva ciupercii prin blocarea dezvoltării miceliului în interiorul plantei, inhibând sporularea
Produsul este distribuit sistemic în plantă
1. Se recomandă a se aplica atunci când apar condiţii favorabile dezvoltării bolii.
2. Score este foarte activ împotriva bolilor, atunci când este aplicat preventiv cu 7 zile înainte de apariţia infecţiei sau curativ la o zi de la insta-
larea infecţiei. Aplicat la intervale curative mai lungi, nu poate controla dezvoltarea iniţială a bolilor, dar opreşte evoluţia ulterioară a acesteia.
3. Nu se recomandă amestecuri cu produse pe bază de cupru.
4. În condiţii de presiune ridicată de infecţie cu făinare la pomi, se recomandă amestecarea cu produse de tipul Thiovit Jet.
5. Pentru rapăn se recomandă amestecarea cu produse de contact cu acţiune multiplă precum Bravo, dar şi alternarea cu produse din alte
grupe chimice, precum Chorus 50.
Timp de
• primul tratament se efectuează la
apariţia primelor simptome ale bolii, cu
Tomate 0,05%
Alternarioză (Alternaria solani) repetare la 10-14 zile 7 zile
(seră) (0,5 l/ha)
• nu se recomandă amestecurile cu
produse pe bază de cupru
1 - 2 tratamente pe sezon, înainte şi în

Cais Monilioză (Monilinia laxa) 0,015%** 7 zile
timpul înfloritului
0,05% (0,5 l p.c./

Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) ha în 1000 l apă/
ha) 1 - 2 tratamente pe sezon, înainte şi
Căpşun 3 zile
0,03% (0,3 l p.c./ după înflorit
Pătarea frunzelor (Mycosphaerella fragarie) ha în 1000 l apă/
ha)
106
Soluţiile Syngenta
Timp de
1 - 2 tratamente pe sezon, în timpul
Monilioză (Monilinia spp.) înfloritului, dacă este cazul, sau în
Cireş 0,02% (0,2 l/ha) 7 zile
Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapii) principal de la scuturarea petalelor -
creşterea fructelor
• se aplică preventiv, de la scuturarea

Rapăn (Venturia inaequalis) petalelor - creşterea fructelor
Măr 0,015% (0,225 l/ha) 14 zile
Făinare (Podosphaera leucotricha) • se recomandă maxim 4 tratamente/
sezon
Monilioză (Monilinia spp.); 2-3 tratamente pe sezon:

Băşicarea frunzelor • dezmugurit-buton roz - scuturarea
Piersic (Taphrina deformans); 0,02% (0,2 l/ha) petalelor 7 zile
Ciuruirea frunzelor (Coryneum beijerinckii); • în timpul înfloritului
Făinare (Sphaerotheca pannosa var. persicae) • după înflorit
1 - 2 tratamente pe sezon, în timpul

înfloritului, dacă este cazul, sau în
Vişin Monilioză (Monilinia laxa) 0,015%** 7 zile
principal de la scuturarea petalelor -
creşterea fructelor
**concentraţia corespunde la o doză de 0,15 l/ha într-un volum de 1000 l de apă
difenoconazol 250 g/l PERICOL Concentrat emulsionabil 1165/ 19.12.1989
107
Soluţiile Syngenta
Pentru ca tu să fii recunoscut Fungicid Ambalat la

1 litru
Caracteristici
Shirlan este un fungicid de contact utilizat pentru combaterea manei și alternariozei din cultura cartofului. Se utilizează preventiv și oferă pro-
tecţie sigură aparatului foliar datorită acţiunii antisporulante, dar și acţiunii la sol împotriva zoosporilor care produc mana tuberculilor. Astfel,
Shirlan are o mare flexibilitate în utilizare.
1. Poate fi aplicat începând cu faza de rozetă, asigurând protecţia culturii împotriva zoosporilor proveniţi din sol și sămânţă, dar și la sfârșitul
acesteia, ca ultim tratament împreună cu desicantul Reglone Forte. Acţiunea antisporulantă și persistentă permite asocierea Shirlan cu alte
fungicide sistemice pentru toate momentele de dezvoltare ale culturii.
2. Aplicarea fungicidului Shirlan la începutul vegetaţiei (în stadiul de rozetă) urmărește ca o cantitate cât mai mare de soluţie să ajungă pe sol,
astfel încât produsul să acţioneze împotriva zoosporilor din sol.
3. Aplicarea la sfârșitul vegetaţiei împreună cu desicantul Reglone Forte se face cu 15-20 de zile înainte de momentul planificat al recoltării,
reducându-se de asemenea presiunea de infecţie cu zoospori a tubercurilor la recoltare.
Manã • la începutul vegetaţiei (stadiul de rozetă)
(Phytophthora infestans) • în timpul vegetaţiei
Cartof 0,3-0,4 l/ha 7 zile
• la sfârşitul vegetaţiei
Alternariozã (Alternaria spp.) împreunã cu desicantul Reglone Forte

fluazinam 500 g/l ATENÞIE Suspensie concentratã 1881/ 15.12.1998
108
Soluţiile Syngenta
Dublă protecţie împotriva putregaiului cenuşiu Fungicid Ambalat la
10 kg, 1 kg sau
microambalat
Caracteristici
Switch este un fungicid puternic, creat să ofere dublă protecţie, curativă şi preventivă, împotriva putregaiului cenuşiu, protejând cantitatea şi
calitatea recoltei. Acesta combate şi alte boli la un număr mare de culturi, având dublă activitate, sistemică şi de contact.
1. Pentru legume, Switch este recomandat să se aplice la apariţia primelor simptome sau de la înflorit până la începutul coacerii. Intervalul
dintre tratamente este de 10–14 zile în condiţii normale şi de 7 zile în perioade cu risc ridicat de infecţie. Aplicarea cu 7 zile înainte de recoltat
duce la creşterea perioadei de păstrare a legumelor. Se recomandă a nu se depăşi 2-3 tratamente cu Switch pe sezon.
2. La căpşun, măr şi cireş, atunci când este aplicat ca ultim tratament înainte de recoltare, pe lângă controlul excelent al putregaiului, Switch
măreşte şi perioada de păstrare a fructelor.
3. La viţa de vie, primul tratament cu Switch se aplică înainte de inchiderea ciorchinilor (compactare) şi la pârgă.
4. Pentru prevenirea apariţiei formelor rezistente, se recomandă alternarea cu produse din alte grupe chimice.
Timp de
0,8-1 kg/ha, în funcţie
Putregaiul cenuşiu
Tomate de presiunea de numărul maxim de tratamente este de 3 3 zile
(Botrytis cinerea)
infecţie
0,8-1 kg/ha, în funcţie

Putregaiul cenuşiu
Ardei de presiunea de numărul maxim de tratamente este de 2-3 3 zile
(Botrytis cinerea)
infecţie
Putregaiul cenuşiu 0,8-1 kg/ha, în funcţie

Castraveţi (Botrytis cinerea) de presiunea de numărul maxim de tratamente este de 2-3 3 zile
Putregaiul alb (Sclerotinia spp) infecţie
Putregaiul cenuşiu
Salată (Botrytis cinerea) 0,6 kg/ha numărul maxim de tratamente este de 3 7 zile
Putregaiul alb (Sclerotinia spp)
0,8 -1 kg/ha (în funcţie
Putregaiul cenuşiu
Vinete de presiunea de numărul maxim de tratamente este de 3 3 zile
(Botrytis cinerea)
infecţie)
Morcovi Putregaiul alb (Sclerotinia spp) 1,0 kg/ha numărul maxim de tratamente este de 2 7 zile
109
Timp de
se pot efectua maxim 2-3 tratamente pe sezon în
Putregaiul cenuşiu 1 kg/ha / perioadele critice: înainte de înflorit, înflorit şi
Căpşun 2 zile
Soluţiile Syngenta
(Botrytis cinerea) 1000 litri apă creşterea fructelor, la un interval de 7 zile între
tratamente
se pot efectua 1 -2 tratamente pe sezon pentru
1 kg/ha / combaterea moniliozei fructelor cu aplicare la
Cireş** Monilioză (Monilinia spp.) 7 zile
1000 litri apă intrarea în pârgă şi înainte de recoltat la 10-14 zile
după caz
Rapăn (Venturia spp.)
Putregai cenuşiu (Botrytis cinerea)
Putrezirea merelor (Gloeosporium
spp.) se recomandă 1-2 tratamente înainte de recoltarea
Alternarioză (Alternaria spp.) fructelor
Antracnoză (Collectotrichum spp.) dacă se aplică 1 tratament, trebuie aplicat cu 7 zile
0,8-1
Măr, Cancerul deschis al ramurilor înainte de recoltare 3 zile
kg/ha
(Nectria spp.) dacă se aplică 2 tratamente: primul aplicat cu 21 de
Fuzarioză (Fusarium spp.) zile înainte de recoltare, urmat de al doilea cu 7 zile
Pătarea frunzelor (Stemphylium înainte de recoltare
spp.)
Monilioză (Monilinia spp.)
Mucegai (Penicillium spp.)
Putregaiul fructelor (Gloeosporium

spp.)
Putregaiul cenuşiu (Botrytis
cinerea)
Mucegai verde-albăstrui se recomandă 1-2 tratamente înainte de recoltarea
(Penicillium spp.) fructelor
Alternarioza (Alternaria spp.) dacă se aplică 1 tratament, trebuie aplicat cu 7 zile
Păr 0,8-1
Monilioza (Monilinia spp.) înainte de recoltare 3 zile
Gutui kg/ha
Antracnoză (Colletotrichum spp.) dacă se aplică 2 tratamente: primul aplicat cu 21 de
Cancerul deschis al ramurilor zile înainte de recoltare, urmat de al doilea cu 7 zile
(Nectria spp.) înainte de recoltare
Fuzarioză (Fusarium spp.)
Rapăn (Venturia spp.)
Pătarea frunzelor (Stemphylium
spp.)
se pot efectua 1 - 2 tratamente pe sezon, în 21 de zile pentru

perioadele critice de atac ale patogenului strugurii de vin,
Putregaiul cenuşiu (Botrytis
Viţă de vie 0,6-1 kg/ha se recomandă a se aplica în mod deosebit înainte 7 zile pentru
cinerea)
de compactarea strugurilor sau la începutul fazei de strugurii de
pârgă a strugurilor masă
**La cireş verificaţi întâi toleranţa soiului la tratamentul cu Switch pe o suprafaţă redusă, deoarece unele soiuri pot fi sensibile la acest fungicid

fludioxonil 250 g/kg ATENŢIE Granule dispersabile în apă 1760/ 12.11.1996
ciprodinil 375 g/kg
110
Soluţiile Syngenta
Vital precum soarele Fungicid Ambalat la
20 kg sau
microambalat
Caracteristici
Thiovit Jet este fungicid de contact cu acţiune multiplă în combaterea făinării şi cu efect secundar împotriva acarienilor. Produsul prezintă o
formulare avansată, microgranule dispersabile în apă, ce asigură o bună omogenizare a soluţiei, pregătirea rapidă a acesteia într-un timp mai
scurt, nu înfundă duzele şi produce mai puţin praf. Formularea Thiovit Jet vă permite să obţineţi întreaga eficacitate, persistenţă şi siguranţă
în utilizare pe care vi le poate oferi sulful. Produsul reprezintă un instrument important în strategia de prevenire a formelor rezistente.şi calitatea
recoltei.
1. Thiovit Jet poate fi folosit pe parcursul întregului sezon, la apariţia primelor simptome ale bolii sau la avertizare.
2. Thiovit este un instrument important în prevenirea apariţiei formelor rezistente, fiind numit şi spărgător de rezistenţe, datorită acţiunii multiple
(multi-site).
3. Anumite varietăţi pot fi sensibile la sulf, astfel încât trebuie verificată sensibitatea acestora.
4. A nu se amesteca cu sulfat de cupru ( CuSO4 ) neutralizat (zeamă bordeleză) sau ulei mineral.
5. A se evita aplicarea la temperaturi mai mari de 30°C.
Timp de
1 -2 tratamente pe sezon, în condiţii
Ardei Acarieni (Tetranychus urticae) - efect 4 kg/ha 5 zile
favorabile dezvoltării bolilor
secundar
0,3-0,4% 1 -2 tratamente pe sezon, în condiţii
Castraveţi Făinare (Sphaerotheca fuliginea) 14 zile
(3-4 kg/ha) favorabile dezvoltării bolilor
Morcov Făinare (Erysiphe umbeliferarum) 4 kg/ha 5 zile
Făinare (Erysiphe cicoracearum)
Pepeni verzi Acarieni (Tetranychus urticae) - efect 4 kg/ha 5 zile
secundar
se aplică în prima perioadă de vegetaţie
Măr Făinare (Podosphaera leucotricha) 0,3% (4,5 kg/ha) nu se aplică după ce fructele au început 5 zile
să îşi schimbe culoarea
se poate folosi pe toată perioada de
Viţă de vie Făinare (Uncinula necator) 3 kg/ha 5 zile
vegetaţie
sulf 80% - Microgranule dispersabile în apă 2149/ 25.07.2002
111
Soluţiile Syngenta
Un fungicid de clasă împotriva făinării Fungicid Ambalat la

250 ml sau
Topas este cel mai utilizat fungicid sistemic pentru combaterea făinării la nivel mondial.
Pe lângă acţiunea preventivă şi curativă, Topas acţionează şi prin vapori, protejând şi zonele care nu au fost atinse de produs.
1. Intervalul dintre tratamente se adaptează în funcţie de condiţiile climatice, evoluţia bolii şi a culturii.
2. Se recomandă alternarea fungicidului cu produse din alte grupe chimice.
3. Se recomandă a se aplica preventiv când apar condiţiile favorabile dezvoltării bolilor.
Timp de
tratamentele se pot aplica la apariţia primelor
Ardei Făinare (Leveillula taurica) 0,035%***** 3 zile
simptome ale dezvoltării bolii
Castraveţi tratamentele se pot aplica la apariţia primelor
Făinare (Sphaerotheca fuliginea) 0,025%*** 3 zile
(seră) simptome ale dezvoltării bolii
Arbuşti Făinare (Sphaerotheca mors-uvae) 0,025%*** 1-2 tratamente pe sezon, în condiţiile favorabile
28 de zile
fructiferi Rugina (Cronartium ribicola) 0,05%**** dezvoltării bolilor
Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapi)
Cireş 0,05% (0,5 l/ha) 1-2 tratamente pe sezon înainte şi în timpul înfloritului **
Monilioza (Monilinia spp.)
se poate aplica de la stadiul de început înfrunzire
Măr Făinare (Podosphaera leucotricha) 0,02% (0,3 l/ha) 14 zile
până la stadiul de fruct 1-2 cm
Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapi) 1-3 tratamente pe sezon înainte, în timpul înfloritului
Vişin 0,05% (0,5 l/ha) **
Monilioza (Monilinia spp.) şi după scuturat
3-4 tratamente pe sezon, de la stadiul de lăstar
15-20 cm până când boabele au mărimea unui bob
de mazăre
Viţă de vie Făinare (Uncinula necator) 0,250 l/ha intervalul dintre tratamente se adaptează în funcţie 28 de zile
de condiţiile climatice, evoluţia bolii şi a culturii (6-8
zile în caz de presiune ridicată şi 10-12 zile în condiţii
normale)
*Interval minim de timp de la aplicarea ultimului tratament până la recoltare / **nu este stabilit / ***concentraţia corespunde la o doză de 0,25 l/ha într-un
volum de 1000 l de apă / ****concentraţia corespunde la o doză de 0,5 l/ha într-un volum de 1000 l de apă / *****concentraţia corespunde la o doză de
0,35 l/ha într-un volum de 1000 l de apă
penconazol 100 g/l ATENŢIE Concentrat emulsionabil 1056/ 29.02.1984
112
Soluţiile Syngenta
Control complet al bolilor viţei de vie Fungicid Ambalat la
1 litru,
10 litri sau
microambalat
Caracteristici
Universalis este un fungicid polivalent cu spectru larg de combatere a principalelor boli ale viţei de vie. Produsul conţine două substanţe
active cu acţiune multiplă: sistemică locală (translaminară sau penetrantă) şi de contact. Combinarea acestor două moduri de acţiune asigură
o eficacitate sporită în combaterea bolilor. Are efect vitalizant asupra plantei, prin formarea unui sistem foliar viguros, butuc sănătos şi curat
de boli. Universalis nu influenţează procesul de fermentaţie şi caracteristicile organoleptice ale vinului.
1. Datorită modului de acţiune specific al produ-
sului, se recomandă utilizarea preventivă.
2. Pe parcursul unui sezon se vor efectua maxim
2 tratamente cu Universalis, alternate cu produse
din alte grupe chimice (de exemplu Pergado F)
3. În condiţii de presiune ridicată de făinare se
recomandă utilizarea în amestec cu Topas sau
Thiovit Jet.
Componentele active azoxistrobin şi folpet combat un spectru larg de boli, iar prin combinarea lor rezultă un efect sinergic.

• se aplică preventiv, după înflorit
Mană (Plasmopara viticola)
Făinare (Uncinula necator) 2 l/ha 28 de zile -
Viţă de vie • intervalul dintre tratamente se adaptează în
Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) - (în 1000 l apă) struguri de vin
funcţie de condiţiile climatice, evoluţia bolii şi
efect secundar
a culturii
azoxistrobin 93,5 g/l ATENŢIE Suspensie concentrată 2612/02.03.2006
folpet 500 g/l
113
Soluţiile Syngenta
Dăunătorii insistă, Actara persistă Insecticid Ambalat la

1 kg, 250g sau
microambalat
Caracteristici
Actara este insecticid sistemic cu efect de lungă durată ce combate un spectru larg de dăunători la un număr mare de culturi. Acţionează
prin contact şi ingestie. Produsul pătrunde rapid în plantă şi apoi este transportat ascendent (acropetal) prin sistemul vascular, protejând
întreaga plantă şi noile creşteri. Combate dăunătorii atât în stadiul de larvă, cât şi de adult.
1. Tratamentele se fac la avertizare, în funcţie de biologia fiecărui dăunător, sau la apariţia primilor dăunători în cultură.
2. Numărul maxim de tratamente foliare recomandate pe sezon este de 2-3.
3. Se recomandă alternarea cu produse fitosanitare din alte grupe chimice (ex. Karate Zeon).
Timp de
Cultura* Spectru de combatere Doza Epoca de aplicare pauză**
Păduchele castraveţilor 0,01%
(Cerosipha gossypii) (0,1 kg/ha)
se aplică la apariţia primilor dăunători şi se repetă
Musculiţa albă de seră 3 zile
0,02% după caz ori de câte ori este nevoie
Castraveţi (Trialeurodes vaporariorum)
(0,2 kg/ha)
(solarii) Tripşi **** (Frankliniella occidentalis)
Musculiţa albă de seră 0,05%
aplicat la sol preventiv şi curativ, înainte cu 4-5 zile
(Trialeurodes vaporariorum) (0,250 kg la 100 ***
de plantarea răsadurilor
Tripşi (Thrips tabaci) m)2
Ceapă 0,02%
Tripşi (Thrips tabaci) se aplică la apariţia primilor dăunători ***
(câmp) (0,16 kg/ha)
Musculiţa albă de seră
Tomate (Trialeurodes vaporariorum) se aplică la apariţia primilor
0,02% 3 zile
(solarii) Musca minieră dăunători sau la avertizare
(Liriomyza trifoli)
0,05%
Tomate Musca minieră aplicat la sol preventiv şi curativ, înainte cu 4-5 zile
(0,250 kg la 100 ***
(răsad) (Liriomyza trifoli) de plantarea răsadurilor de tomate în solarii
m2)
Ploşniţa verde (Eurytoma omatum)
Varză 0,02% se aplică la apariţia primilor dăunători sau la
Păduchele cenuşiu (Brevicoryne 7 zile
(câmp) (0,12 kg/ha) avertizare
brassicae)
Vinete Gândacul de Colorado se aplică la apariţia primilor dăunători sau la
0,06 kg/ha 3 zile
(câmp) (Leptinotarsa decemlineata) avertizare
114
Soluţiile Syngenta
Timp de
Cultura* Spectru de combatere Doza Epoca de aplicare pauză**
Minierul marmorat
(Phyllonorichter blancardella)
Molia minieră circulară
(Leucoptera scitella)
Păduchele din San Jose**** - generaţia se recomandă cosiri repetate în livadă pentru
Măr 0,01% (150 g/ha) distrugerea buruienilor înflorite
de vară (Quadraspidiotus perniciosus)
(aplicat numai Gărgăriţa florilor de măr 14 zile
după înflorit) (Anthonomus pomorum) se aplică la apariţia primilor dăunători sau la
Păduchele lânos avertizare, numai după înflorit
(Eriosoma lanigerum)
Viespea cu fierăstrău a merelor 0,01% (150 g/ha/
(Hoplocampa spp.) 1500 l apă)
Păr
0,015%
(aplicat numai Puricele melifer (Cacopsylla spp.) după înflorit 14 zile
(150 g/ha)
după înflorit)
Piersic
(aplicat numai Păduchele verde (Myzus persicae) 0,01% (100 g/ha) se aplică la apariţia primilor dăunători 14 zile
după înflorit)
Plantaţii
pe rod şi
pepiniere de 0,01%
Păduchele verde (Aphis pomi) se aplică la apariţia primilor dăunători 14 zile
măr (aplicat (150 g/ ha)
numai
după înflorit)
Viespea neagră a prunelor 0,01% (100 g/ha/

(Hoplocampa spp.) 1000 l apă) 1 - 2 tratamente după scuturarea petalelor
Prun Viespea seminţelor de prun
(aplicat numai (Eurytoma schreineri) se recomandă cosiri repetate în livadă pentru 14 zile
după înflorit) Păduchele din San Jose 0,01% (100 g/ha) distrugerea buruienilor înflorite (plante gazdă)
(Quadraspidiotus perniciosus) -
generaţia de vară

se aplică foliar la apariţia primilor dăunători şi se
Cartof (Leptinotarsa decemlineata) 60-80 g/ha 14 zile
repetă ori de câte ori este nevoie
Afide (Aphis spp.)
*Pentru culturile aflate în câmp, Actara poate fi folosit pentru aplicare foliară numai după înfloritul culturilor (conform Regulamentului Comisiei Europene
485/2013) / **Interval minim de timp de la aplicarea ultimului tratament până la recoltare / ***nu este stabilit / ****efect secundar
tiametoxam 25% ATENŢIE Granule dispersabile în apă 1885/ 17.02.1999
115
Soluţiile Syngenta
Viitorul de mâine începe azi

Insecticid Ambalat la
1kg sau
microambalat
Caracteristici
Affirm este un insecticid derivat din natură, care combate un număr mare de Lepidoptere (omizi, viermi, molii, etc.) din mai multe culturi. Produ-
sul este sistemic local (translaminar sau penetrant), cu acţiune rapidă de „șoc” asupra insectelor ţintă, acţionând prin contact și ingestie. Affirm
este rezistent la ploaie, iar prin modul său dublu de acţiune oferă protecţie de durată. Affirm este un produs selectiv pentru mediul înconjurător,
entomofauna utilă și are un profil de reziduuri foarte favorabil, sub limita de detecţie.
1. Produsul se aplică înaintea eclozării larvelor din ou, la apariţia primelor larve sau când se înregistrează maximul curbei de zbor, moment
identificat cu ajutorul capcanelor feromonale, sau la avertizare.
2. Pentru a obţine rezultate mai bune, se recomandă utilizarea în amestec cu unul din următorii adjuvanţi: ulei mineral în doză de 0,25% (250
ml/100 l apă) sau cu adjuvanţi organosiliconici penetranţi, în doza recomandată de producător.
3. Se recomandă a nu se depăși 3 tratamente pe sezon cu Affirm.
4. Intervalul între aplicări este de 7-14 zile, în funcţie de cultură, condiţiile climatice și presiunea de dăunători.
Timp de
Cultura Spectru de combatere Doza Epoca de aplicare pauzã*
Omida fructelor
Tomate (Heliotis armigera)
1,5 kg/ha 3 zile
(sere ºi solarii) Molia tomatelor
(Tuta absoluta)
Tratamentele se încep la ieºirea
Omida fructelor
Ardei 1,5 kg/ha larvelor din ou sau la prima apariþie a 3 zile
(Heliotis spp.)
acestora în culturã
Fluturele alb al verzei
Varzã (Pieris brassicae)
1,5 kg/ha 3 zile
(câmp) Molia verzei
(Plutella maculipennis)
Molia pieliþei fructelor (Adoxophyes 3-4 kg/ha în 1500 litri apã
Se aplicã în faza de ou cu cap negru
Mãr reticulana) (în funcþie de nivelul de 3 zile
sau la ecloziune
Viermele merelor (Cydia pomonella) infestare)
Se aplicã în momentul eclozãrii sau
Viþã de vie Molia viþei de vie (Lobesia botrana) 1,5 kg/ha 7 zile
în faza de ou cu cap negru
9,5 g/kg emamectin benzoat ATENÞIE Granule solubile în apã 2857/15.12.2010
116
Soluţiile Syngenta
Prea rapid pentru dăunători Insecticid Ambalat la
1 litru sau
Eforia este un insecticid foliar de nouă generaţie ce îmbină avantajele a două produse consacrate, Actara şi Karate Zeon, asigurând o mai
bună eficacitate datorită formulării. Combinaţia oferă un excelent control pentru musculiţa albă, molii, afide şi omida fructelor, îmbinând acţi-
unea de contact cu cea sistemică. Eforia are eficienţă asupra dăunătorilor atât în stadiul de larvă, cât şi de adult. Este foarte eficace pentru
utilizarea în spaţii protejate, pe perioada verii, când presiunea de infecţie a mai multor dăunători este ridicată.
1. Tratamentele se fac la avertizare, în funcţie de biologia fiecărui dăunător sau la apariţia primilor dăunători în cultură.
2. Se va evita aplicarea în afara intervalului de temperatură: de la 10° C până la 30° C.
Timp de
Cultura** Spectru de combatere Doza Epoca de aplicare pauză*
Afide (Aphis spp.)
Tomate Omida fructelor (Heliotis armigera) 1-1,25 l/ha 3 zile
Musculiţa albă (Trialeurodes vaporariorum)
Afide (Aphis spp.)
Ardei Omida fructelor (Helicoverpa armigera) 1-1,25 l/ha 3 zile
Musculiţa albă (Trialeurodes vaporariorum)
Prun (aplicat
numai după Afide (Aphis spp.) 1,3 l/ha 14 zile
înflorit)
se aplică la apariţia primilor dăunători
Piersic sau la avertizare
Afide (Aphis spp.)
(aplicat
Molia vărgată a lăstarilor (Anarsia lineatella) 1,3 - 1,5 l/ha 14 zile
numai după
Molia orientală a fructelor (Cydia molesta)
înflorit)
Cireş (aplicat
Afide (Aphis spp.)
numai după 1,3 - 1,5 l/ha 14 zile
Musca/viermele cireşelor (Rhagoletis cerasi)
înflorit)
Afide (Aphis spp.) 0,75 – 1 l/ha
Cartof Gândacul din Colorado 7 zile
0,75 l/ha
(Leptinotarsa decemlineata)
**pentru culturile din câmp, Eforia poate fi folosit pentru aplicare foliară numai după înfloritul culturilor (conform Regulamentului Comisiei Europene 485/2013).
lambda - cihalotrin 15 g/l ATENŢIE Formulare mixtă de suspensie 007PC/ 28.05.2012
tiametoxam 30 g/l concentrată şi suspensie de
microcapsule
117
Soluţiile Syngenta
Performanţă ovicidă Insecticid Ambalat la

600g
Caracteristici Cum acţionează Insegar

Insegar este un insecticid care combate foarte bine insectele dăunătoare, greu
de controlat, din ordinul Lepidoptera. Produsul acţionează ca regulator de creş-
tere al insectelor (IGR) prin contact şi ingestie, blocând transformarea ouălor în
larve şi a pupelor în adulţi. Insegar este rezistent la spălare şi oferă protecţie de
durată, reducând numărul indivizilor din următoarele generaţii ale insectei. Pro-
dusul este prietenos cu entomofauna utilă şi cu mediul înconjurător.
1. Se recomandă 2-3 tratamente pe sezon, câte unul pentru generaţia 1 şi 2,
la avertizare sau în funcţie de cultura şi biologia fiecărui dăunător. Momentul
optim pentru efectuarea tratamentului se identifică şi cu ajutorul capcanelor fe-
romonale, iar decizia de efectuare a tratamentului se ia în momentul în care se
înregistrează primii adulţi capturaţi.
2. Pentru că zborul generaţiilor este eşalonat pe o durată lungă de timp, se re-
comandă a se aplica după aproximativ 10-15 zile un tratament cu Karate Zeon,
Affirm sau Voliam Targo.
3. Se recomandă alternarea cu produse din alte grupe chimice (de exemplu
insecticidele Karate Zeon, Affirm, Voliam Targo).
Molia pieliţei fructelor 0,04% (0,6 kg/ha la avertizare sau când se înregistrează primii adulţi 14 zile
(Adoxophyes reticulana) în 1500 l apă) capturaţi în capcane feromonale, moment care
Măr
0,03% (0,45 kg/ha coincide cu începutul depunerii pontei
Viermele merelor (Cydia pomonella) 14 zile
în 1500 l apă)
0,03% (0,3 kg în aplicare înainte de depunerea pontei
Prun Viermele prunelor (Cydia funebrana) 21 de zile
1000 l apă)

fenoxicarb 25% ATENŢIE Granule dispersabile în apă 2802/ 15.10.2008
118
Soluţiile Syngenta
Deseori imitat, niciodată egalat
1 litru sau
microambalat
Caracteristici
Karate Zeon este un insecticid de contact care, pe lângă efectul rapid şi de şoc împotriva dăunătorilor, oferă cea mai lungă perioadă de
protecţie, datorită tehnologiei Zeon. Formularea în capsule Zeon permite ca o cantitate optimă de insecticid să ajungă pe plantă, fără pierderi
în atmosferă la aplicare. Eliberarea treptată a insecticidului din capsule determină formarea unui depozit stabil pe suprafaţa plantelor, rezistent
la acţiunea razelor UV şi a precipitaţiilor.
1. Tratamentele se fac la avertizare, în funcţie de biologia fiecărui dăunător.
2. Pentru a se asigura un efect cât mai bun, se recomandă acoperirea cât mai uniformă a culturilor tratate.
3. Se va evita aplicarea la temperaturile ridicate din timpul zilei, când dăunătorii sunt puţin expuşi şi fotodegradarea este intensă.
4. Numărul maxim de tratamente recomandate pe sezon este de 3.
5. Se recomandă alternarea cu produse din alte grupe chimice, ca de exemplu Actara 25 WG, Voliam Targo, Affirm, Insegar.
Mod de acţiune
acţionează rapid prin contact şi ingestie, blocând imediat sistemul nervos, ceea ce conduce la încetarea hrănirii, paralizie şi moarte rapidă
este eficient împotriva adulţilor şi larvelor
Karate Zeon are proprietăţi repelente şi antihrănire faţă de entomofauna utilă
Formulare Avantaje
Formularea în capsule Zeon este o tehnologie unică şi modernă, dezvoltată de oferă produsului perioadă lungă de protecţie;
Syngenta, care permite: permite optimizarea foarte bună a cantităţii de
protejarea substanţei active în formaţiuni numite „zeoni”, aflate în soluţie apoasă insecticid care ajunge pe plantă;
eliberare controlată a insecticidului pe plantă eliberarea treptată a insecticidului din capsule
control de lungă durată, datorat protecţiei împotriva razelor ultraviolete (UV) determină formarea unui depozit stabil, rezistent la
rezistenţă la spălare condiţiile climatice.
risc redus de iritaţie a ochilor sau a pielii
protecţia mediului înconjurător şi a utilizatorului
119
Soluţiile Syngenta
Epoca de aplicare Timp de

Cultura Spectru de combatere Doza pauză*
Ceapă Tripşi (Thrips tabaci) 0,02% (0,16 l/ha) 3 zile
Vinete Gândacul din Colorado - larve

0,02% (0,2 l/ha) 3 zile
(câmp) (Leptinotarsa decemlineata) -
Fluturele alb (Pieris brassicae)
0,015% (0,09 l/ha)
Varză Păduchele cenuşiu (Brevicoryne brassicae)
7 zile
(câmp)
Buha verzei (Mamestra brassicae) 0,015% (0,075 l/ha)
Cireş Musca cireşelor (Rhagoletis cerasi) 0,015% (0,150 l/ ha) la avertizare 7 zile
Viermele merelor (Cydia pomonella), Afide 0,015% a nu se aplica în timpul 7 zile

înfloritului
Măr
Insecte minatoare (Stigmella malella, Leucoptera 0,015%
la avertizare 7 zile
malifoliella, Phyllonorichter blancardella) (0,225 l/ha în 1500 l apă)
înainte de înflorit şi
Păr Purici meliferi (Psylla spp.) 0,015% (0,150 l/ ha) 7 zile
după recoltat
Molia orientală (Cydia molesta)
Piersic Păduchele verde al piersicului (Myzodes 0,015% (0,150 l/ ha) 7 zile
persicae)
0,015% (0,225 l/ ha -măr;
la apariţia primelor
Pomi fructiferi Omida păroasă (Hyphantria cunea) 0,150 l/ ha - restul speciilor 7 zile
larve
pomicole)
Viermele prunelor (Cydia funebrana) 0,015% 7 zile
Prun înainte şi după înflorit
Viespea seminţelor (Eurytoma schreineri)
0,015% (0,15 l/ha în 1000 l apă) 7 zile
Viespi (Hoplocampa spp.)
0,015% (0,15 l/ha în 1000 l sol./ La apariţia primelor
Viţă de vie Molia viţei de vie (Lobesia botrana) 7 zile
ha) larve sau la avertizare
la apariţia primilor
Cartof 0,2 l/ha dăunători şi/sau la 3 zile
avertizare

lambda - cihalotrin 50 g/l ATENŢIE Suspensie de microcapsule 1812/ 04.12.1997
120
Soluţiile Syngenta
Loveşte tripsul unde îl doare Insecticid Ambalat la
1 litru sau
microambalat
Caracteristici
Match este un insecticid preventiv modern, din grupa regulatorilor de creştere, ce acţionează asupra tripsului. Produsul are efect direct îm-
potriva ouălor şi larvelor şi indirect asupra adulţilor şi pupelor prin sterilizarea acestora (efect trans-ovarian). Match acţionează prin ingestie şi
redus prin contact, oferind protecţie preventivă de durată.
Recomandări de aplicare Mod de acţiune

acţionează prin inhibarea procesului de sinteză a chitinei care afectează
1. Tratamentele se fac preventiv la începutul infestării, mo- năpârlirea tripşilor
ment ce coincide cu apariţia primilor adulţi/larve opreşte dezvoltarea ouălor şi larvelor, blocând dezvoltarea acestora
2. Tratamentele se fac în bloc de câte 3-4 aplicări la rând se transmite la adulţi direct sau prin pupe, făcând ulterior ca ouăle depuse
folosind un interval de 7 zile între aplicări pentru a reduce să nu mai eclozeze (efect transovarian/de sterilizare)
populaţia sau în alternanţă cu un alt adulticid acţionează prin ingestie şi contact oferind protecţie de lungă durată
3. Se recomandă utilizarea în combinaţie şi cu un produs prezintă rezistenţă foarte bună la spălare
adulticid (ex. Vertimec) pentru a avea o protecţie completă previne pagubele cantitative şi transmiterea virusurilor când este aplicat
împotriva tuturor stadiilor de trips preventiv (devreme)
4. Se poate folosi în programe de combatere integrată cu
produse biologice Beneficii
5. Uşor de manipulat şi selectiv pentru cultură prin reducerea populaţiilor de tripşi, previne pagubele cantitative şi reduce
6. Nu este influenţat de temperatură transmiterea virusurilor când este aplicat preventiv (devreme)
este selectiv cu entomofauna utilă
7. Nu se amestecă cu produsele pe bază de cupru
flexibil, selectiv şi uşor de utilizat
Timp de
preventiv, la apariţia primilor adulţi
Tomate Tripsul comun (Thrips tabaci) 0,15% (1,5 l/ha p.c.) 7 zile
în cultură

lufenuron 50 g/l ATENŢIE Concentrat emulsionabil 2785/ 26.06.2008
121
Soluţiile Syngenta
Specialistul în combaterea nematozilor Insecticid Ambalat la

10 kg sau
microambalat
Caracteristici
Nemathorin este soluţia împotriva dăunătorilor din sol (nematozi şi viermi sârmă). Acţionează prin contact şi ingestie, blocând activitatea
nematozilor şi apoi moartea acestora. Efectul maxim se realizează după 9-17 zile de la aplicarea produsului. Utilizarea Nemathorin împreună
cu celelalte măsuri agrotehnice (respectarea rotaţiei culturilor, combaterea buruienilor gazdă) contribuie semnificativ la reducerea rezervei de
nematozi din sol. Combate dăunătorii atât în stadiul de larvă cât şi de adult.
1. Nemathorin se aplică pe rând sau pe toată suprafaţa, înainte de plantare cu 8-10 zile, pe o lăţime de 30 cm, urmat de încorporare uniformă
în sol la 8-10 cm la legume, la cartof la 15 cm.
2. Pe terenurile cu grad mare de infestare, se recomandă aplicarea pe toată suprafaţa.
3. La aplicarea produsului în spaţii protejate, dacă solul este uscat, se recomandă udarea suprafeţei uscate.

15 kg/ha
Castraveţi Nematodul rădăcinilor 8-10 zile înainte de plantare,
(administrat 70 de zile
(solarii) (Meloidogyne incognito) la pregătirea terenului
pe rând)
15 kg/ha
Tomate Nematodul rădăcinilor
(administrat 8-10 cm adâncime 70 de zile
(solarii) (Meloidogyne incognito)
pe rând)
Cartof pentru Nematozi din genul Globodera** 30 kg/ha la pregătirea terenului, înainte
sămânţă de plantare
120 zile
Cartof Nematozi comuni din genul Ditylencus** 10-15 kg/ha se aplică în bilon
Viermi sârmă (Agriotes spp.) concomitent cu plantarea

**Combate nematozii din genurile Globodera şi Ditylencus şi previne râspândirea lor
Pentru folosire doar de către utilizatorii profesionişti

fostiazat 10% PERICOL Granule 2146/ 18.04.2002
122
Soluţiile Syngenta
Direct la ţintă Insecticid Ambalat la
1 litru sau
microambalat
Caracteristici
Vertimec este acaricid-insecticid folosit pentru combaterea dăunătorilor problemă din culturile de legume, pomi fructiferi şi viţă de vie. Pătrun-
de sistemic local (translaminar sau penetrant) în frunze unde formează un rezervor de substanţă activă care asigură controlul dăunătorilor pe
o perioadă lungă de timp. Vertimec acţionează în principal prin ingestie, distrugând dăunătorii care se hrănesc cu părţile tratate ale plantei.
1. Se recomandă efectuarea tratamentelor la apariţia primilor acarieni sau la începutul depunerii ouălor în cazul muştei miniere. Nu se aplică
la intervale mai mici de 7-10 zile.
2. Pentru legume, se recomandă să nu se depăşească 4-5 tratamente cu Vertimec pe sezon. Pentru pomi fructiferi şi viţă de vie, se reco-
mandă 1-2 tratamente pe sezon.
3. Se recomandă utilizarea în amestec cu ulei mineral în doză de 0,25% (250 ml/100 l apă) sau adjuvanţi organosiliconici, pentru a îmbunătăţi
pătrunderea în plantă şi uniformitatea tratamentului.
4. Se recomandă aplicarea tratamentelor dimineaţa sau seara când temperatura este scăzută şi stomatele sunt deschise, îmbunătăţind astfel
pătrunderea în interior a produsului şi eficacitatea.
Cultura Spectru de combatere Doza Epoca de aplicare Timp de pauză**

Acarianul comun (Tetranychus sp.)
Acarianul galicol (Eriophyes sp.)
Castraveţi La infestare (BBCH 10-89)
Musca minieră (Liriomyza sp.) 60-80 ml/hl* 3 zile
(spaţii protejate) Nu se aplică în perioada înfloritului
Tripsul californian (Frankliniella sp.)
Tripsul comun (Thrips sp.)
Musca minieră (Liriomyza sp.)
Tomate La infestare (BBCH 10-89)
Tripsul californian (Frankliniella sp.) 60-80 ml/hl* 3 zile
Acarianul ruginii (Vasates lycoper-
sici)
Acarianul comun (Tetranychus sp.) 60 ml/hl 3 zile
(câmp) Nu se aplică în perioada înfloritului
Musca minieră (Liriomyza sp.) 60-80 ml/hl* 3 zile
(sere) Nu se aplică în perioada înfloritului
123
Soluţiile Syngenta

Vinete La infestare (BBCH 12-89)
Acarianul lat 0.6 - 1 l/ha* 3 zile
(Polyphargotarsonemus latus)
Acarianul ruginii
(Vasates lycopersici)
Minierul vinetelor (Phthorimaea
glochinella)
Vinete La infestare (BBCH 12-89)
Acarianul lat 0.6 - 1 l/ha 3 zile
(sere) Nu se aplică în perioada înfloritului
Ardei La infestare (BBCH 12-89)
Tripsul comun (Thrips sp.) 1 - 1.2 l/ha* 3 zile
Acarianul lat
Acarianul ruginii
(Vasates lycopersici)
Ardei Acarianul lat La infestare (BBCH 12-89)
1 - 1.2 l/ha 3 zile
(sere) (Polyphargotarsonemus latus) Nu se aplică în perioada înfloritului
Pepene
Acarianul galicol (Eriophyes sp.) La infestare (BBCH 10-89)
(câmp şi spaţii 0.75 - 1.2 l/ha* 3 zile
Musca minieră (Liriomyza sp.) Nu se aplică în perioada înfloritului
protejate)
Salată (câmp) Tripsul californian (Frankliniella sp.) 75 ml/hl La infestare (BBCH 12-55) 7 zile
Acarianul roşu al pomilor
(Panonychus ulmi)
(Leucoptera sp.)
Acarianul comun (Tetranychus
0.75 - 1.125 l/ha*
urticae) Înainte de înflorire (< BBCH 60) sau
Măr Aplicare în ames- 28 de zile
Minierul marmorat (Phyllonorichter dupa înflorire (> BBCH 70)
tec cu ulei mineral
blancardella)
Acarianul filocoptid al mărului
(Acuulus sp.)
Puricele melifer al mărului
(Cacopsylla mali)
0.75 - 1.125 l/ha*
Puricele melifer al părului Înainte de înflorire (< BBCH 60) sau
Păr Aplicare în ames- 28 de zile
(Cacopsylla pyri) dupa înflorire (> BBCH 70)
tec cu ulei mineral
124
Soluţiile Syngenta
(Panonychus ulmi)
0.75 - 1.125 l/ha*
Acarianul comun Înainte de înflorire (< BBCH 69) sau
Prun Aplicare în ames- 28 de zile
(Tetranychus urticae) dupa înflorire (> BBCH 75)
tec cu ulei mineral
(Acuulus sp.)
Căpşun 1 - 1.2 l/ha* La infestare (BBCH 12-89) 3 zile
Acarianul roşu (Metatetranychus
sp.)
Mur şi zmeur Acarianul galicol al murului (Aceria 1 - 1.2 l/ha* La infestare (BBCH 69-86) 7 zile
essigi)
Acarianul lat (Hemitarsonemus
latus)
(Panonychus ulmi)
(Leucoptera sp.)
Acarianul comun 0.75 - 1.125 l/ha*
Înainte de înflorire (< BBCH 60) sau
Păr, Gutui (Tetranychus urticae) Aplicare în ames- 28 de zile
dupa înflorire (> BBCH 70)
Minierul marmorat (Phyllonorichter tec cu ulei mineral
blancardella)
(Acuulus sp.)
(Panonychus ulmi)
0.75 - 1.125 l/ha*
Piersic, Cais, Acarianul filocoptid al mărului BBCH 69-89
Aplicare în ames- 14 zile
Nectarin (Acuulus sp.) După înflorire şi până la recoltare
tec cu ulei mineral
Acarianul comun
(Tetranychus urticae)
Molia viţei de vie (Lobesia botrana)
Acarianul comun (Tetranychus sp.) BBCH 13-79
Viţa de vie 0.75 - 1 l/ha* 28 de zile
Păianjenul galicol al viţei de vie Nu se aplică în perioada înfloritului
(Eriophyes vitis)
*În funcţie de nivelul de infestare
** Interval minim de timp de la aplicarea ultimului tratament până la recoltare
abamectin 18 g/l ATENŢIE Concentrat emulsionabil 1774/ 13.02.1997
125
Soluţiile Syngenta
Un aliat puternic, mai mulţi dăunători combătuţi

1 litru sau
Voliam Targo este un insectid nou, de ultimă generaţie. Produsul are un spectru larg de dăunători combătuţi şi o perioadă lungă de protecţie.
Voliam Targo este sistemic local (translaminar sau penetrant) şi rezistent la spălare. Prezintă dublu mod de acţiune cu efect unic ovi-larvicid
împotriva insectelor, oferind performanţă şi precizie în combaterea acestora. Voliam Targo este selectiv cu mediul înconjurător şi cu entomo-
fauna utilă. Sigur pentru consumatori şi utilizatori.
1. Se recomandă 2 tratamente pe sezon, câte unul pe generaţia de dăunători, la avertizare sau în funcţie de cultura şi biologia fiecărui dău-
nător.
2. Doza maximă se utilizează pentru acarieni sau pentru situaţiile în care presiunea de dăunători este foarte mare şi este nevoie de o durată
de protecţie îndelungată.
3. La pomi fructiferi, momentul optim de aplicare este în primele 2 săptămâni după scuturatul petalelor. Al doilea tratament se efectuează la
debutul generaţiei a 2-a de Cydia pomonella din vară.
4. Intervalul între aplicări este de 7-10 zile în funcţie de doza utilizată şi presiunea dăunătorilor
5. Se recomandă alternarea cu produse din alte grupe chimice (de exemplu insecticidele Affirm, Insegar, etc.)
Timp de
Acarianul roşu comun aplicare la apariţia primelor forme mobile pe
0,6 - 0,8 l/ha
(Tetranychus urticae) frunze, pentru acarieni;
Tomate (în funcţie de nivelul
Musca minieră la depunerea ouălor, apariţia primilor adulţi sau 3 zile
(solarii) de
(Liriomyza spp.) când se observă primele mine pe frunze, pentru
infestare)
musculiţa minieră
la apariţia primilor dăunători sau a primelor
Tomate Molia solanaceelor
0,8 l/ha simptome şi se continuă pe durata întregului ciclu 3 zile
(sere şi solarii) (Tuta absoluta)
de cultură
Viermele merelor (Cydia pomonella)
0,75 - 1,1 l/ha în
Minierul marmorat (Phyllonorycter
1500 litri apă prima aplicare se face la aproximativ 14 zile după
Măr spp.) 14 zile
(în funcţie de nivelul scuturarea petalelor
Păianjenul roşu al pomilor
de infestare)
(Panonychus ulmi)

abamectin 18 g/l + ATENŢIE Suspensie concentrată 2856/ 15.12.2010
clorantraniliprol 45 g/l
126
Soluţiile Syngenta
Mai mult control al buruienilor, mai multă flexibilitate
Erbicid Ambalat la
în aplicare, protecţie îndelungată, mai mult profit 5 litri
Caracteristici
Arcade este un erbicid selectiv, pelicular, cu
Inhibă creşterea Necrozează frunza şi
mare flexibilitate în aplicare, recomandat în
cultura cartofului pentru controlul preemergent rãdãcinii opreşte creşterea ei
al gramineelor anuale și al dicotilelor. Perfor- din coleoptil
manţa lui este dată de îmbinarea a două sub-
stanţe active, care se potenţează reciproc,
având spectru de combatere larg, peste 90%
din buruienile cunoscute la cartof.
1. Doza recomandată este de 4 - 5 l/ha (pen-
tru varietăţi de cartof sensibile la metribuzin se
folosește preemergent, în doză de 4 l/ha).
2. Se aplică preemergent după rebilonat, mo-
mentul de aplicare fiind flexibil până la răsăritul
cartofului (5 cm), buruienile să nu fie răsărite.
3. În rotaţia clasică a culturilor în anul următor,
orice altă cultură poate urma după o cultură
de cartof tratată cu Arcade. Martor Martor
4 - 5 l/ha preemergent
Cartof Buruieni anuale -
monocotiledonate ºi dicotiledonate 4 l/ha postemergent timpuriu

800 g/l prosulfocarb + ATENÞIE Concentrat emulsionabil 022PC/11.07.2013
80 g/l metribuzin
127
Soluţiile Syngenta
Eficacitate în deplină siguranţă

Erbicid Ambalat la
1 l, 5 litri sau
microambalat
Caracteristici
Dual Gold este erbicid preemergent ce asigură combaterea superioară şi de lungă durată în special a buruienilor graminee, dar şi a unor
buruieni cu frunza lată. Dual Gold rămâne activ şi nu se deplasează din zona de germinare a buruienilor. Are o solubilitate ridicată; acţionează
în stratul superior al solului, reactivându-se chiar şi la cantităţi mici de precipitaţii. Dual Gold este partenerul ideal în preemergenţă, pentru
diverse programe tehnologice.
1. În cazul înfiinţării culturilor de legume prin răsad, Dual Gold se aplică înainte de plantarea acestora; trebuie evitat contactul
rădăcinilor cu solul tratat.
2. Preemergent, se aplică imediat după semănat, înainte de răsărirea buruienilor şi a culturii.
3. Pe solurile bogate în materie organică se recomandă utilizarea dozei maxime a produsului şi invers în
cazul solurilor sărace în materie organică şi pe cele nisipoase.
4. Pentru a obţine eficacitate optimă, terenul trebuie pregătit grădinăreşte, bine mărunţit, nivelat, fără
bulgări şi resturi vegetale.
128
Soluţiile Syngenta
Timp de
Cultura Spectru de combatere Doza Epoca de aplicare
pauză*
Buruieni anuale monocotiledonate şi
Ardei gras 1,2 l/ha preemergent -
dicotiledonate
din arpagic dicotiledonate 1 l/ha
Ceapă (Setaria, Galinsoga palmiflora) preemergent în 200-400 I apă -
semănată direct 0,8-1 l/ha
dicotiledonate
Conopidă de toamnă 1,2 l/ha preemergent în 200-300 l apă -
dicotiledonate
Morcov Buruieni monocotiledonate şi 0,8-1 l/ha preemergent, în 200-400 I apă -
Pepeni verzi dicotiledonate anuale 0,8-1 l/ha preemergent, în 200-400 I apă -
semănate Buruieni anuale monocotiledonate şi
direct în câmp dicotiledonate 1 l/ha preemergent 200-400 I apă -
Tomate transplantate (Setaria, Galinsoga palmiflora)
producere răsad 0,25 ml/mp preemergent 200-300 l apă -
dicotiledonate
Varză 1,2 l/ha preemergent, 200-300 I apă -
dicotiledonate
Buruieni monocotiledonate (anuale din
Vinete 1,2 l/ha preemergent 200-300 I apă -
seminţe) şi dicotiledonate
Buruieni monocotiledonate anuale
(Setaria, Echinochloa, Digitaria) şi unele preemergent (zone umede)
Fasole 1,0 - 1.5 l/ha -
dicotiledonate (Amaranthus, Chenopodium, 3 cm ppi (zone secetoase)
Hibiscus)
Cartof Buruieni monocotiledonate anuale 1,0-1,5 l/ha preemergent în 200-400 l apă -
Arbuşti fructiferi Buruieni monocotiledonate şi unele
dicotiledonate anuale din sămânţă 1,2 l/ha preemergent în 300-500 l apă -
(zmeur, mur, afin, coacăz negru)
Căpşun (pentru fructe şi stoloni) Buruieni monocotiledonate şi unele

dicotiledonate anuale din sămânţă 1,2 l/ha preemergent în 300 l apă -

S-metolaclor 960 g/l ATENŢIE Concentrat emulsionabil 1854 / 29.09.1998
129
Soluţiile Syngenta
Putere şi flexibilitate în combaterea gramineelor

Erbicid Ambalat la
5 litri sau
microambalaj
Caracteristici
Fusilade Forte este erbicid sistemic postemergent, foarte activ în combaterea buruienilor graminee anuale şi perene din culturile cu frunza lată.
Fusilade Forte utilizează o tehnologie avansată care permite o absorbţie superioară, valorificând la maxim puterea substanţei active. Fusilade
Forte dispune de o selectivitate foarte bună şi poate fi folosit în deplină siguranţă până în stadii avansate de creştere a culturii.
Mod de acţiune
este absorbit rapid prin aparatul foliar şi translocat în întreaga plantă, către vârfurile de creştere ale rădăcinilor şi lăstarilor
buruienile graminee îşi încetează activitatea după două zile de la tratament, se înroşesc, apoi urmează necrozarea punctelor de creştere
simptomele evidente se pot observa după 14 - 21 de zile, iar moartea buruienilor apare după 3-4 săptămâni
1. Fusilade Forte se aplică postemergent în timpul vegetaţiei, atunci când buruienile sunt răsărite şi se află în stadiul activ de creştere.
2. Momentul optim de aplicare este de la 2 frunze până la înfrăţire, pentru gramineele anuale, şi peste 4 frunze până la înălţimea de 25 cm,
pentru gramineele perene.
3. La ceapă se aplică când planta a făcut 3-4 frunze adevărate sau după efectuarea testului cu cristal violet ce verifică stratul de pruină de pe
plante. Dacă se irigă sau plouă, tratamentul cu Fusilade Forte se face la 3-4 zile după aceste evenimente.
4. Este necesar ca soluţia să fie distribuiă cât mai uniform, iar doza se ajustează în funcţie de gradul de infestare.
Timp de
pauză*
Ardei gras Buruieni monocotiledonate anuale 0,8 l/ha
35 de zile
(câmp) Buruieni monocotiledonate perene 1 l/ha postemergent, după apariţia primelor
Castraveţi Buruieni monocotiledonate anuale 0,8 l/ha frunze adevărate
30 de zile
(câmp) Buruieni monocotiledonate perene 1 l/ha
postemergent, de la
Ceapă (semănată Buruieni monocotiledonate anuale 0,8 l/ha
3-4 frunze adevărate 30 de zile
direct în câmp)
Buruieni monocotiledonate perene 1 l/ha postemergent
Pepeni verzi Buruieni monocotiledonate anuale 0,8 l/ha postemergent, după apariţia primelor
42 de zile
(câmp) Buruieni monocotiledonate perene 1 l/ha frunze adevărate
Tomate Buruieni monocotiledonate anuale 0,8 l/ha
transplantate Buruieni monocotiledonate perene 1,3 l/ha postemergent, după apariţia primei
30 de zile
Tomate semănate Buruieni monocotiledonate anuale 0,8 l/ha frunze adevărate
direct în câmp Buruieni monocotiledonate perene 1 l/ha
130
Soluţiile Syngenta
Timp de
pauză*
Varză de vară Buruieni monocotiledonate anuale 0,8 l/ha postemergent, după apariţia primei
42 de zile
(câmp) Buruieni monocotiledonate perene 1 l/ha perechi de frunze adevărate
1 l/ha (300 l apă/
Arbuşti fructiferi Buruieni monocotiledonate anuale
ha)
(coacăz, afin, mur, postemergent -
zmeur) 1,3 l/ha (300 l apă/
Buruieni monocotiledonate perene
ha)
Buruieni monocotiledonate anuale şi unele
1 l/ha
perene cu înălţimea < 15 cm
Măr pe rod postemergent 28 de zile
Buruieni monocotiledonate anuale şi unele 1,3 l/ha (300 l apă/
perene cu înălţimea între 15-25 cm ha)
Căpşun 1 l/ha (300 l apă/
ha)
Pepiniere postemergent 28 de zile
pomicole C I şi C II 1,3 l/ha (300 l apă/
ha)
Plantaţii viticole Buruieni monocotiledonate anuale 1,3 l/ha postemergent 28 de zile
(Setaria glauca, Setaria viridis, Echinochloa 0,8-1 l/ha
cruss-galli)
Buruieni monocotiledonate anuale (Digitaria
1 l/ha
sanguinalis, Avena fatua)
Cartof Buruieni monocotiledonate perene postemergent 56 de zile
(Agropyron repens < 10-15 cm, Sorghum 1,3 l/ha
halepense < 20-25 cm)
(Agropyron repens < 25 cm, Sorghum 1,5 l/ha
halepense < 25-35 cm)

fluazifop-P-butil 150 g/l ATENŢIE Concentrat emulsionabil 2019/ 26.10.1999
131
Soluţiile Syngenta
Un aliat puternic pentru o recoltă de calitate

Erbicid Ambalat la
Caracteristici 5 litri
Utilizarea desicantului Reglone Forte permite controlul momentului recoltării şi reducerea semnificativă a pierderilor datorate coacerii neunifor-
me. Reglone Forte acţionează rapid asupra părţilor verzi ale plantelor şi nu migrează în plantă precum produsele sistemice, protejând astfel
capacitatea de germinaţie a seminţelor. Acesta permite controlul lăstarilor nedoriţi la viţa de vie cu ajutorul plivitului chimic. La cartof, permite
controlul momentului recoltării prin coacere uniformă.
1. Reglaţi calitatea stropirii astfel încât să acoperiţi cât mai bine părţile verzi ale plantei.
2. Adaptaţi doza/ha în funcţie de volumul masei vegetative ce urmează a fi desicată.
3. Evitaţi aplicarea pe culturi aflate în stres termic sau hidric accentuat.
4. Volumul de apă recomandat este de 200-400 l/ha în funcţie de volumul masei vegetative.
5. Pentru viţa de vie doza se stabileşte în funcţie de starea de vegetaţie a lăstarilor porniţi de la baza plantei. Nu se va atinge cu soluţia de
stropit restul părţilor verzi ale viţei de vie.
Spectru de
Cultura Doza Epoca de aplicare Timp de pauză*
combatere
3-3,5 l/ha (doza este în funcţie tratamentul se efectuează în
Ceapă
Desicant de volumul masei vegetative care faza de maturitate fiziologică a 7 zile
(semănată direct)
trebuie desicată) seminţelor
3-3,5 l/ha (doza este în funcţie tratamentul se efectuează în

Morcov
Desicant de volumul masei vegetative care faza de maturitate fiziologică a 14 zile
(semănat direct)
trebuie desicată) seminţelor
Desicant
lăstari nelignificaţi cu
pentru lăstarii 3-4 l/ha (300-400 l apă -
Viţă de vie dimensiunea de 10-15 cm, 90 de zile
de la baza concentraţia soluţiei 1%)
maxim 20 cm
plantei
8-10 zile înainte de momentul

4 l/ha (3,5-4,5 l/ha în funcţie planificat de recoltare la soiurile 10 zile
Cartof Desicant timpurii şi cu 14-21 de zile la
de starea de vegetaţie)
celelalte soiuri
*Interval minim de timp de la aplicarea ultimului tratament până la recoltare / A se folosi numai de utilizatorii profesionişti
diquat 150 g/l PERICOL Concentrat solubil 1728/23.01.1996
132
Programe tehnologice pentru culturile de
legume, cartof, viţă de vie, pomi fructiferi şi căpşun
tehnologice
Programe
Cultura de tomate 134
Cultura de castraveţi 135
Cultura de ardei 136
Cultura de ceapă 137
Cultura de pepeni 138
Cultura de varză 139
Cultura de vinete 140
Cultura de cartof 141
Cultura de măr 142

Cultura de păr 143
Cultura de prun 144
Cultura de piersic 145
Cultura de cireș 146
Cultura de căpșun 147
Cultura de viţă de vie 148
Doze de utilizare
recomandate pentru
soluţiile Syngenta 150
tehnologice
Programe
Soluţiile Syngenta
133
Program tehnologic pentru cultura de tomate
Programe Tehnologice
Stadiul de
dezvoltare
Problemă
2,5 kg/ha
1 l/ha
Mană şi
Alternarioză
0,75 l/ha
1,5 - 2 l/ha
1 l/ha
Alternarioză
0,5 l/ha
1,5 - 2 l/ha
Antracnoză,
Septorioză,
1 l/ha
Pătarea cafenie,
Făinare
0,75 l/ha
1 l/ha
Putregaiul cenuşiu
1,5 - 2 l/ha 0,8 - 1 kg/ha
Molia solanaceelor
(Tuta absoluta), 1,5 kg/ha
Omida fructelor
Musculiţa albă,
0,2 kg/ha 0,25 kg/100m2 tratament răsad
Musculiţa minieră
Afide, Musculiţa
albă, 1 - 1,25 l/ha
Omida fructelor
Tripşi 1,5 l/ha
15 kg/ha
Nematodul
rădăcinilor
*efect secundar Acarieni, Musculiţa
** aplicare cu 8-10 minieră,
Molia Solanaceelor 0,8 l/ha
zile înainte de (Tuta absoluta)
plantare Acarieni,
Musculiţa minieră, 0,6-0,8 l/ha
Tripşi
Fungicide Buruieni monocotile-
donate 1 - 1,3 l/ha
anuale şi perene
Insecticide
Preemergent, Buru-
ieni monocotiledonate 1 l/ha
Erbicide şi dicotiledonate
anuale
134
Program tehnologic pentru cultura de castraveţi
Stadiul de
dezvoltare
Problemă
2,5 kg/ha
Mană şi
0,75 l/ha
Alternarioză
1,5 - 2 l/ha
3-4 kg/ha
Făinare 0,25 l/ha
1 l/ha
Putregaiul
cenuşiu, 0,8 - 1 kg/ha
Putregaiul alb
Afide, Musculiţa
albă, Trips 0,2 kg/ha 0,25 kg/100m2 tratament răsad
Nematodul 15 kg/ha
rădăcinilor
Acarieni,
Musculiţa minieră, 0,6-0,8 l/ha
Tripşi
Buruieni
monocotiledonate 1 l/ha
anuale şi perene
*verificaţi sensibilitatea soiului/varietăţii cultivate
Fungicide Insecticide Erbicide
** aplicare cu 8-10 zile înainte de plantare
135
Program tehnologic pentru cultura de ardei

Stadiul de
dezvoltare
Problemă
Alternarioză 1 l/ha
1 l/ha
4 kg/ha
Făinare
0,75 l/ha
0,35 l/ha
1 l/ha
Putregaiul
cenuşiu
0,8 - 1 kg/ha
Manã 1 l/ha
Omida fructelor 1,5 kg/ha
Acarieni,
Musculiţa minieră, 1 - 1,2l/ha
Tripşi
Afide,
Musculiţa albă 1 - 1,25 l/ha
Omida fructelor
Buruieni
anuale şi perene
Preemergent, Buruieni 1,2 l/ha
monocotiledonate şi
dicotiledonate anuale
Fungicide Insecticide Erbicide *verificaţi sensibilitatea soiului/varietăţii cultivate
136
Program tehnologic pentru cultura de ceapă
Stadiul de
dezvoltare
Problemă
Rugină, Pătarea 1 l/ha

brună a frunzelor
1,5 - 2 l/ha
Mană şi 2,5 kg/ha

Alternarioză
0,75 l/ha
Putregaiul
cenuşiu 1,5 - 2 l/ha
0,16 kg/ha
Tripşi
0,16 l/ha
Buruieni
anuale şi perene
Preemergent, Buruieni 1 l/ha
137
Program tehnologic pentru cultura de pepeni

Stadiul de
dezvoltare
Problemă
1 l/ha
Făinare
4 kg/ha
Manã 2,5 l/ha
Pãtarea brunã 1 l/ha
Acarieni, Musca
0,75 - 1,2l/ha
minieră, Trips
Buruieni
anuale şi perene
Preemergent,Buruieni 1 l/ha
138
Program tehnologic pentru cultura de varză
Stadiul de
dezvoltare
Problemă
Alternarioză, Mană,
Făinare, Putregaiuri 1 l/ha
Pătare inelară
Afide 0,12 kg/ha
Fluturele alb
al verzei, Molia 1,5 kg/ha
verzei
Buha verzei,
Afide, Fluturele 0,09 l/ha
alb al verzei
Ploşniţa roşie a
0,12 kg/ha
verzei
Buruieni
anuale şi perene
139
Program tehnologic pentru cultura de vinete

Stadiul de
dezvoltare
Problemă
Putregaiul cenuşiu 1 kg/ha
Pătarea cafenie,
Făinare 1 l/ha
0,2 l/ha
Gândacul de
Colorado 0,06 kg/ha 0,06 kg/ha
Acarieni,
Musculiţa minieră, 0,6-1 l/ha
Tripşi
140
Program tehnologic pentru cultura de cartof
Pregătirea Încheierea Dezvoltarea
terenului Plantare Rebilonare Faza de rozetă rândurilor Înflorit completă a tufei Senescenţa
Stadiul de
dezvoltare
Problemă
Desican
Manã
2,5kg/ha 0,5-0,6l/ha 0,4l/ha
Mană + Alternarioză
0,4l/ha 1,5-2l/ha
Alternarioză
1,5-2l/ha 0,5l/ha
15kg/ha
Nematozi ºi Viermi
sârmă
Afide
60-80g/ha
Gândacul din
Colorado 60-80g/ha 0,2l/ha
Afide, Gândacul din 0,75-1l/ha

Colorado
Buruieni monoco-
tiledonate anuale şi
perene 1-1,5l/ha
Buruieni 1-1,5l/ha
monocotiledonate
anuale şi/sau unele
dicotiledonate
4-5l/ha
Desicant
3,5-4,5 l/ha
*pentru culturile de cartofi de sămânţă doza omologată este de 30 kg/ha

Fungicide Insecticide Erbicide Desicant
141
Program tehnologic pentru cultura de măr
Urechiuşe Buton roz Înflorit petalelor Fruct 2 cm Fruct 1/2 Fruct 3/4 Maturitate
Stadiul de
dezvoltare
Problemă
0,45-0,75 l/ha
1,44 l/ha
Rapãn
0,225 l/ha
2,5 l/ha
1,44 l/ha
4,5 kg/ha
Făinare
0,3 l/ha
0,6 kg/ha 0,6 kg/ha

Molia cojilor (pieliţei)
fructelor
3 - 4 kg/ha
3 - 4 kg/ha
Acarieni
0,75 - 1,1 l/ha
0,75 - 1,1 l/ha

Insecte minatoare
0,225 l/ha
3 - 4 kg/ha
0,225 l/ha
Viermele merelor
0,45 kg/ha
0,75 - 1,1 l/ha
Afide
150 g/ha
Gărgăriţa florilor
Fungicide Buruieni
monocotiledonate 1-1,3 l/ha
Insecticide
anuale şi perene
Erbicide
Boli de depozitare
0,8 - 1 kg/ha
142
Program tehnologic pentru cultura de păr
Urechiuşe Buton roz Înflorit petalelor Fruct 2 cm Fruct 1/2 Maturitate
Stadiul de
dezvoltare
Problemă
0,45-0,75 l/ha
Rapãn 1,44 l/ha
1,5 l/ha
Boli de depozitare
0,8- 1 kg/ha
Acarieni,
Puricele melifer 0,75-1,125 l/ha
0,15 l/ha
Puricele melifer
150 g/ha
143
Program
Dezmugurit
tehnologic
Buton alb
pentru
Înflorit
culturaCreşterea
Scuturarea
petalelor
de fructelor
prun Maturitate
Stadiul de
dezvoltare
Problemă
Monilioza lăstarilor,
0,45-0,75 l/ha
florilor şi fructelor
Monilioza,
Pătarea roşie a 1,5 l/ha
frunzelor
Acarieni 0,75-1,125 l/ha
0,15 l/ha
Viermele prunelor
0,3 kg/ha
Viespea seminţelor,
100 g/ha
Viespea prunelor, Afide 0,15 l/ha
Afide
Afide 1,3 l/ha
144
Program tehnologic pentru cultura de piersic
Scuturarea
Dezmugurit Buton roz Înflorit petalelor Creşterea fructelor Maturitate
Stadiul de
dezvoltare
Problemă
0,45-0,75 l/ha
Monilioza
0,2 l/ha
1,5 l/ha
Băşicarea frunzelor 0,2 l/ha

1,5 l/ha
Făinare,
0,2 l/ha
Ciuruirea frunzelor
Molia orientală 0,15 l/ha
Afide, molia vărgată a

lăstarilor, molia 1,3-1,5 l/ha
orientală a fructelor
Păduchele verde 100 g/ha
Acarieni 0,75-1,125 l/ha
145
Program tehnologic pentru cultura de cireș

Scuturarea
Dezmugurit Buton alb Înflorit petalelor Creşterea fructelor Maturitate
Stadiul de
dezvoltare
Problemă
1 kg/ha 1 kg/ha
Monilioza
0,2 l/ha
Pătarea frunzelor 0,2 l/ha
Viermele cireşelor 0,15 l/ha
Afide,
1,3-1,5 l/ha
Viermele cireşelor
146
Program tehnologic pentru cultura de căpșun
Reluare Primele flori Creşterea
Plantare vegetaþie Buton floral deschise Înflorit fructelor Pârgã Recoltare
Stadiul de
dezvoltare
Problemă

2,5 l/ha
(Botrytis)
Pătarea albă sau 0,3-0,5 l/ha

roşie
Făinare,
Antracnoză şi 1 l/ha
Putregai cenuşiu
Acarieni, musca 1 – 1,2 l/ha

minieră şi trips
Buruieni
monocotiledonate
anuale şi unele 1,2 l/ha
dicotiledonate
Buruieni graminee
anuale şi perene
1-1,3 l/ha
Fungicide Insecticide Erbicide *Efect secundar
147
Program tehnologic pentru cultura de viţă de vie
Creşterea
Lăstar 5-7 cm Lăstar 20-25 cm Înainte de înflorit Înflorit Scuturat boabelor Compactare Pârgã
Stadiul de
dezvoltare
Problemă
Buruieni
monocotiledonate 1,3l/ha
anuale
Plivit chimic 3-4l/ha
3kg/ha
Făinare 0,250l/ha
2l/ha
2l/ha
Manã
2,5kg/ha
2,5kg/ha
0,6 -
0,6 -1 kg/ha
Acarieni
Acarieni
0,8-1l/ha 0,8-1l/ha
0,15l/ha
Molia strugurilor
1,5kg/ha
0,8-1l/ha 1,5kg/ha
148
Doze de utilizare recomandate
pentru soluţiile Syngenta
149
1.5-2l/ 1.5-2l/
1.5l/ha Alternarioza (Alternaria spzp.)
ha ha
1.5-2l/
Antracnoza (Colletotrichum sp.)
ha
0.15%
deformans)
1.5-2l/
0.25% Făinare (Sphaerotheca fuliginea)
ha
1.5-2l/ 1.5-2l/
Mana (Phytophthora infestans)
ha ha
1.5-2l/ 1.5-2l/ Mana (Peronospora sp.,
0.25%
ha ha Pseudoperonospora sp.)
0.15% 0.15% Monilioza (Monilinia laxa)
Pătarea albă a frunzelor
0.4%
(Septoria lycopersici)
1.5-2l/ Pătarea cafenie (Cladosporium
ha fulvum)
Pătarea roşie a frunzelor (Polystigma
0.15%
rubrum)
1.5-2l/ 1.5-2l/
0.25% Putregai cenuşiu (Botrytis sp.)
ha ha
0.25% 0.15% Rapăn (Venturia sp.)
0.45- 0.45- 0.45- 0.45-
0.75l/ 0.75l/ 0.75l/ 0.75l/ Monilioza (Monilinia sp.)
ha ha ha ha
0.45- 0.45-
0.75l/ 0.75l/ Rapăn (Venturia sp.)
ha ha
Rapăn (Venturia sp.)

I DG EI C I D E
1.44l/ha 1.44l/ha
1.44l/ha Făinare (Podosphaera leucotricha)
0.75l/ha 0.75l/ha 0.75l/ha 0.5 l/ha Alternarioza (Alternaria spp.)

CN
0.75l/ha 0.75l/ha Făinare (Leveilulla taurica)

F U N GFI U
Făinare (Erysiphe sp., Sphaerotheca

0.75l/ha 0.75l/ha
sp.)
0.75l/ha Mana (Phytophthora infestans)
Mana (Peronospora sp.,
0.75l/ha 0.75l/ha
Pseudoperonospora sp.)
Pătarea cafenie (Cladosporium
0.75l/ha
fulvum)
Albumeala cruciferelor (Albugo
1l/ha
candida)
1l/ha 1l/ha 1l/ha 1l/ha 1l/ha 1l/ha 1l/ha Alternarioza (Alternaria spp.)
1l/ha 1l/ha Antracnoza (Colletotrichum sp.)
1l/ha Cercosporioza (Cercospora sp.)
1l/ha 1l/ha 1l/ha Făinare (Leveilulla taurica)
Făinare (Erysiphe sp.,Sphaerotheca
1l/ha 1l/ha 1l/ha 1l/ha
sp.)
1l/ha 1l/ha 1l/ha Mana (Phytophthora sp.)
Mana (Peronospora sp.,
1l/ha 1l/ha 1l/ha
Pseudoperonospora sp.)
Pătarea roşie a frunzelor
1l/ha 1l/ha
(Mycosphaerella sp.)
1l/ha 1l/ha 1l/ha 1l/ha 1l/ha 1l/ha Pătarea cafenie (Cladosporium sp.)
1l/ha 1l/ha Putregaiul alb (Sclerotinia sp.)
1l/ha 1l/ha 1l/ha Putregai cenuşiu (Botrytis sp.)
1l/ha 1l/ha Putregai cenuşiu (Podosphaera sp.)
1l/ha Rugina (Puccinia sp.)
1l/ha Septorioza (Septoria sp.)
2.5 kg/
Mana (Plasmopara viticola)
ha
150
0.5-0.6
Mana (Phytophthora sp.)
l/ha
2.5 kg/
Mana (Plasmopara viticola)
ha
2.5 kg/ 2.5 kg/ Mana (Peronospora sp.,

ha ha Pseudoperonospora sp.)
2.5 kg/ 2.5 kg/

Mana (Phytophthora sp.)
ha ha
0.5l/ha Alternarioza (Alternaria spp.)
0.2l/ha
deformans)
0.2l/ha Ciuruirea frunzelor (Coryneum sp.)
0.2l/ha Făinare (Sphaerotheca sp.)
0.225l/
ha
0.015% 0.2l/ha 0.2l/ha 0.015% Monilioza (Monilinia sp.)
Pătarea frunzelor (Mycosphaere-
lla sp.)
0.03% 0.2l/ha Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapi)
F U N G IFCUI ND GE I C I D E
0.05% Putregai cenuşiu (Botrytis sp.)

0.225l/
ha
0.3-0.4
Alternarioza (Alternaria spp.)
l/ha
0.3-0.4
Mana (Phytophthora infestans)
l/ha
0.8-1 0.8-1
Alternarioza (Alternaria spp.)
kg/ha kg/ha
0.8-1 0.8-1
Antracnoza (Colletotrichum sp.)
kg/ha kg/ha
0.8-1 0.8-1 Cancerul deschis al ramurilor
kg/ha kg/ha (Nectria spp.)
0.8-1 0.8-1
Fuzarioza (Fusarium spp.)
kg/ha kg/ha
0.8-1 0.8-1 0.8-1
Monilioza (Monilinia sp.)
kg/ha kg/ha kg/ha
0.8-1 0.8-1
Mucegai (Penicillium spp.)
kg/ha kg/ha
0.8-1 0.8-1
Pătarea frunzelor (Stemphylium spp.)
kg/ha kg/ha
0.8-1 0.6 kg/
1 kg/ha Putregai alb (Sclerotinia spp.)
kg/ha ha
0.8-1 0.8-1 0.6 kg/ 0.8-1 0.8-1 0.8-1 0.8-1 0.6-1
1 kg/ha Putregai cenuşiu (Botrytis sp.)
kg/ha kg/ha ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha
0.8-1 0.8-1 Putrezirea merelor (Gloeosporium
kg/ha kg/ha spp.)
0.8-1 0.8-1
kg/ha kg/ha
4.5 kg/
ha
3 kg/ha Făinare (Uncinula necator)
4 kg/ha Făinare (Leveilulla taurica)
Acarieni (Tetranychus urticae)
4 kg/ha 4 kg/ha
- efect secundar
3-4 kg/ Făinare (Erysiphe sp., Sphaerotheca
4 kg/ha 4 kg/ha
ha sp.)
151
0.3 l/ha Făinare (Podosphaera leucotricha)
0.25
Făinare (Uncinula necator)
l/ha
0.035% Făinare (Leveilulla taurica)
F U N G IC ID E
Făinare (Erysiphe sp., Sphaerotheca

0.025% 0.025%
sp.)
0.5 l/ha 0.5 l/ha Monilioza (Monilinia sp.)
0.5 l/ha 0.5 l/ha Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapi)
0.05% Rugina (Cronartium ribicola)
2 l/ha Făinare (Uncinula necator)
2 l/ha Mana (Plasmopara viticola)
2 l/ha Putregai cenuşiu (Botrytis sp.)
60-80
g/ha
150 g/ha Afide (Aphis spp.)
0.06 60-80 Gândacul din Colorado
kg/ha g/ha (Leptinotarsa decemlineata)
Gărgăriţa florilor de măr
150 g/ha
(Anthonomus pomorum)
Minierul marmorat
150 g/ha
(Phyllonorichter blancardella)
Molia minieră circulară (Leucoptera
150 g/ha
scitella)
0.02% Musca minieră (Liriomyza trifolii)
Musca minieră (Liriomyza trifolii) -
0.05%
tratament răsad
Musculiţa albă de seră (Trialeurodes
0.2 kg/ha 0.02%
vaporarium)
Musculiţa albă de seră (Trialeurodes
0.05%
vaporarium) - tratament răsad
Păduchele castraveţilor (Cerosipha
0.1 kg/ha
I N S E C T I C I D E
gossypii)
Păduchele cenuşiu (Brevicoryne
120 g/ha
brassicae)
Păduchele din San Jose
150 g/ha 100 g/ha
(Quadraspidiotus perniciosus)
150 g/ha Păduchele lânos (Eriosoma lanigerum)
100 g/ha Păduchele verde (Myzus persicae)
0.12
kg/ha
Ploşniţa verde (Eurytoma ornatum)
150 g/ha Puricele melifer (Cacopsylla spp.)
0.16
0.05%
kg/ha
Tripsi (Thrips spp.)
0.2 kg/ha Tripsi (Frankliniella occidentalis)
150 g/ha 100 g/ha Viespi (Hoplocampa spp.)
100 g/ha
(Eurytoma schreineri)
1.5 kg/ha Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae)
Molia pieliţei fructelor (Adoxo-
3-4 kg/ha
phyes spp.)
1.5 kg/ha Molia tomatelor (Tuta absoluta)
1.5 kg/ha Molia viţei de vie (Lobesia botrana)
1.5 kg/ha 1.5 kg/ha Omida fructelor (Heliotis spp.)
3-4 kg/ha Viermele merelor (Cydia pomonella)
152
1-1.25 1-1.25 0.75-1 1.3-1.5 1.3-1.5
l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha
1.3 l/ha Afide (Aphis spp.)
Gândacul din Colorado (Leptinotarsa
0.75 l/ha
decemlineata)
1.3-1.5 Molia vărgată a lăstarilor
l/ha (Anarsia lineatella)
1.3-1.5 Molia orientală a fructelor
l/ha (Cydia molesta)
1-1.25 1-1.25 Musculiţa albă de seră (Trialeurodes
l/ha l/ha vaporarium)
1.3-1.5
l/ha
Musca cireşelor (Rhagoletis cerasi)
1-1.25 1-1.25
l/ha l/ha
Omida fructelor (Heliotis spp.)
Molia pieliţei fructelor (Adoxo-
0.6 kg/ha
phyes spp.)
0.45
kg/ha
0.3 kg/ha Viermele prunelor (Cydia funebrana)
0.015% Afide (Aphis spp.)

0.075 l/ha Buha verzei (Mamestra brassicae)
Fluturele alb al verzei (Pieris
0.09 l/ha
brassicae)
I N S E C T I C I D E
0.2 l/ha 0.2 l/ha

Insecte minatoare (Stigmella spp.,
0.225 l/ha
Leucoptera spp., Phyllonorichter spp.)
Molia orientală a fructelor
0.15 l/ha
(Cydia molesta)
0.15 l/ha Molia viţei de vie (Lobesia botrana)
0.15 l/ha 0.15 l/ha 0.15 l/ha 0.225 l/ha 0.15 l/ha 0.15 l/ha 0.15 l/ha 0.15 l/ha 0.15 l/ha Omida păroasă (Hyphantria cunea)
Păduchele cenuşiu (Brevicoryne
0.09 l/ha
brassicae)
0.15 l/ha Păduchele verde (Myzodes persicae)
0.15 l/ha Puricele melifer (Psylla spp.)
0.16 l/ha Tripsi (Thrips spp.)
0.015% Viermele merelor (Cydia pomonella)
0.015% Viermele prunelor (Cydia funebrana)
0.015%
(Eurytoma schreineri)
0.015% Viespi (Hoplocampa spp.)
1.5 l/ha Tripsul comun (Thrips tabaci)
10-15
kg/ha
Nematozii comuni (Ditylenchus spp.)
30 kg/ha Nematozi din genul Globodera spp.
Nematodul rădăcinilor (Meloidogyne

15 kg/ha 15 kg/ha
incognita)
10-15
kg/ha
Viermi sârmă (Agriotes spp.)
153
0.75- 0.75- 0.75- 0.75- 0.75- 0.75- 0.75-
0.6-0.8 0.75-1.2 0.6-0.8 0.75-1 Acarianul roşu comun (Tetranychus
1-1.2 l/ha 0.6-1 l/ha 1-1.2 l/ha 1.125 1-1.2 l/ha 1.125 1.125 1.125 1.125 1.125 1.125
l/ha l/ha l/ha l/ha spp., Metatetranychus sp.)
l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha
0.75- 0.75- 0.75- 0.75- 0.75- 0.75- 0.75-
Acarianul roşu al pomilor (Panon-
1.125 1.125 1.125 1.125 1.125 1.125 1.125
l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha ychus ulmi)
0.75- 0.75- 0.75- 0.75- 0.75- 0.75- 0.75-
1.125 1.125 1.125 1.125 1.125 1.125 1.125 Acarianul filocoptid (Auculus spp.)
l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha
0.75-
0.6-0.8 0.75-1.2 0.6-0.8 0.75-1
1-1.2 l/ha
l/ha l/ha l/ha
0.6-1 l/ha 1-1.2 l/ha 1.125
l/ha
l/ha
Acarianul galicol al murului
1-1.2 l/ha
(Aceria essigi)
Acarianul lat (Hemitarsonemus latus,
1-1.2 l/ha 0.6-1 l/ha 1-1.2 l/ha
Polyphagotarsonemus latus)
IN S E C TIC ID E
0.6-0.8
1-1.2 l/ha
l/ha
0.6-1 l/ha Acarianul ruginii (Vasates lycopersici)
0.75- 0.75-
Molia minieră circulară (Leucoptera
1.125 1.125
l/ha l/ha scitella)
0.75-1
l/ha
Molia viţei de vie (Lobesia botrana)
0.75- 0.75-
Minierul marmorat (Phyllonorichter
1.125 1.125
l/ha l/ha blancardella)
0.6-0.8 0.75-1.2 0.6-0.8
1-1.2 l/ha
l/ha l/ha l/ha
0.6-1 l/ha 1-1.2 l/ha Musca minieră (Liriomyza trifolii)
Minierul vinetelor (Phthorimaea
0.6-1 l/ha
glochinella)
0.75- 0.75-
1.125 1.125 Puricele melifer (Cacopsylla spp.)
l/ha l/ha
0.6-0.8 0.6-0.8
1-1.2 l/ha
l/ha l/ha
0.6-1 l/ha Tripsi (Thrips spp.)
0.6-0.8 0.75-1.2 0.6-0.8
1-1.2 l/ha
l/ha l/ha
0.75 l/ha
l/ha
0.6-1 l/ha 1-1.2 l/ha Tripsul californian (Frankliniella sp.)
0.6-0.8 Acarianul roşu comun
l/ha (Tetranychus spp.)
0.75-1.1 Minierul marmorat (Phyllonorichter
l/ha sp.)
0.8 l/ha Molia tomatelor (Tuta absoluta)
0.8 l/ha Musca minieră (Liriomyza trifolii)
0.75-1.1 Păianjenul roşu al pomilor
l/ha (Panonychus ulmi)
0.75-1.1
l/ha
Preemergent si postemergent
4-5 l/ha timpuriu - buruieni anuale
monocotiledonate și dicotiledonate
0.8-1 0.8-1 0.8-1 1-1.5 Preemergent - buruieni anuale

1.2 l/ha 1l/ha 1.2 l/ha 1.2 l/ha 1.2 l/ha 1.2 l/ha
l/ha l/ha l/ha l/ha monocotiledonate și dicotiledonate
E R B I C I D E
0.8-1 0.8-1 0.8-1 0.8-1 0.8-1.3 0.8-1 0.8-1.5 1-1.3 1-1.3 1-1.3 Postemergent - buruieni monocotile-
1.3 l/ha
l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha donate anuale
3-3.5 3-3.5 3.5-4.5

3-4 l/ha Desicant
l/ha l/ha l/ha
154
Notiþe
Syngenta Agro SRL
Victoria Park
ºos. Bucureºti-Ploieºti, Nr. 73-81
Etaj 4, Clãdirea 3, Sector 1
Cod poºtal 013685, Bucureºti
Tel.: +40 21 528 12 00
Fax: +40 21 528 12 99
Numãr de urgenþã: +40 21 529 25 77
Consultanþã tehnicã: +40 21 528 12 77
Capital social: 25002360 RON
Cod fiscal: RO 7025525
Nr. Reg. Com.: J40/1380/1995
www.syngenta.ro

Indrumar Syngent

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar Syngent

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îndrumar de

în culturile de legume, cartof, viţă de vie, pomi fructiferi şi căpşun

www.syngenta.ro are un design atractiv ºi o structurã

Website-ul este organizat pe mai multe secþiuni ºi vã oferã

Consultanþã tehnicã ºi numãr de urgenþã

Alternarioza cartofului 4 Pătarea brună a tulpinii

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii, pag. 94 -132

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii, pag. 94 -132

Culturi atacate Prevenire

Culturi atacate Prevenire

Se va acorda o mai mare aten-

Făinarea epiﬁtă apare ca un puf alb, răspândit pe toate orga-

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii, pag. 94 -132

Frunzele, acoperite în întregime de ciupercă, se brunifică și se

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii,

Simptome Plante infectate

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii, pag. 94 -132

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii, pag. 94 -132

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii, pag. 94 -132

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii, pag. 94 -132

Oﬁlirea (ulceraţia) bacteriană

Culturi atacate Prevenire

Culturi atacate Prevenire

Cea mai mare importanţă în controlul

Pătarea albă a frunzelor

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii,

Culturi atacate Prevenire

Pătarea cafenie a tomatelor

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii,

Culturi atacate Prevenire

Se acordă atenţie deosebită rota-

Pe vreme umedă, la suprafaţa petelor se observă prezenţa unor

Culturi atacate Prevenire

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii, pag. 94 -132

Putregaiul cenușiu al cepei

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii,

Culturi atacate Prevenire

Transmiterea la cultura următoare se reali-

Culturi atacate Prevenire

Culturi atacate Prevenire

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii, pag. 94 -132

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii, pag. 94 -132

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii, pag. 94 -132

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii,

Fluturele alb al verzei

Culturi atacate Soluția Syngenta*

* pentru utilizãrile omologate în România, consultaþi capitolul Soluþii, pag. 94 -132