O gradina silvica este un sistem agricol proiectat, bazat

pe arbori, arbusti si plante perene. Acestea sunt amestecate in

asa fel incat sa simuleze structura unei paduri naturale - cel mai
stabil si durabil tip de ecosistem, din climatul temperat (specific
tarii noastre).

Obiectivele primare ale sistemului de gradina silvica sunt:

 sa fie durabil, respectiv sa faca fata perturbarilor datorate schimbarilor climatice;

 sa fie productiv, respectiv obtinerea unui numar mult mai mare de diferite produse
horticole;
 sa fie usor de intretinut, respectiv sa fie nevoie de putine lucrari agricole de intretinere.

Culturile incluse in sistem trebuie sa produca: fructe, nuci, frunze comestibile,

condimente, produse din plante medicinale, furaje, mulci, miere, nuiele de impletit, fibre
pentru legat, lemne (pentru foc, prelucrat, jucarii); etc.

Gradina silvica este folosita ca sursa suplimentara de venit. Utilizarea ei este strans
legate de conditilei socio-economice predominante. Ele se gasesc de obicei in zone montane
si de deal, unde suprafata medie a unui producator agricol se situeaza intre 0,1-1 ha.

Gradina silvica, este o inovatie mai recenta, care la inspirat pe Robert Hart, pentru
realizarea gradini silvice la Shropshire (Anglia), si la care a lucrat timp de 30 de ani.

Un factor major de limitare a gradinilor silvice in zona temperata, il reprezinta lumina

soarelui, lumina care nu prea ajunge la micile straturi din gradina. Pentru a compensa acest
lucru, trebuie alese foarte atent culturile de plante care tolereaza conditiile de umbra. Pentru
unele specii de plante trebuie amenajate luminisuri sau poieni, pentru a se dezvolta in conditii
deosebite. Culturile de plante care tolereaza conditiile umbrite, nu sunt bine cunoscute.

In zonele temperate suprafata unei gradini silvice este de regula mai mica de 1 ha.

Caracteristicile cheie care contribuie la stabilitatea si la auto-sustinera naturala a

acestui sistem sunt:

 numarul mare de specii de utilizat, si care ofera o mare diversitate;

 includerea plantelor care cresca fertilitatea, cum ar fi fixatorii de azot: arinul - Alnus sp;
salcam galben - Cytisus scoparius; salcioara -Elaeagnus spp; lupinul - Lupinus
arboreus.
 includerea plantelor cu inradacinare adanca, care extrag mineralele din adancime, le
ridica la suprafata solului, pentru alte plante, respectiv: brusture - Petasites spp,
tataneasca - Symphytum spp, lemn dulce - Glycyrrhiza spp, macris - Rumex spp;
 includerea plantelor speciale care atrag insectele, respecyiv umbeliferele (vetrice -
 Tanacetum vulgare), etc.;
 includerea soiurilor rezistente la boli si daunatori de meri, peri, pruni, etc;
 includerea arborilor care imbunatatesc conditiilor nutritive si de rezistenta in cazul
secetei.

O gradina silvica este organizata pana in sapte "straturi".

In functie de anumite caracteristici (cerintele pentru adapost, lumina, umiditate,

bune insotitoare, cerinte minerale, polenizare, protectie boli si daunatori, etc) cele sapte
straturi sunt:

 STRATUL 1- COPACI (cel mai mare strat) - include specii, cum ar fi: castanul
(Castanea spp.), persimon (Diospyros virginiana), gleditia (Gleditsia triacanthos),
arbutus (Arbutus spp.), caragana - mazare siberiana (Caragana arborescens) corn
(Cornus mas), paducel (Crataegus sp), gutui (Cydonia oblonga), mar (Malus spp.),
mosmon (Mespilus germanica), dud (Morus spp.), prun (Prunus domestica), par
(Pyrus communis), calin [Viburnum trilobum], etc.;
 STRATUL 2 - ARBUSTI SI COPACI - include: bambus (bamboos), amelanchier
(Amelanchier spp.), cefalotaxus (Cephalotaxus spp.), castan pumila (Castanea
pumila), salcioara (Elaeagnus spp.), sonsho, ardei japonez (Zanthoxylum spp.),
eucalipt (Eucalyptus spp.), fag (Fagus sylvatica), tei(Tilia spp.). ;
 STRATUL 3 - ARBUSTI, include: coacaz (Ribes spp.) mur (Rubus spp.), scorus
negru (Aronia spp.), dracila (Berberis spp.), corn chinezesc (Cornus kousa chinensis),
struguri Oregon (Mahonia spp.), in de Noua Zeelanda (Phormium tenax) portocale
amare japoneze (Poncirus trifoliata).
 STRATUL 4 - ERBACEE PERENE, include mai multe plante aromatice: clopotei cu
frunze comestibile (Campanula spp.), tataneasca (Symphytum spp.), roinita (Melissa
officinalis), menta (Menta spp.), jalesul (Salvia officinalis), ventrice (Tanacetum
vulgare).
 STRATUL 5 - PLANTE TARATOARE, include plante care formeaza mulci pentru
etajul forestier: asarum (Asarum spp.), corn canadian (Cornus canadensis), gaultheria
(Gaultheria spp.), ruca ( Rubus calycinoides).
 STRATUL 6 - PLANTE AGATATOARE, include: hardy kiwis (Actinidia sp), struguri
(Vitis spp.)
 STRATUL 7 - PERENE CU RADACINI UTILE, include: lemnul dulce (Glycyrrhiza
spp.) dracila (Berberis spp.); diverse ciuperci.

V-am prezentat un sistem de gradina silvica pe care romanii din spatiul rural pot sa-
l creeze in jurul caselor lor. Este un sistem cu lunga perioada biologica de crestere durabila
si necesita putine lucrari pentru a intretine.

Pentru a vedea pe viu gradina silvica a lui Robert Hart, realizata la Shropshire (Anglia),
puteti accesa pagina web: