Rasa Holstein este o ras de taurine, purtnd diferite denumiri n funcie de ara n care se

crete (de exemplu: Holstein (Friz Olandez), Friz Canadian, Friz Israelian, Friz
American, Blat cu negru romneasc).

Caracteristicele rasei[modificare | modificare surs]

Talie: 1,32-1,35m, greutate corporal: 550-600 kg, tip dolicomorf, tip fizologic: respiratoro-digestiv.
Cap: alungit; gt: lung i subire, pielea de pe regiunea obrajilor i de pe cele dou fe e laterale
formeaz cute (pliuri). Regiunile situate pe linia orizontal a trunchiului sunt orizontale, iar din
profil trunchiul are form de trapez. Toracele: lung, mai puin adnc i mai puin
larg. Abdomen voluminos, uger de form ptrat, globuloas, mameloanele au forma
intermediar ntre cilindric i conic, pretndu-se mulsului mecanic. Aplomburile sunt corecte, iar
ca defecte: clctura sau laba de urs, favorizat de o chii prea lung i prea moale. Culoare:
blat negru cu alb.
Producia de lapte este de 6500 kg lapte pe lactaia normal (este de 305 zile), cu un procent de
grsime n lapte de 3,8- 4,1%. Recordul este de 20400 kg, produc ie zilnic de 84 L la 3 mulsori,
grsime pur de 834 kg. Este o ras precoce, prima ftare se realizeaz la 25 de luni, consumul
pe 1L lapte fiind de 0,8-0,9 U.N., spor mediu zilnic(S.M.Z.) al masculilor ngrai n sistem babybeef este de 800-900g/zi cu un consum de 4-5 U.N.
n cadrul rasei, se deosebesc dou tipuri: european: mai dezvoltat, la care greutatea corporal
este de 600-650 kg; tipul american: mai usciv, selecia fcndu-se numai pe produc ia de lapte,
greutatea corporal fiind mai mic, 500-550 kg. Se mai distinge o a doua varietate, alb cu ro u,
cu aptitudini mai bune pentru producia de carne.
n Olanda rasa reprezint 98%, n Danemarca - 70%, n S.U.A. - 90%. n Romnia, rasa a fost
importat i a participat la formarea rasei Blat cu Negru Romneasc. Este o ras care se
preteaz att sistemului intensiv de exploatare ct i sistemului extensiv de exploatare i
rezistent la leucoz.

Mai multe imagi

Aberdeen Angus

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Aberdeen Angus dup numele oraului Aberdeen, (numit i Black Angus sau pe scurt Angus)
este o ras de taurine, crescut pentru producia de carne. Creat n Scoia, n secolul al XVIIIlea, Aberdeen Angus are n prezent o arie mare de rspndire n ntreaga lume. Este de culoare
neagr, fr coarne, cu greutatea corporal la vaci de 500550 kg, cu un randament la tiere,
pentru animalele ngrate, de 65-70%.
n Romnia rasa Aberdeen-angus a fost folosit n vederea ameliorrii unor rase locale.

n
Mai multe imagin

Mai multe imagin

VACA JERSEY

HEREFORD

Vaca Jersey isi are originea acum 600 de ani in insula Jersey, localizata intre
Franta si Anglia. Astazi, vaca Jersey poate fi gasita din Danemarca pana in
Noua Zeelanda, Canada si sudul Americii, sudul Africii si Japonia.

Standard rasa
Nume

Jersey

Tara de origine

Insula Jersey

Greutate

630-680 kg

Culoare

Gri deschis, maro foarte inchis

Descriere fizica
Vacile Jersey au linii foarte rafinate la cap si umeri si nu mai exista o rasa de vaci
de lapte care sa arate mai bine decat vaca Jersey. Taurii, comparativ cu alte rase,
sunt extrem de masculini, musculosi la umeri si mai putin rafinati decat femelele.
Rasa Jersey moderna poate avea o varietate de culori, de la gri deschis, la maro
foarte inchis si cu umbre aproape negre. Atat taurii cat si femelele sunt mai inchisi
la culoare in dreptul soldurilor si umerilor.
La nastere, vitelul Jersey cantareste aproximativ 25 de kilograme, iar o femela
Jersey cantareste, in general, 430 de kilograme, taurii din rasa Jersey cantaresc
680 de kilograme.
Rasa Jersey ajunge la maturitate cel mai devreme dintre toate rasele de vaci si se
poate reproduce eficient. De asemenea, au cea mai lunga viata productiva, fiind
rasa cu cea mai lunga perioada in care da lapte.
Vaca Jersey este mult mai toleranta la caldura decat alte rase si este adaptata la
o varietate mare de conditii climatice si geografice.

Productia de lapte si carne

Vaca Jersey produce cea mai mare cantitate de lapte pe kilogram greutate
corporala. Majoritatea vacilor din rasa Jersey produce lapte de 13 ori greutatea lor
corporala in timpul unei singure lactatii.

Laptele provenit de la vaca Jersey este gras, avand un gust fin si contine in
mod natural un procent mare de proteine, calciu si alti nutrienti importanti. Nivelul
de proteine ridicat este motivul pentru care laptele de la vaca Jersey produce
branza cheddar de buna calitate.

Comportament si personalitate
Vaca Jersey este foarte docila si usor de gestionat, iar taurii sunt cei mai linistiti
dintre toate rasele.

Ingrijire si hrana
Vaca Jersey nu are nevoi speciale fata de alte vaci, insa e bine sa ai in vedere
cateva lucruri atunci cand o hranesti.
Viteii pana la 3 zile: Primele 12 ore sunt foarte importante. In acest interval, viteii
din rasa Jerseyconsuma 2-3 litri de colostrum, foarte important pentru cresterea
anticorpilor din organism. Consumul de colostrum ar trebui sa continue 3 zile dupa
nastere.
0-3 luni. Viteii Jersey vor fi hraniti cu 3 litri de lapte pe zi. Laptele poate fi scos
din alimentatia viteilor atunci cand incepe sa consume 1.5 kilograme de furaj pe zi.
Este important ca fanul sa fie de buna calitate.
4-9 luni. In acest moment, viteii Jersey vor incepe sa se hraneasca cu iarba
proaspata si vor creste in greutate cu 2 kilograme pe zi. Cantitatea mare de fan
asigura o buna rumegare. Cerealele furnizeaza energia necesara pentru a le
mentine in crestere.
10-16 luni. Junicile din rasa Jersey se vor hrani cu aproximativ 2 kilograme de
hrana, avand libera alegere intre iarba si fan. In aceasta perioada se poate observa
o tendinta spre ingrasare, un lucru nedorit fiindca afecteaza calitatea si cantitatea

laptelui. Daca junica din rasa Jersey incepe sa faca depozite de grasime, este
recomandat sa se reduca portia de cereale.
17-24 luni. Mentinerea este cuvantul cheie. Hrana vacilor Jersey va consta in fan
sau iarba, avand libera alegere, impreuna cu suficienta miscare pentru a le
mentine conditia fizica.

Reproducere
Vaca Jersey este renumita pentru longevitate, avand in medie 5 nasteri de-a
lungul vietii. Va incepe sa se reproduca la varsta de 15 luni, iar gestatia va dura 9
luni de zile. Hrana vacii Jersey consta in iarba pe timpul primaverilor si verilor si
fan de buna calitate atunci cand iarba nu mai este disponibila. Vacile
Jersey mature ajung la greutatea de 450 de kilograme.

VACA ANGUS
Vaca Angus este una dintre cele mai apreciate rase de vaci de carne. Este
originara din Scotia, unde a fost folosita dintotdeauna pentru productia de
carne.

Standard rasa
Nume

Angus

Tara de origine

Scotia

Greutate

vaca 450-500 de kg iar taurul 8001000 kg

Culoare

neagra

Origine si istoric
Rasa de vaci Angus este originara din Scotia, unde s-a format in regiunile Angus
si Aberdeenshire. Este descendenta a raselor de vaci locale din nord-estul Scotiei,
iar de-a lungul timpul a fost in permanenta imbunatatita, pentru a spori productia
de carne.
Principalele rase care au participat la formarea rasei de vaci Angus sunt Galloway,
Shorthorn, Ayrshire si Guernesey.

Descriere fizica
Vaca din rasa Angus se caracterizeaza prin culoarea neagra a corpului si parului,
care a fost obtinuta prin folosirea la imperecheri a unui taur de culoare neagra,
care prezenta trasaturile esentiale ale rasei.
Crescatorii de vaci Angus au imbunatatit in permanenta aceasta rasa, pentru a
obtine o carcasa de foarte buna calitate.
De asemenea, vaca din rasa Angus se remarca prin constitutia masiva si
musculatura foarte bine dezvoltata. Are un cap mic, lipsit de coarne, trunchiul lung,
pieptul proieminent si membrele scurte, cu osatura fina.
Ugerul acestei vaci este slab dezvoltat, deoarece nu este o vaca de lapte. De altfel,
ugerul este destinat doar pentru alaptarea viteilor.

Comportament si personalitate
Vaca din rasa Angus este docila, cu instincte materne foarte bine dezvoltate.
Este vioaie si foarte usor de intretinut. Se dezvolta foarte bine in orice conditii,
fiind foarte rezistenta. Are o speranta de viata foarte mare. Sunt ideale pentru
ingrasare cu iarba de pe pasune.

Productivitate
Vaca Angus este o rasa creata special pentru productia de carne. La nastere, viteii
au o greutate de 30-35 de kilogrrame. Se hranesc cu tot laptele matern, pana cand
sunt intarcati, in jurul varstei de 8-10 luni. La varsta de 15-16 luni, vaca din rasa
Angus atinge o greutate de 450-500 de kilograme, iar taurii la 800-1000 de
kilograme.
Carnea obtinuta de la vacile din rasa Angus este de foarte buna calitate si
impresioneaza prin gustul fin si consistent. Este frageda si marmorata, apreciata
foarte mult de bucatarii din toate colturile lumii.

ROSIE DANEZA
Vaca Rosie Daneza este una dintre cele mai cunoscute rase de vaci din Europa.
Aceasta rasa a fost dezvoltata in Danemarca, insa rapid a cunoscut
popularitate in numeroase tari, datorita productivitatii crescute.

Standard rasa
Nume

Rosie daneza

Tara de origine

Danemarca

Greutate

aproape 1000 kg

Inaltime

131-135 cm

Blana

Scurta, delicata si lucioasa.

Culoare

castanie

Origine si istoric
Vaca rosie daneza face parte din tipul de vaci rosii din tarile baltice si este
originara din insulele de pe coasta Danemarcei. Aceasta rasa are ca stramosi
rasele Slesvig, Ballum, Angler si exemplarele din rasele locale. In timpul anilor
1970, au fost introduse si influente ale rasei brune.

In anii 1960, vaca rosie daneza reprezenta 61% din totalul vacilor danezilor,
insa pana in anii 1980 numarul lor a scazut ramanand la doar 20% din total. Acest
lucru s-a datorat introducerii unei noi rase mai productive.
Vaca rosie daneza a fost recunoscuta ca rasa in anul 1878 si standardizata in
anul 1885.

Descriere fizica
Masculul din rasa rosie daneza este mai inchis la culoare, avand blana castanie
si cantareste aproape 1000 de kilograme. Blana acestei rase este scurta, delicata
si lucioasa.
Vacile din rasa rosie daneza cantaresc, de obicei, 660 kilograme si au o
conformatie de rasa de lapte. Are o inaltime de 131-135 centimetri, iar forma
corpului este unghiulara, coarnele sunt scurte si groase, iar fata este dreapta.
Poate prezenta pete mici si albe pe burta. Vaca rosie daneza are botul si copitele
inchise la culoare.

Comportament si personalitate
Vaca rosie daneza este calma, ascultatoare si ramane preferata multor fermieri. Se
descurca bine cu stistemul tehnologizat de mulgere al vacilor. Nu necesita cerinte
speciale si se adapteaza bine in aproape orice climat.

Utilitate
Rasa rosie daneza este preponderent o rasa de lapte, insa poate fi si de carne.
In anul 1977, vaca din rasa rosie daneza a produs 5240 litri de lapte cu 4.17%
grasime.

Obiectivul rasei rosie daneza este o vaca moderna, inalt-productiva,

productiva, ce este capabila sa se adapteze cerintelor fermierilor. Este o vaca cu
trasaturi productive superioare, fiind capabila sa produca lapte cu un procent
ridicat de proteine, de 6 ori mai mult decat cel de grasime.

VACA HOLSTEIN-FRIZA
Cand oamenii aud cuvantul "vaca", rasa Holestein este cea care le vine in
minte. Mai este numita si Holstein-Friza, fiind o rasa crescuta pentru lapte si
carne. Aceasta rasa este originara din Olanda, insa astazi se gaseste peste
tot in lume. Potrivit unei statistici, 93% dintre toate vacile din America sunt
din rasa Holstein.

Standard rasa
Nume

Holstein

Tara de origine

Olanda

Greutate

680-1180 kg

Inaltime

1.5 metri

Culoare

Alb cu negru, roscat cu alb.

Speranta de viata

10 ani

Caracteristici fizice

Vacile Holstein sunt de culoare alb cu negru, insa exista exemplare de culoare
roscat cu alb (aceasta culoare provine de la o gena recesiva). Variatia de culoare
porneste de la preponderent alba cu pete negre, pana la preponderent neagra cu
pete albe. Culoarea rasei Holstein este data de stramosii acesteia care traiau in
triburile nomade din America de Nord.

O vaca Holstein sanatoasa are 40 de kilograme la nastere. Cand este complet

matura, la varsta de 4 ani, media de greutate a vacii Holstein este 680 kilograme
si are 1.5 metri inaltime (de la picioare pana la umeri). Taurii din rasa
Holstein pot ajunge la o greutate de 1180 de kilograme.

Productia de lapte si carne.

Vacile Holstein au fost inmultite in mod special pentru a produce mai mult lapte
decat ar fi avut nevoie viteii lor. Holstein Association USA a clasificat ca fiind vaci
excelente cele care produc 32 850 litri de lapte anual. Acest lucru inseamna ca
o vaca Holstein excelenta produce 90 de litri de lapte pe zi. Cu toate acestea,
majoritatea vacilor
Holstein produc
considerabil
mai
putin
lapte.
De
asemenea, vacile Holstein contribuie la industria carnii. Potrivit unei statistici,
2.35 milioane de vaci Holstein sunt sacrificate anual pentru carne.

Durata de viata.
Viteii Holstein sunt alaptati doar o scurta perioada de timp si sunt vanduti cand
au intre 2 si 5 zile.Taurii Holstein, ca si viteii, sunt sacrificati pentru carne si nu
raman decat cei mai buni pentru reproducere. In general, vacile Holstein dau
maximum de productie de lapte pana in jurul varstei de 5-6 ani. Din momentul in
care acestea nu mai produc lapte, sunt trimise spre sacrificare pentru carne.
Ovaca Holstein traieste aproximativ 10 ani si a existat un caz cand a trait si 21 de
ani.

Hranirea vacilor Holstein.

Vacile Holstein sunt crescute pentru productia de lapte si carne. Hranirea
vacilor
Holstein nu
este
costisitoare,
facandu-le
o
rasa
foarte
populara. Hraneste viteii Holstein imediat dupa nastere cu 2 litri de colostrum si
cu un alt litru cateva ore mai tarziu. Dupa a cincea hranire, inlocuiti colostrumul cu
lapte.
Intarcarea se face la 2-5 zile dupa nastere, atunci cand vitelul Holstein incepe sa
consume intre 0.7-1 kilogram de furaj pe zi. Hraneste viteii Holstein timp de 5-7

saptamani cu proteina bruta din furaje si concentrate. Asigura-i o portie de 1-1.5

kilograme de furaje pe zi pana atinge greutatea de 160 kilograme, adica in jurul
varstei de 16-18 saptamani. Apoi vei incepe sa maresti portia de mancare ce va
contine doar furaje pentru a pastra greutatea constanta a vacilor Holstein.

Crestere si ingrijire.
Achizitioneaza vitei Holstein cand au mai putin de o saptamana de la nastere. In
prima luna de viata, viteii Holstein nu pot face fata stresului implicat de transport.
Examineaza vitelul inainte de a-l cumpara pentru a te asigura ca este sanatos.
Cand a ajuns acasa, hraneste-l cu electroliti pentru a-si reveni in urma
transportului. Apoi, hranirea ar trebui sa se faca de 2 ori pe zi, folosind o sticla cu
lapte in locul unei galeti.
Incepe un program de sanatate strict si tine viteii in grajduri separate, unde este
curat si confortabil.Vacile Holstein au o rezistenta scazuta la boli si ar trebui sa
primeasca o serie de vaccinuri inainte de varsta de 10 luni.
Dupa prima saptamana, incepe dieta cu furaje si dupa ce va fi complet intarcat,
pune-i in permanenta la dispozitie apa proaspata si curata.
Poti trimite vacuta Holstein la pasune in jurul varstei de 7 saptamani. Asigura-te
ca in zona sunt vaci mature pentru ca aceasta sa poata invata sa pasca luand
exemplu de la ele. Este un proces lent prin care vacuta invata sa pasca, de aceea e
bine sa-i asiguri furaje pana va manca suficienta iarba.

Sanatatea vacii Holstein.

Fii atent la orice semn de problema digestiva. Cea mai comuna problema de
sanatate la vaca Holsteineste acidoza digestiva. Aceasta problema este cauzata
de mancatul excesiv de cereale intr-o perioada foarte scurta. Aceasta problema
poate duce la deces, de aceea e important sa fie consultata de un medic daca
observi ca dezvolta comportamente de hranire neregulate.

Reproducerea la vacile Holstein.

Vacile Holstein tinere sunt date catre monta cand ajung la cel putin 360 de
kilograme, adica in jurul varstei de 13 luni. Inseminarea poate fi facuta natural sau
artificial. Perioada de gestatie dureaza 9 luni de zile. Cu toate ca o vaca si un taur
sunt pregatiti pentru reproducere la varsta de 13 luni, acestia vor continua sa se
dezvolte fizic si dupa prima monta.

VACA LIMOUSINE
Rasa de vaci Limousine este o rasa de origine franceza, foarte apreciata pentru
calitatea carnii. Este de altfel o rasa destinata productiei de carne, fiind una
dintre cele mai selectate si dezvoltate rase de vaci din ultimii ani.

Standard rasa
Nume

Limousine

Tara de origine

Franta

Greutate

700-1300 kg

Origine si istoric
Rasa Limousine este originara din Franta, unde s-a dezvoltat de-a lungul mai
multor secole, in jurul orasului Limoges, din regiunea Limousine.

Descriere fizica
Vaca din rasa Limousine este un animal de talie mare, cu capul scurt, pieptul
adanc si osatura fina. Are membrele puternice si corpul robust, acoperit cu un par
de culoarea mahonului.
La maturitate, o vaca Limousine ajunge la greutatea de 700-900 de kilograme,
iar un taur la 1100-1300 de kilograme. Deoarece este un animal foarte rezistent,
vaca din rasa Limousine este raspandita pe toate continentele lumii, in peste 60
de tari.

Comportament si personalitate
Limousine este o rasa moderna, care se adapteaza la orice conditii, este
rezistenta si cu o speranta de viata mare. La nastere, viteii sunt vigurosi, iar vacile
au o fecunditate foarte mare. Sunt animale care valorifica foarte bine iarba de
pasune, iar iarna prefera hrana fibroasa si grosiera.
Vaca Limousine este foarte docila, usor de intretinut si ingrijit. Rezista chiar si in
cele mai rudimentare conditii, in grajduri mai putin performante.

Productivitate
Carnea produsa de vaca din rasa Limousine este de o calitate exceptionala,
foarte apreciata de consumatorii din lumea intreaga. i laptele acestei vaci este
calitativ, cu un continut mare de grasime, benefic in special pentru vitei, care la
varsta de 6-7 luni ating o greutate de 25 de kilograme.
De altfel, vaca din rasa Limousine nu se mulge, tot laptele fiind destinat cresterii
viteilor. Carnea este de foarte buna calitate si este apreciata pentru calitatile sale
nutritive.

BRUNA
Vaca bruna este o rasa de vaca de lapte, originara din Elvetia. Aceasta rasa
este foarte populara in multe tari, inclusiv in Romania. Rasa bruna este
cunoscuta pentru productia de lapte de buna calitate, bogat in proteine ce de
multe ori este folosit pentru productia de branza.

Standard rasa
Nume

BRUNA

Tara de origine

Elvetia

Greutate

450 kg

Inaltime

122-124 cm

Culoare

maronie, crem, gri

Origine si istoric
Vaca bruna este considerata una dintre cele mai vechi rase de lapte si a fost
dezvoltata pentru prima oara in regiunile muntoase din nordul Elvetiei. Au fost
gasite oase de vite foarte asemanatoare cu cele ale vacilor brune ce dateaza din
anul 4000 inainte de Hristos.
Vaca bruna a fost declarata rasa oficiala in anul 1906.

Descriere fizica
Vaca bruna este o rasa mare si greoaie. Este de culoare maronie, crem sau
chiar gri. Ajunge la o greutate de 450 de kilograme, avand inaltimea de 122-124
centimetri si talia de 126-129 centimetri.
Are o buna locomotie, picioare puternice, negre si o incidenta scazuta la schiopatat.

Sanatate si puncte vulnerabile

Vaca bruna are o incidenta scazuta de a dezvolta mastita, o afectiune ce apare la
uger. De asemenea, la fel de rar apar si afectiuni ca: febra laptelui, cetoza, atunci
cand nu se asimileaza carbohidratii, torsiune de abomasum.

Conditii de viata
Vaca bruna este cunoscuta pentru faptul ca se adapteaza repede la multe conditii
de viata si clima. Pentru ca este nativa din multii Alpi, este obisnuita cu clima
aspra, insa poate trai si in zonele calde.Vaca bruna este intalnita in Brazilia,
Republica Dominicana, Europa si nordul Statelor Unite.
Pe langa laptele bogat in proteine si adaptabilitatea la conditii diferite de
viata, rasa bruna este foarte populara pentru longevitatea si rezistenta sa. Din
acest motiv, produce cantitati mari de lapte pe intreg parcursul vietii. In intreaga
lume exista peste 7 milioane de vaci brune, devenind una dintre cele mai
populare rase de vaci de lapte.

Utilitate
Multi producatori de branza din intreaga lume folosesc lapte de la vaca bruna,
deoarece acesta este bogat in proteine, ceea ce il face foarte potrivit pentru
productia de branza. Acesta are 3.5% proteine si 4% grasime. Dupa vaca HolsteinFriza, vaca bruna produce cea mai mare cantitate de lapte pe an, pana la 6000
litri de lapte dupa a sasea fatare.

Varietati
Vaca bruna de Maramures este o rasa cunoscuta la nivel national si provine din
incrucisarea rasei brune cu Sura de Stepa si Mocanita. Istoricul rasei bune de
Maramures incepe in anul 1881, cand a fost introdusa pentru prima data rasa
bruna, ce era destinata folosirii la munca in paduri.

Vaca bruna pret

Astazi, 29 ianuarie 2013, o vaca bruna se vinde la pretul de aproximativ
2500 lei.

VACA SCHWYZ
Vaca din rasa Schwyz, cunoscuta si sub numele de Bruna Alpina, este una
dintre cele mai vechi rase de vaci de lapte din lume. Este usor de crescut si
intretinut si este apreciata de fermierii din intreaga lume.

Standard rasa
Nume

Schwyz

Porecla

Bruna Alpina

Tara de origine

N-E Elvetiei

Greutate

500-1300 kg

Culoare

Diferite nuante

Origine si istoric
Rasa Schwyz este originara din tinuturile muntoase din nord-estul Elvetiei, din
cantonul Schwyz, si a fost dezvoltata acum mai bine de 1000 de ani. Specialistii
sunt de parere ca aceasta rasa de vaci a aparut in urma incrucisarilor cu rase de
vaci germane, care au fost aduse in Elvetia pentru a imbunatati populatia bovina.
Rasa Schwyz este cunoscuta in Europa si sub numele de Braunvieh.

Descriere fizica
Vaca din rasa Schwyz este masiva, cu o constitutie armonioasa, cu trunchiul larg
si toracele lung. Are membre scurte, insa puternice si rezistente, cu copita dura. La
maturitate, vacile ajung la o greutate de 500-700 de kilograme, iar taurii la 9001300 de kilograme.
Corpul este acoperit de un par brun si uniform, de diferite nuante, mai intens la
extremitati. Pe linia superioara a trunchiului vaca din rasa Schwyz are o dunga
mai deschisa, iar in jurul botului un inel alb.

Comportament si personalitate
Vaca din rasa Schwyz este docila, insa vioaie si cooperanta. Este usor de ingrijit
si intretinut. Este o vaca foarte rezistenta, care se adapteaza usor la conditiile
climaterice si ofera o cantitate mare de lapte chiar si in lipsa unui program de
hrana adecvat.
In plus, vaca din rasa Schwyz este foarte rezistenta la caldura si la frig si poate
supravietui in lipsa unei griji si atentii constante.

Productivitate
Vaca din rasa Schwyz este in special o vaca crescuta pentru lapte. Produce anual
peste 9000 de litri de lapte de foarte buna calitate. Laptele produs de vaca din
rasa Schwyz contine 4% grasime si 3,5% proteine si este excelent pentru
productia de branza.

Raspandire
Vaca din rasa Schwyz este raspandita in Elvetia, Statele Unite ale Americii,
Germania, Franta, Italia, Bulgaria si Romania.

VACA SIMMENTAL
Simmental este o rasa de vaci originara din Elvetia. Este cunoscuta si apreciata
in intreaga lume pentru adaptabilitatea sa.

Standard rasa
Nume

Simmental

Tara de origine

Elvetia

Greutate

Femelele 700-900 kg, iar masculii

1000-1300 kg

Inaltime

Vacile 135-150 cm, iar taurii 150-160

cm

Culoare

Diferite culori

Origine si istoric
Simmental este o rasa de vaci care dateaza inca din Evul Mediu. Aceasta rasa
este rezultatul incrucisarilor intre rasele de vaci masive din Germania si rasele de
vaci mai mici din Elvetia. Numele acestei rase de vaci este un derivat al localitatii
unde aceste vaci au fost dezvoltate pentru prima oara.
Valea Simme este situata in landul Berner din Elvetia, iar aici au aparut mai multe
varietati ale acestei rase.
Din Elvetia, rasa Simmental s-a raspandit in intreaga lume, numarul total de vaci
Simmental fiind estimat in prezent la 40-60 de milioane. Mai mult de jumatate
dintre vacile Simmental se gasesc in tarile din Europa.
La inceput, vacile din rasa Simmental au fost selectate pentru lapte si carne,
dar si ca animale de tractiune.

Descriere fizica
Vaca din rasa Simmental se caracterizeaza prin corpul acoperit cu un par de
diferite culori, care variaza de la roscat pana la alb, cu diferite pete deschise.
Majoritatea vacilor din rasa Simmental sunt pigmentate in jurul ochilor, o
caracteristica importanta care ajuta la reducerea problemelor oculare care apar in
urma expunerii la lumina puternica a soarelui.
Vaca Simmental este masiva si foarte musculoasa, cu un corp puternic si bine
definit. La maturitate, vacile ating o inaltime de 135-150 centimetri, iar taurii intre
150 si 160 centimetri. Greutatea este de 700-900 kilograme la femele si 10001300 kilograme la masculi.

Comportament si personalitate
Vaca din rasa Simmental este un animal docil, care se adapteaza usor la orice
conditii de trai. De altfel, vacile din aceasta rasa au un instinct matern bine
dezvoltat si dispun de o fertilitate ridicata.

Productia de lapte si carne

Vacile din rasa Simmental sunt folosite atat pentru productia de carne, cat si
pentru productia de lapte. Deoarece au o masa corporala mare, ofera o cantitate
importanta de carne. Sunt si unele dintre vacile care produc mult lapte,
aproximativ 5000 de litri pe an. Exista insa si situatii in care vacile Simmental
produc si 8000 de litri de lapte pe an.
Laptele produs de vacile Simmental este foarte nutritiv, bogat in grasimi (3,8%)
si proteine (3,4%).
Tu esti aici:

Bovine Rosie daneza

ROSIE DANEZA
Vaca Rosie Daneza este una dintre cele mai cunoscute rase de vaci din Europa.
Aceasta rasa a fost dezvoltata in Danemarca, insa rapid a cunoscut
popularitate in numeroase tari, datorita productivitatii crescute.

Standard rasa
Nume

Rosie daneza

Tara de origine

Danemarca

Greutate

aproape 1000 kg

Inaltime

131-135 cm

Blana

Scurta, delicata si lucioasa.

Culoare

castanie

Origine si istoric
Vaca rosie daneza face parte din tipul de vaci rosii din tarile baltice si este
originara din insulele de pe coasta Danemarcei. Aceasta rasa are ca stramosi
rasele Slesvig, Ballum, Angler si exemplarele din rasele locale. In timpul anilor
1970, au fost introduse si influente ale rasei brune.

In anii 1960, vaca rosie daneza reprezenta 61% din totalul vacilor danezilor,
insa pana in anii 1980 numarul lor a scazut ramanand la doar 20% din total. Acest
lucru s-a datorat introducerii unei noi rase mai productive.
Vaca rosie daneza a fost recunoscuta ca rasa in anul 1878 si standardizata in
anul 1885.

Descriere fizica
Masculul din rasa rosie daneza este mai inchis la culoare, avand blana castanie
si cantareste aproape 1000 de kilograme. Blana acestei rase este scurta, delicata
si lucioasa.
Vacile din rasa rosie daneza cantaresc, de obicei, 660 kilograme si au o
conformatie de rasa de lapte. Are o inaltime de 131-135 centimetri, iar forma
corpului este unghiulara, coarnele sunt scurte si groase, iar fata este dreapta.
Poate prezenta pete mici si albe pe burta. Vaca rosie daneza are botul si copitele
inchise la culoare.

Comportament si personalitate
Vaca rosie daneza este calma, ascultatoare si ramane preferata multor fermieri. Se
descurca bine cu stistemul tehnologizat de mulgere al vacilor. Nu necesita cerinte
speciale si se adapteaza bine in aproape orice climat.

Utilitate
Rasa rosie daneza este preponderent o rasa de lapte, insa poate fi si de carne.
In anul 1977, vaca din rasa rosie daneza a produs 5240 litri de lapte cu 4.17%
grasime.

Obiectivul rasei rosie daneza este o vaca moderna, inalt-productiva,

productiva, ce este capabila sa se adapteze cerintelor fermierilor. Este o vaca cu
trasaturi productive superioare, fiind capabila sa produca lapte cu un procent
ridicat de proteine, de 6 ori mai mult decat cel de grasime.

VACA PIEMONTESE
Vaca Piemontese este o rasa de vaci originara din zona Piemonte, din nordul
Italiei. Este una dintre cele mai apreciate rase de vaci de carne din Italia, cu o
productie foarte buna si o carne de calitate.

Standard rasa
Nume

Piemontese

Tara de origine

Nordul Italiei

Greutate

550-600

Origine si istoric
Vaca Piemontese este originara din nordul Italiei, din regiunea Piemonte, o zona
protejata de muntii Alpi. Este mai des intalnita in provinciile Asti, Cuneo si Torino,
unde s-a si dezvoltat acum mai bine de 200 de ani. Deoarece era docila,
vaca Piemontese era preferata de taranii italieni pentru muncile agricole si
tractiune.
Rasa s-a dezvoltat prin selectie naturala si apoi prin procesul normal de
domesticire a raselor locale de vaci. In anul 1886, aceasta rasa a starnit
curiozitatea mai multor crescatori si fermieri, care erau atrasi de constitutia
robusta si stratul dublu de muschi, caracteristic raselor de vaci folosite pentru
productia de carne.

Dupa acest an, rasa Piemontese a fost supusa unui amplu program de selectie si
imbunatatire, pentru cresterea productiei.

Descriere fizica
In general, vaca din rasa Piemontese este masiva, cu un corp robust si un strat
dublu de muschi. Corpul este acoperit de par si piele de culoare alba spre gri
deschis. Este un animal de talie mijlocie, cu o structura osoasa fina, insa foarte
musculoasa. La maturitate, vacile ajung la greutatea de 550-600 de kilograme. La
nastere, viteii au o greutate de 40-50 de kilograme.
Principala caracteristica a acestor vaci este stratul dublu de muschi, ceea ce
reprezinta garantia calitatii carnii pe care o ofera.

Comportament si personalitate
Vaca Piemontese este foarte docila si fertila, cu instincte materne foarte bine
dezvoltate. Produce si o cantitate mare de lapte, care este esentiala pentru
cresterea si dezvoltarea armonioasa a viteilor.
Aceasta vaca asimileaza foarte rapid hrana consumata, pe care o transforma rapid
in muschi.

Productivitate
Vaca din rasa Piemontese este crescuta atat pentru productia de lapte, cat si
pentru productia de carne. Laptele acestei vaci este folosit in special pentru

prepararea de branzeturi, iar carnea este un produs premium, de foarte buna

calitate.
Deoarece hrana consumata este rapid metabolizata in muschi, carnea produsa
de vaca Piemonteseeste mai saraca in grasimi. In plus, are si o cantitate mai
mica de calorii, este bogata in proteine si acizi grasi omega 3.
Laptele produs de vaca Piemontese este folosit pentru productia de branzeturi
locale. Cele mai apreciate branzeturi sunt Castelmagno, Bra, Raschera si Tome.

VACA BELGE
Vaca Belge este o rasa de vaci originara din Belgia. Crescuta in special pentru
productia de carne, vaca din rasa Belge este masiva, musculoasa si puternica.
Principala caracteristica a acestei vaci este stratul dublu de muschi, datorat
numarului mare de fibre musculare.

Vacile din aceasta rasa au o abilitate crescuta de a metaboliza rapid alimentele consumate in
fibre musculare. Astfel, carnea produsa de aceste vaci are un continut redus de grasime.

O alta caracteristica a vacilor din rasa Belge este parul de culoare bleu-gri. Exista
insa si vaci Belge de culoare alba sau neagra.

Origine si istoric
Rasa de vaci Belge este originara din Belgia, unde a fost dezvoltata in secolul
XIX, prin incrucisarea raselor locale cu rasa Shorthorn din Marea Britanie. La
inceput, vacile din rasa Belge erau folosite atat pentru productia de carne, cat si
pentru productia de lapte.
In zilele noastre, vaca din rasa Belge este liderul incontestabil in ceea ce priveste
productia de carne.

Descriere fizica
Vaca din rasa Belge este masiva si puternica, cu trunchi mare, foarte
musculoasa. Deceniile de imbunatatire a acestei rase si-au spus cuvantul, astfel ca
in zilele noastre, aceasta vaca are o statura impunatoare, cu piele fina si osatura
puternica.
Exista trei fenotipuri de vaca Belge: de culoare alba-crem, baltata cu bleu si
baltata cu negru, bleu si alb.

Comportament si personalitate
Vaca din rasa Belge este blanda si docila si se adapteaza rapid la orice conditii
climatologice. Aceasta abilitate a permis si raspandirea rapida a acestei rase de
vaci in intreaga lume. Este o vaca usor de manipulat, care nu creeaza probleme
atunci cand este scoasa la pasunat.

Productia de carne
Vaca din rasa Belge este crescuta in special pentru productia de carne, in care
este lider. Bine hranita, vaca din aceasta rasa are o rata de crestere de 1,2-1,8
kilograme pe zi. La varsta de 12 luni, masculii din aceasta rasa ating o greutate de
480 de kilograme, iar femelele de 370 de kilograme.
Carnea produsa de aceasta rasa de vaci este de o calitate superioara, cu un
continut scazut de grasime. In plus, carnea de vaca Blege este bogata in proteine,
vitamine B3 si B12, fier si zinc. In plus, contine foarte putin colesterol. Astfel, la
100 de grame de carne de vaca se inregistreaza 45 mg de colesterol, in
comparatie cu 62 mg la 100 de grame de piept de pui.

Raspandire
Vacile din rasa Belge sunt raspandite in Belgia, Olanda, Danemarca, Franta, Marea
Britanie, Italia, Turcia, SUA, Canada, Brazilia, Mexic, Venezuela, Australia si Africa
de Sud

VACA SANTA GERTRUDA

Santa Gertruda este o rasa de vaci originara din Statele Unite ale Americii,
creata la ferma King Ranch, din sudul statului Texas. Este o vaca tipica
americana, dezvoltata pentru productia de carne.

Standard rasa
Nume

Santa Gertruda

Tara de origine

Statele Unite ale Americii

Greutate

700-1200 kg

Culoare

Roscata

Origine si istoric
Rasa de vaci Santa Gertruda a fost creata la inceputul anilor 1900, de catre
fermierii de la King Ranch. A fost recunoscuta oficial in anul 1940, de catre
Departamentul de Agricultura al Statelor Unite ale Americii, si a devenit si prima
rasa de vaci formata in SUA.
Rasa Santa Gertruda a fost formata prin incrucisarea taurilor din rasa Brahman
cu vacile din rasa Shorthorn. In anul 1950, in orasul Kingsville din Texas a fost
infiintata Asociatia Internationala a Crescatorilor de vaci Santa Gertruda.

Descriere fizica
Vaca din rasa Santa Gertruda este un animal masiv, cu o conformatie specifica
raselor de carne. Are corpul acoperit cu o piele roscata, foarte rezistenta atat la
caldura, cat si la capuse.

Comportament si personalitate
Vacile din rasa Santa Gertruda sunt cunoscute pentru abilitatile lor ridicate de
a se adapta conditiilor climaterice dificile. Se dezvolta foarte bine in mediile aride,
cu vegetatie abundenta, astfel ca bine hranite produc o cantitate mare de carne.
Pe langa productia de carne, vacile din rasa Santa Gertrudaofera si o cantitate
mare de lapte.
De asemenea, vacile din rasa Santa Gertruda au un instinct matern bine
dezvoltat.

Productivitate
Vaca din rasa Santa Gertruda este crescuta in special pentru productia de carne.
La maturitate, vacile ajung la o greutate de 700-800 de kilograme, iar taurii pot
atinge si 1000 1200 de kilograme. Carnea produsa de vacile din aceasta rasa
este de calitate superioara.

Raspandire
Vacile din rasa Santa Gertruda sunt mai raspandite pe teritoriul Statelor Unite
ale Americii, in special in Texas. A fost insa importata si in Australia si Europa, unde
a fost folosita in special pentru imbunatatirea altor rase de vaci.

VACA CHAROLAIS
Vaca din rasa Charolais este un animal crescut pentru carne si este foarte
raspandita in Europa, in special in Franta, de unde este originara. Este un
animal docil, usor de crescut si intretinut, una dintre preferatele crescatorilor
de bovine din intreaga lume.

Standard rasa
Nume

Charolais

Tara de origine

Franta

Greutate

Vacile 700-800 kg, iar taurii 12001650 kg

Culoare

Alb, negru, rosu

Origine si istoric
Vaca din rasa Charolais este originara din Franta, din regiunea Charolles.
Originile exacte ale acestei rase de vaci nu este cunoscuta, insa se crede ca a fost
dezvoltata din rasele gasite in aceasta zona a Frantei. Legenda spune ca primele
vaci albe au fost vazute in Franta inca din anul 878 dupa Hristos, iar din secolele
XVI-XVII au devenit extrem de populare in pietele din Franta, in special la Lyon si
Villefanche.
In aceea perioada, vacile din rasa Charolais au fost dezvoltate, ca majoritatea
vacilor acelor timpuri, pentru tractiune, lapte si carne. Chiar daca in Franta se

bucura de mare succes, vaca din rasa Charolais si-a facut aparitia in alte zone ale
lumii de-abia dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
In prezent, rasa Charolais este foarte populara in tari precum Brazilia, Argentina
si Africa de Sud.

Descriere fizica
Vaca tipica din rasa Charolais este de culoare alba, cu un un nas roz, corp mare si
lung. In zilele noastre, crescatorii au dezvoltat si vaci Charolais cu pielea neagra
sau rosie. Vacile din rasa Charolais sunt animale masive, cu un trup musculos si
picioare puternice.
Vacile din rasa Charolais au o constitutie robusta, membre scurte si cap mic.
Aceste vaci se remarca si prin temperamentul linistit si bland.
La maturitate, vacile au o masa corporala intre 700 si 800 de kilograme, iar taurii
intre 1200 si 1300 de kilograme. In cazuri exceptionale, taurii din rasa
Charolais pot atinge si greutatea de 1650 kilograme.

Caracteristici importante ale vacilor din rasa Charolais

Rasa Charolais este rasa de carne numarul unu in Europa, in special in Franta. Se
dezvolta insa foarte bine si in alte tari, ca de exemplu Canada, Australia, Ungaria
sau India.
Metabolismul performant al acestor vaci le permite valorificarea mai multor tipuri
de furaje, de la paie si iarba de pasune, pana la fan. In perioadele de criza, vaca
din rasa Charolais isi valorifica propriile rezerve corporale. In mod normal
insa, vaca din rasa Charolais are o rata de crestere foarte mare.
Vacile din rasa Charolais sunt folosite si in incrucisarile industriale, deoarece
dispun de calitati excelente, pe care le transmit mai departe urmasilor. Are nevoi
energetice reduse, produce o carne de calitate superioara, dietetica si cu o
concentratie mica de grasime.
De altfel, carnea de vaca Charolais este cea mai cunoscuta si apreciata din
Franta, avand un continut de grasime de 10%, in comparatie cu 15-30 % la alte
rase de vaci.

PINZGAUER
In anii 1820, rasa Pinzgauer a fost introdusa pe teritoriul de astazi al
Romaniei, Iugoslaviei, Cehia si Slovacia. In timpul imperiului austroungar, vaca Pinzgauer era cea mai intalnita rasa. In prezent, vaca Pinzgauer este
foarte raspandita in peste 25 de tari, inclusiv sudul Africii, Canada, Statele Unite,
Australia si Romania.

Standard rasa
Nume

Pinzgauer

Greutate

Masculi: aproximativ 900 kg femelele 450-700 kg

Blana

matasoasa

Culoare

castanie cu pete albe pe spate

Origine si istoric
In Austria, in anul 800 inainte de Hristos, celtii au introdus unul dintre
stramosii rasei Pinzgauer, intr-o regiune muntoasa ce corespunde, astazi,
orasului Salzburg, al patrulea oras ca marime al Austriei.

Descriere fizica
Vaca Pinzgauer este caracterizata de o culoare castanie cu pete albe pe spate ,
picioare si burta. Blana este matasoasa, iar pielea este flexibila, ajutand la
prevenirea infestarii cu insecte.
Rasa Pinzgauer este o rasa mixta, insa preponderent o rasa de carne. Masculi
cantaresc aproape 900 kilograme, iar femelele ajung la 450-700 kilograme. Are
copite foarte puternice si este capabila sa calatoreasca pe distante lungi. Blana
vacii Pinzgauer este capabila de a proteja pielea impotriva radiatiilor UV,
insemnand ca poate rezista in condintii foarte grele.

Utilitate
Vaca din rasa Pinzgauer produce 2500-6000 litri de lapte pe an, cu
un continut de grasime de aproape 4%.
La nivel global, rasa Pinzgauer este catalogata ca fiind o rasa de carne. Carnea
vacii Pinzgauer este apreciata ca fiind suculenta, aromata, plina de fibre de buna
calitate.

Varietati
Vaca Pinzgauer de Transilvania este o rasa autohtona, insa se afla pe cale de
disparitie. Se pare ca aceasta va fi absorbita de rasa baltata romaneasca si
Simmental, insa a fost formata din rasa Pinzgauersi rasele locale de munte si de
stepa.

Reproducere
Taurul Pinzgauer este foarte fertil, viril si are o viata reproductiva foarte lunga.
Temperamentul docil il face util si atunci cand are o varsta inaintata. Vaca
Pinzgauer ajunge la pubertate la varsta de 10-11 luni, ajungand sa cantareasca la
maturitate aproape 720 kilograme. Are un puternic instinct matern si un grad
ridicat de feminitate. La nastere, viteii cantaresc 35-40 kilograme.

BALTATA ROMANEASCA
Rasa Baltata romaneasca a fost declarata in anul 1959, dupa o lunga
perioada de absorbtie a trasaturilor din rasa Simmental din care au rezultat
trasaturi
noi.
Baltata
romaneasca
a
dobandit
rapid
popularitate,
reprezentand in anul 1955, 37% din numarul de bovine din Romania, iar in
anul 1969 a ajuns la 44% din numarul total de bovine.

Istoricul rasei Baltata romaneasca.

Incepand din anul 1860, rasa Baltata romaneasca a rezultat in urma unei lungi
incrucisari dintre Sura de stepa transilvaneana si taurul Simmental importat
din Evetia, Austria, Germania, Cehia si Slovacia. Zonele in care s-a efectuat
incrucisarea celor doua rase au fost: Banat, Transilvania si Bucovina. In zilele
noastre, rasa Baltata romaneasca este cea mai numeroasa in Romania, din
punct de vedere al exemplarelor. Cele mai importante importuri de tauri si junici
din rasa Simmental au fost facute in anii 1872, 1885-1890 si 1919, in regiunile
unde existau locuitori de origine germana.
Primele asociatii de reproductie au fost fondate in anul 1910, controlul productiei
de lapte a fost introdus in anul 1914. Intre anii 1962-1980, 1400 de junici si 60 de
tauri din rasa Simmental au fost importati.

Caracteristici fizice.
Rasa Baltata romaneasca este caracterizata de o variabilitate mare prin prisma:
1. Variabilitatii rasei materne (Sura de stepa transilvaneana)
2. Variabilitatea rasei Simmental care a fost importata din 5 tari diferite
3. Schimbarea in timp a trasaturilor si orientarea catre productia de lapte si carne.
In general, rasa Baltata romaneasca are urmatoarele caracteristici:
Specificatie

Vaci

Tauri

Inaltime

133 cm

150 cm

Greutate

600 kg

900 kg

Circumferinta trunchiului

186 cm

220 cm

De asemenea, variabilitatea a fost restransa in ultimii ani la trei tipuri:

Tip

Inaltime

Greutate

Din Banat

136 cm

650 kg

Din Transilvania si Bucovina

134 cm

600 kg

Din Banat si dealurile Crisanei

132 cm

550 kg

Culoarea vacilor din rasa Baltata romaneasca este alb cu rosiatic, capul si
partea de la genunchi pana la copite fiind intotdeauna de culoare alba. Aparitia

unor zone pigmentate pe cap nu ar trebui considerate defecte, deoarece sunt

trasaturi mostenite de la rasa mama (Sura de stepa transilvaneana).
Trunchiul vacii Baltata romaneasca este trapezoidal sau dreptunghiular.
Trunchiul este lung, larg la exemplarele foarte reusite. Cele mai intalnite defecte
ale ugerului este asimetria, mameloanele lungi si productia de lapte scazuta.
Membrele sunt puternice, drepte, muschi bine dezvoltati. Pielea este de calitate
buna, este groasa, densa si cantareste 35-44 kilograme.
Vacile din rasa Baltata romaneasca au un temperament linistit, sunt animale
blande si rabdatoare, inzestrate cu bune reflexe conditionate.

Productia de lapte si carne.

O vaca Baltata romaneasca produce in medie, anual, 3000 litri de lapte, cu 4%
grasime si 3.45% proteine. Laptele este foarte potrivit pentru productia de branza
de buna calitate. Productia de lapte variaza considerabil, de la 1800 de litri de
lapte, pana la 13 212 litri cu 4.09% grasime. In 2003, Baltata romaneasca a
ajuns la o productie de lapte de 4 502 litri /anual, cu 3.95% grasime si 3.22%
proteine.
Baltata romaneasca atinge 60-65% din productia de lapte in timpul primei
lactatii, cea mai mare productie de lapte o atinge in timpul celei de-a sasea lactatii.
Rata de muls mecanic este destul de redusa, doar 66-77%dintre vaci se pot adapta
mulsului mecanic cu o viteza de 1-1.1 litri / minut.
Incrucisarea cu rasa Holstein rosiatica a dus la o imbunatatire a urmatoarelor
trasaturi:
1. Cantitatea de lapte cu 10-23% mai mare

2. Nivelul de grasime si proteine cu 10-18% mai ridicat

3. Precocitatea productiei de lapte
4. Ugerul, simetrie functionala, viteza de muls a ajuns la 1.5-1.7 litri/ minut.
Productia de carne este remarcabila. Din multe puncte de vedere, este
comparabila cu cea a bovinelor pentru carne, avand chiar caracteristici superioare.
Rasa Baltata romaneasca este buna pentru ingrasatul intensiv, ajungand sa
castige intre 900-1300 grame pe zi, in timp ce taurii tineri castiga 500 de grame pe
zi in timpul primului an de viata. Carnea este de buna calitate, are un gust
excelent, este suculenta, retine apa, consistenta, fiind foarte apreciata. Junicile
din rasa Baltata romaneasca, supuse la ingrasare intensiva, castiga in greutate:
360 kg in 12 luni, 430 kilograme in 14 luni si 480 kilograme in 16 luni.
Compozitia chimica a carnii vacii Baltata romaneasca:
Materie uscata 25-30%
Proteine 18-20%
Grasimi 8-14 %.

Hranirea vacilor din rasa Baltata romaneasca.

Ca tip de alimentatie, este potrivit ca vara sa pasca iarba si iarna sa manance fan
dur si voluminos.

Cresterea si ingrijirea vacilor.

Rasa Baltata romaneasca este o rasa rezistenta la mediul inconjurator, cele mai
bune rezultate se vad in zonele de campie si deal, cu clima continentala. Sub

circumstantele climei continentale, caldura are un impact negativ asupra

productiei de lapte, apetitul vacilor scade, prin urmare scade si productia de lapte.
Baltata romaneasca este o rasa pentru productia de lapte si carne, potrivita
pentru ferme si gospodarii.
Bovinele din rasa Baltata romaneasca sunt usor de intretinut, rezistente la
conditiile grele de viata si pentru perioade scurte, chiar la nutritie saraca.

Reproducerea vacilor Baltata romaneasca.

Reproducerea la rasa Baltata romaneasca este tarzie din mai multe puncte de
vedere.
Prima fatare apare la 30-33 luni, cu 20-30% mai tarziu fata de alte rase.
Perioada de gestatie dureaza 400-440 zile.
Perioada de lactatie in timpul gestatiei este de 320-350 de zile.
Rata nasterilor 80-90%.
Probleme de reproducere la 4% dintre bovinele din rasa Baltata romaneasca.
Viteii cantaresc 38-40 kilograme la nastere si castiga urmatoarele greutati:
Perioada

Masculi

Femele

3 luni

110-130 kg

105-120 kg

6 luni

180-190 kg

170-180 kg

9 luni

240 kg

200-220 kg

330-400 kg

280-340 kg

520-550 kg

390-440 kg

12 luni
18 luni