Rasa Jersey

O rasă de vaci spectaculoasă, ce provine de pe insula Jersey , insulă aparținând Marii

britanii, situată în Canalul Mânecii, aproape de coastele franceze. În aceiași insulă s-au crescut alte
două rase locale de taurine: Alderney (dispărută) și Guersney (adusă de pe insula vecină cu același
nume). Purtată de marinari în corăbii, în lungile călătorii pe mare,lea asigura acestora hrana
consistent și astfel ajunge să fie crescută în America încă de la 1657, în Canada la 1868, Africa de
Sud la 1880, iar în Noa Zeelandă ajunge la 1862 .Ea este omologată ca rasă pe la 1789, și s-a
dezvoltat astfel, ca rasă locală pe insulă, fiind ferită de influențe externe, până în zilele noastre. De
fapt, pentru protejarea rasei, la 1789 s-a emis o lege prin care s-a interzis importul de bovine străne
pe insulă.
Rasa Jersey este cunoscută și sub denumirea de rasa de unt. Este una dintre cele mai
productive rase de vaci de lapte, poate da de peste zece ori greutatea proprie în lapte pe lactație;
laptele este bogat în grăsimime și are o tentă gălbuie caracteristică. Productia de lapte este de
4000-7000 Kg cu 5,5 - 6,5 % grasime, cu o maximă de 7%. Se creste in special în Anglia, iar in
lume se creste mai putin in rasa pura. Taurii se folosesc la incrucisari de infuzie cu rasele de lapte.
Jersey se adapteaza bine la diferite climate și medii, și spre deosebire de multe rase originare din
climatele temperate , tolerează căldura mai bine. Acestă rasă a fost exportată în multe țări ale
lumii, iar în unele dintre ele, inclusiv Danemarca, Franța, Noua Zeelandă și Statele Unite ale
Americii, s-a dezvoltat ca rasă independent.Totuși potențialul genetic productive, ca rasă pură,și-l
manifestă cel mai bine în insula Jersey.

Caracteristici fenotipice

Roba la Jersey rasă pură este de culoare cafeniu-căpriorie, cu nuanțe mai închise pe flancuri
și inel de nuanțe deschise în jurul ochilor și al botului. Practic rasa Jersey crescută și in alte zone ,
decât cea de origine, prezintă toate nuanțele de maro, de la bronz deschis la aproape negru. Cpitele
sunt negre, deși în ultimii ani, reglementările de culoare au fost relaxate, pentru a permite o
lărgirea de caracteristici fenotipice specifice rasei.
Talia este de 1,18 - 1,25 m. la vaci și 1,25-1,28 m. la tauri, iar greutatea este de 400-420 kg.în
țara de origine și 520-580 în SUA sau Canada (390-580 kg.la vaci) , culoarea este caprui,
insusirile morfologice sunt asemanatoare cu ale rasei FRIZA. Privit din profil trunchiul este un
trapez cu baza mare înapoi, caracteristică tipică pentru animalele de lapte. Ugerul este voluminos,
simetric , foarte bine extins abdominal și crural, cu sfârcuri mici și distanțate, caracteristici
remarcabile din punct de vedere zootehnic!

Haideți să vedem ce o califică drept rasă performantă de vaci, cu aptitudini zoo-economice

speciale:

-capacitatea superioară de pășunat , posibilitarea de a transporta un mare număr de animale, dat

fiind greutatea și dimensiunile reduse, cerințele mai scăzute de întreținere, și spațiu;
-fătare ușoară și o rată relativ mai mică de fătări distocice, ceea ce a dus la folosirea lor în
încrucișarea cu alte rase de lapte și chiar rase de carne , pentru a reduce problemele legate de
leziunile la fătare;
-precocitate accentuată, femelele fatăpentru prima dată la la vârsta de 23-24 luni;
-fertilitate crescută;
-durata vieții economice mare, 7-10 ani, cu o curbă de lactație uniformă;
-procente mari de unt și grăsime butirică, (4,84%) și proteine (3,95%) , practic conține cu 18%
mai multa proteine, cu 20% mai mult calciu, 25% mai multă grăsime media diferitelor rase de
laptelui per ansamblu, randamentul de prelucrare al laptelui în unt este de 14-15:1;
-laptele se pretează excelent la prelucrare și obținere de brânzeturi, avînd un randament mare,
realizând e eficiență economic foarte bună la produsele lactate obținute;
- randamentul la sacrificare este mic,cca. 45 - 48%., cu un spor mediu zilnic de 0,58 kg.;
-temperament liniștit , mai ales la femele.Vacile sunt calme și docile, însă taurii pot fi
imprevizibile sau chiar agresivi;
-rezistență mai mare la mastită, comparative cu alt erase (Holstein).

Au și unele probleme, mai ales la fătare, când au o tendință mai mare spre a face hipocalcemie
post-partum (sau "febra laptelui") și tind să aibă viței fragili, care necesită o gestionare mai atentă
în perioadele cu vreme rece, comparative cu alte rase de lapte, din cauza dimensiunilor corporale
mai mici.

Întrebarea este: se poate crește în România rasa Jersey?

DA! Deja există ferme în România care cresc cu success Jersey, iar fabricile de lapte sunt
interesate pentru laptele gras al acestor văcuțe, care este preferat mai ales pentru producerea
iaurtului.

Un alt argument forte în favoarea adoptării axcestei rase, ar fi toleranța la căldură și

adaptabilitatea la diverse condiții geografice. Nu lipsit de inportanță este și faptul că nu este foarte
pretențioasă la hrănire , însă pășunea valoroasă, fânul la fel de valoros contribuie la exprimarea
potențialului productiv al rasei.
În trecut exista o reticență față de adaptabilitatea acestei rase la condițiile de mediu din țara
noastră, însă evoluția climatică din ultimii 25 de ani, nivelul dotărilor tehnologice și cunoștințele
fermierilor și specialiștilor în domeniu sunt factorii care ne îndreptățesc să recomandăm creșterea
”vacii de unt” atât în ferme modern, cât și în gospodării. Dar, înainte de a o aduce în curte, n-ar
strica puțină documentare în privința tuturor amănuntelor legate de tehnologia de creștere.

Dr.ing.Liviu Munteanu , DAJ CS

Bibliografie: Tratat de creșterea bovinelor/ Velea Constantin, Mărginean Gheorghe, 2012

Webografie: https://en.wikipedia.org/wiki/Jersey_cattle
www.thecattlesite.com/breeds/dairy/23/jersey/
https://www.usjersey.com/
https://3ner1e34iilsjdn1qohanunu-wpengine.netdna-ssl.com/
https://i.pinimg.com/jersey-cows-jersey-cattle.jpg
http://jerseysites.usjersey.com/iowajerseys/Images/Photos/Cows/Shellys-Minister-
Shelby-ET.jpg
https://sites.google.com/site/mprrminiaturejerseycattle/
danishjerseys.com/wp-content/uploads/2017/12/