Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Consecintele domesticirii
Ferme industriale
Nomadismul
Nomadismul este o deplasare eratica dupa hrana si apa fara asezari fixe.
Au existat mai multe tipuri :
1. Nomadism de tip asiatic : stiut inca de la 3000 i.e.n. , care dupa
1500 i.e.n. folosea pt deplasare calul si se defasura pe suprafete si
distante foarte mari.
2. Nomadism de tip arabic ( practicat si in Afica de Nord ) : folosea
pt deplasare asinul si camila si cuprindea un areal mai redus.
3. Nomadism practicat in Africa, la Sud de Sahara : deplasarea se
facea pe jos si se desfasura pe distante si suprafete foarte mici.
Transhumanta
Rancing
Ferme specializate
EXTERIORUL ANIMALELOR
Marcarea animalelor
Principalele perimetre
Valorile absolute
Valorile relative
Indicii corporali
PROCESUL DE CRESTERE
VA = Ef – Ei / t
VR = Ef – Ei / Ei ×100
C = E t / E a × 100
Se exprima grafic prin sistemul coloanelor
De exemplu la taurine : un vitel in primul an de viata are aproximativ 55
% din greutatea maxima la adult , in al doilea an 88 % , in al treilea an
92%. ( desen ).
E ( 1)
kg
(spor)
VA ( 2)
VR ( 3)
I (4)
Grafic varsta
CAP II : Sistematica zootehnica
Clasificarea populatiilor
I = AA – ( AI +II) / AA + AI +II
SPECIA
Specia este cea mai larga comunitate de indivizi care se reproduc efectiv
intre ei sau sunt potential capabili sa o faca.
Specia este un sistem inchis , izolat reproductiv printr un mecanism de
izolare controlat genetic.
Dupa Mayer exista urmatoarele mecanisme de izolare reproductiva a
speciilor :
I. Mecanisme care impiedica imperecherea ( precopulatoare)
1.Parintii potentiali nu se intalnesc ( izolare geografica sau
ecologica)
2.Parintii potentiali se intalnesc dar nu are loc copularea ( izolare
etologica)
3.Copularea se produce dar nu are loc tranferul de sperma ( izolare
mecanica)
II. Mecanisme postcopulatoare
1.Transferul de sperma se produce dar ovula moare ( mortalitate
gametica)
2.Ovula este fecundata dar hibridul moare ( hibridare oaie-capra)
3.Hibridul are o supravietuire scazuta ( mortalitate neonatala)
4.Hibridul supravietuieste dar este steril ( exemplu : catar (
hibridare magar ×iapa) si bardou (hibridare armasar ×magarita))
In functie de gradul de izolare reproductiva , diferente fenotipice si
diferente ecologice exista urmatoarele categorii de specii:
1. Specia propriu zisa – reprezentata de un agregat de populatii
panmictice ( foarte mari) izolate reproductiv.
2. Specii gemene – cuprinde grup de populatii fenotipic
asemanatoare dar avand intre ele mecanism de izolare
reproductiva ( la speciile salbatice).
3. Semispecia – este reprezentata prin grup de populatii care au
dobandit unele atribute ale rangului de specie , dar nu in totalitate:
nu au dobandit izolarea reproductiva deplina ( exemple : taurinele
si zebul , taurinele si yakul).
RASA
LINIA
reforma primipare
%reforme=%primipare
5 varsta(lactatia)
1 2 3 4 5 lactatii
1 2 3 4 5 lactatii
Selectie
1 2 3 4 5 6 lactatii
Structura de varsta optima
Adaptarea fenotipica
E posibil ca un animal sau o populatie sa fie mai bune decat altele intr-
un mediu si mai slabe in alte medii. Deci clasificarea animalelor este
legata de un anumit mediu.
Interactiunea G-M are la baza faptul ca performanta respectiva este
controlata in medii diferite , de gene diferite.
Genetic este vorba de 2 caractere diferite si nu de unul .
Interactiunea G-M inseamna ca poate avea loc o schimbare in
clasificarea unei serii de genotipuri cand sunt masurate in medii diferite.
P = performanta
M = mediu
P P
I I I
A A
I II
B
B
II II
II
Dezvoltarea populatiilor
Este procesul de expansiune numerica , teritoriala si diversificare
genetica a populatiilor .
Expansiunea populatiilor depinde de caracterele demografice dinamice (
natalitate , prolificitate , viabilitate , mortalitate ) si de gradul de adaptare
al populatiilor la mediu si la cerintele omului.
Dezvoltarea populatiilor se exprima si la om, prin rata bruta a cresterii
numerice = natalitate – mortalitate ( in % ).
Dezvoltarea populatiilor se realizeaza in 2 moduri :
1. Reproductia in sine a unei populatii , adica aducerea de
reproducatori masculi si femeli si inmultirea lor in zone noi (
metoda costisitoare ).
2. La taurine se practica absorbtia populatiei locale prin
insamantarea femelelor locale cu material seminal de la
masculii populatiei ce urmeaza a fi introdusa.
Disparitia populatiilor
Poate avea 2 cauze :
- din ratiuni econimice, deci pierderea competitiei economice
- pierderea adaptarii la mediu
Se pune problema conservarii materialului genetic de la populatiile pe
cale de disparitie :
a. Infiintarea de populatii stabile genetic ( genoteci ) ca rezerva de
gene de la populatiile ce ar disparea.
b. Banci de sperma , embrioni , ovare congelate .
h2 = precizia predictiei
Performantele se exprima intotdeauna ca abatere de la performanta
media a grupului de contemporani.
Aceasta formula este cea mai generala formula a predictiei lui A cand
indivizii au o singura performanta masurata pentru un caracter si
apartine aceluiasi grup de contemporani.
2. Mai multe performante masurate pentru un caracter : in acest
caz heritabilitatea unica ( h2 ) se inlocuieste cu heritabilitatea medie sau
multipla_ ( h2m ) si performanta unica ( P ) se inlocuieste cu performanta
medie ( Pm)
h 2m > h 2
h 2m = h 2 · m .
1+ ( m-1)R
n= nr de rude
r = coeficientul de inrudire intre individul apreciat si rude ( 0,5 pentru
surori , 0,25 pentru semisurori , 0,27 pentru amestec de surori si
semisurori )
t = coeficientul de asemanare fenotipica intre performantele rudelor
t = r · h2 + c 2
r = coeficientul de inrudire a rudelor intre ele (0,5 pentru surori , 0,25
pentru semisurori , 0,27 amestec de surori si semisurori )
c2 = corelatia de mediu comun ; de regula rudele beneficieaza de acelasi
mediu si ca urmare se face abstractie de el in formula ( c 2 = 0 ).
Yij = µ + si + eij
Retinuti/selectionati
S
_ _
XC P XR _
XR = media retinutilor
F _
XC P = media candidatilor din
generatia parentala
R
_
XC P
R = h2 · S
h2 = precizia selectiei
S = diferenta / diferentialul de selectie = superioritatea performantei medii a retinutilor fata de
performanta medie a candidatilor , in aceleasi conditii de mediu
_ _
S = XR - XC P
∆ G = h2 · S
T
T = intervalul de generatie
A . Intervalul de generatie ( T ) reprezinta varsta medie a parintilor la data cand sunt fatati
descendentii lor retinuti pentru reproductie. Datorita faptului ca intr-o populatie sunt atat
masculi cat si femele , care la randul lor vor avea fiecare atat fii cat si fiice , intervalul de
generatie mediu / populatie este media aritmetica a celor 4 cai de realizare a lui.
Masculi ( tati ) : - fii ( tati ) , TTT = varsta medie a tatilor cand dau tati ( fii )
- fiice ( mame ) , TTM = varsta medie a tatilor cand dau mame ( fiice )
Femelele ( mame ) : - fii ( tati ) , TMT = varsta medie a mamelor cand dau tati ( fii )
- fiice ( mame ) , TMM = varsta medie a mamelor cand dau mame ( fiice )
Diferentialul de selectie poate fi masurat sau estimat. Atunci cand este masurat se exprima in
valori concrete ( kg , cm , m etc ) si are marele neajuns ca se cunoaste foarte tarziu dupa ce toti
retinutii si candidatii dintr-o serie au dat performantele lor.
La speciile cu generatii suprapuse aceasta poate dura foarte multi ani .
Diferentialul de selectie poate fi exprimat inainte de a avea loc selectia pe baza intensitatii
selectiei ( i ) . Intensitatea selectiei reprezinta diferentialul de selectie exprimat in deviatii
standard . Ea se citeste direct din tabele care sunt intocmite pe baza proportiei de retineri ( p ).
i=S
s
i = se citeste din tabel pe baza p = numar animale retinute
numar animale candidate
s = deviatia standard
Retinuti
S S
_ +1s +2s _ _
XC XC XR
V % > => s > => S > V % < => s < => S <
Cai de crestere a variatiei genetice intr-o populatie
Specia P ♀ P♂
Porci
Pasari 10 – 15 % 0, 5 – 2 %
Ovine 45 - 55 % 3–4%
Taurine 55 – 65 % 3–6%
a. Natalitatea populatiei : la speciile cu natalitate mare => candidati multi la selectie =>
proportie de retineri mica => intensitatea selectiei mare => raspuns anual al selectiei mare.
∆ G = h2 · i
T
b. Raportul de sexe : conform raportului de sexe , numarul de masculi retinuti este < decat al
femelelor => intensitatea selectiei lor este mai mare de aceea principala cale de realizare a
progresului genetic prin ameliorare este prin masculi.
Intensitatea selectiei lor poate creste foarte mult prin folosirea insamantarilor artificiale.
c. Mortalitatea si reforma de necesitate la tineret : daca acestea sunt mari va creste proportia
de retineri => scade intensitatea selectiei => scade raspunsul la selectie.
d. Durata medie de exploatare la reproductie : daca durata medie de exploatare la reproductie
este mare :
- creste numarul candidatilor la selectie => scade proportia de retineri => creste intensitatea
selectiei => creste raspunsul la selectie ∆G.
- durata de exploatare la reproductie mare => interval de generatie mare => raspunsul la selectie
mic ( numitorul fractiei ) , de aceea apare necesar efectuarea unor calcule de optimizare pentru
raportul i .
T
C. Precizia selectiei ( h2 )
Depinde de precizia cu care a fost predictata valoarea de ameliorare a candidatilor la selectie si
reprezinta raportul dintre varianta valorii de ameliorare si varianta fenotipica.
Precizia selectiei este :
a. Pe performante proprii :
- h2 cand indivizii au o singura performanta masurata pentru un caracter
- h2m = h2 m , cand indivizii au mai multe performante medii masurate pentru
1+( m-1) R un caracter
b. Performanta rudelor :
- ascendenti : rh2 si rh2 m
- colaterali si descendenti : nrh2 .
1+(n-1)rh2
1. Durata medie de exploatare la reproductie ( d ) : daca aceasta este mare => precizia va fi
mare pentru ca se pot face mai multe controale ale performantelor indivizilor ( adica h 2 m
> h2 ).
2. Numarul de rude carora li se masoara performantele are importanta in cazul selectiei
familiale : numarul mare de rude , precizie mai mare comparativ cu o singura ruda ( e mai
precisa selectia pe colaterali si descendenti pentru ca sunt mai multe rude fata de selectia
pe ascendenti ).
CURS 9
_
XCP
_
XCF
P Retinuti F
_ _
XCP XCF
_ _ _
XP X X
!!!! De invatat de pe foi caractere care pot intra in obectivul ameliorarii !!!!!
♀ ♂
♀×♂
♀ ♂ ♀ ♂
♀×♂ ♀×♂
♀ ♀×♂ ♂
♂ ♀
♂ ♀
♀ ♂
♀ Ref ♀
♀×♂
Testare
20 sapt 1 2 3 ................. n
♀ ♀ ♀ ♀
40 sapt _ _ _ _
Xf1 Xf2 Xf3 Xn
Clasare
CURS 10
Selectia combinata
Este cea mai eficienta metoda de selectie pentru caractere nelimitate de sex si care nu impun
sacrificarea animalelor pentru a le masura. Se aplica la caractere cu heritabilitate mica si mijlocie
si atunci cand indivizii populatiei beneficiaza de aceleasi conditii de mediu ( c2 = 0 ).
Selectia combinata este alegerea indivizilor pe baza predictiei valorii de ameliorare a lor in
functie de performantele proprii exprimate ca abatere de la performanta medie a familiei (
selectie intrafamiliala ) si pe baza performantelor medii ale familiei exprimate ca abatere de la
performanta medie a contemporanilor ( selectie interfamiliala ).
Criteriul acestei metode de selectie il constituie indicele selectiei combinate ( I ) care insumeaza
estimatul valorii de ameliorare intra si interfamiliale.
_ _ _
I = h2intrafamiliala ( P – Pf ) + h2interfamiliala( Pf – Pc )
Acest indice de selectie se calculeaza pentru toti candidatii la selectie , pe baza valorii lui ei
ierarhizandu-se .
w = coeficient sau factor de ponderare ( corectie ). El difera de la familie la familie in functie de:
w = r- t · n ,
1 – t 1+(n-1)t
t = rh2 + c2
r = 0,5 pentru surori , 0,25 pentru semisurori , 0,27 pentru amestec de surori si semisurori
Lerner a elaborat un plan de selectie pentru o linie de gaini ouatoare , in care gainile sunt
selectionate prin selectie combinata ( I ) iar cocosii sunt selectionati prin selectie pe colaterali .
Planul Lerner clasic
8♀/♀ 3♂/♀
Acesta a prevazut ca linia de gaini sa fie formata din 125 de gaini si 12 cocosi ( raport de sexe 1 :
10 ) . Anual este reformat intregul efectiv ( d = 1 an ) , gainile fiind selectionate prin selectionate
prin selectie combinata iar cocosii prin selectie pe colaterali.
In planul Lerner se lucreaza cu familie de mama ( de gaina ) .
Pe fiecare gaina din matca se retin 8 puicute care au fost obtinute in 4 serii de ecloziune ( 2
puicute pe serie ). Ca urmare , capacitatea de testare ( T ) este egala cu 125 de gaini · 8 puicute /
gaina = 1000 de locuri .
Corespunzator spatiului de testare exista spatiul de asteptare pentru cocosei . Ei asteapta
rezultatul testarii surorilor lor . Se retin pe fiecare gaina din matca 3 cocosei => in asteptare total
vor sta 125 gaini · 3 masculi / gaina = 375.
Lerner a prevazut ca cei 12 cocosi reformati anual din matca sa se retina din 4 familii de mama
(tatii sa fie diferiti ).
Testarea productiei de oua dureaza intre 20 si 40 de saptamani.
La 40 de saptamani se calculeaza indicele selectiei combinate pentru puicutele ramase , se
ierarhizeaza si se vor retine 125 . Cei 12 cocosi vor fi retinuti din 4 familii de mama ,
corespunzatoare primelor 4 familii clasate pentru numarul de oua.
Selectia pe descendenti
Este selectia taurilor pentru cantitatea de lapte pe baza performantei medii a fiicelor exprimata ca
abatere de la performanta medie a contemporanelor lor . Se aplica atunci cand indivizii
bebeficiaza de aceleasi conditii de mediu ( c2 = 0 ).
Prezicia selectiei pe descendenti este : n·0,5· h2 .
1+(n-1)·0,25·h2
Aceasta metoda de selectie are 2 neajunsuri:
- este tardiva , in sensul ca selectia taurasilor candidati nu poate fi facuta decat dupa
cunoasterea performantelor fiicelor lor; tinde sa mareasca intervalul de generatie
- exista dificultati in interpretarea cauzalitatii progresului genetic realizat intrucat sunt
folositi
Sub aspectul costului este cea mai scumpa metoda de selectie. Pentru ca taurasii candidati la
selectie stau nefolositi la reproductie aproximativ 4 ani , in asteptarea rezultatului testarii fiicelor
lor.
Planul selectiei pe descendenti a fost elaborat de catre Robertson ajutat de Rendel si a coincis cu
introducerea insamantarilor artificiale la taurine.
Planul Robertson clasic
40 ♂
Ferme testare Ferma elita
60% 40%
3 ani
1200♀× 40♂ 800♀× 2♂ 2♂
( 40 MT)
32 ♂
2♂
10 ♂ reforma
Etape :
1. Stabilirea marimii populatiei active : aceasta a fost rezultatul unei optimizari. Populatia
activa este reprezentata de efectivul de vaci dintr-o rasa cuprins in controlul oficial al
productiei. Marimea populatiei active a fost stabilita la 2000 de vaci.
2. Impartirea populatiei active in 2 parti ( tot rezultatul unei optimizari ) :
a. 40 % din vaci , cele mai bune => 2000 · 40% = 800 de vaci . Se insamanteaza cu material
seminal de la 2 tauri deja selectionati pe descendenti care au durata medie de exploatare
la reproductie de 3 ani , dupa care se reformeaza. Aceasta parte constituie fermele de
elita. Din aceste 800 de vaci se vor nominaliza mamele viitorilor taurasi candidati la
selectia pe descendenti.
b. 60 % din vaci => 2000 · 60 % = 1200 de vaci , se vor insamanta cu material seminal de la
taurasii candidati la selectia pe descendenti , cu scopul de a le produce fiicele pe
performanta carora vor fi ei selectionati. Aceasta parte constituie fermele de testare.
3. Se calculeaza numarul optim de fiice ( n ) necesare pentru a se testa un tauras candidat.
Cele 1200 de vaci din fermele de testare vor produce in 3 ani 1200 fiice => capacitatea de
testare = 1200 locuri.
n = 0,56 √ T = 0,56 √ 1200 => n ~ 30 fiice / tauras candidat
s·h2 2· 0,25
4. Se calculeaza numarul taurasilor candidati:
T = 1200 fiice = 40 taurasi candidati
n 30 fiice/tauras
5. Cei 40 de taurari candidati vor fi produsi in 3 ani de 40 mame de tauri : acestea vor fi
nominalizate printr-o selectie combinata din cele 800 vaci din fermele de elita. Proportia
de nominalizare :
P = 40 = 0,05
800
6. Se considera ca in perioada de asteptare (4 ani ) se pierd 20% din taurasii candidati :
termina testarea 40 masculi · 80 % = 32 masculi.
7. La sfarsitul testarii se face predictia valorii de ameliorare a celor 32 de taurasi candidati
, se ierarhizeaza si se stabileste destinatia lor astfel :
a. Primii 2 clasati vor inlocui reforma celor 2 tauri din fermele de elita
b. O treime din cei ramasi => 30 / 3 = 10 taurasi ( ultimii clasati se reformeaza ) .
c. Diferenta = 20 masculi sunt folositi pentru insamantari artificiale in fermele de
productie.
Selectia pe ascendenti
♀×♂ ♀×♂
♀ ♂
Exista situatii cand in obiectivul selectiei pot intra mai multe caractere. De aceea este necesar :
- enumerarea caracterelor care urmeaza a fi ameliorate si nivelul vizat pentru fiecare
- directia de ameliorare
- gradarea importantei caracterelor
Principii in stabilirea obiectivului selectiei atunci cand acesta cuprinde mai multe caractere :
1. Obiectivul selectiei trebuie sa fie clar , precis : caracterele trebuie enuntate exact si pe cat
posibil masurabile obiectiv ( cm , g, kg etc) si nu estimate subiectiv.
2. Obiectivul selectiei sa fie constant pe o perioada cat mai lunga de timp . Orice schimbare
in obiectivul selectiei , determina schimbare si in raspunsul la selectie ( ∆G).
3. Obiectivul selectiei trebuie sa fie simplu : in sensul ca sa cuprinda numai caractere utile
economic ( cantitate de lana , de lapte , greutate vie , nr de oua etc).
Criterii pentru acceptarea mai multor caractere in obiectivul selectiei :
1. Importanta economica relativa a caracterelor ( ai ) : caracterele sunt acceptate sau nu in
obiectivul selectiei in functie de importanta lor economica . Suma importantei economice pentru
fiecare caracter trebuie sa fie egala cu 1 . Ea se exprima in fractii zecimale:
a1 + a2 + a3 +......+ an = 1
2. Heritabilitatea caracterelor ( h2 ) : aceasta determina direct precizia selectiei , care la randul ei
influienteaza raspunsul anual al selectiei ( ∆G ). De aceea intereseaza ca in obiectivul selectiei sa
intre caractere cu heritabilitate mare , pentru ca si precizia selectiei sa fie mare.
3. Corelatia genetica intre caractere ( rG ) : arata cum modificarea unui caracter poate influienta
modificarea altui caracter . In obiectivul selectiei este de dorit sa intre caractere independente (
necorelate genetic ) sau corelate pozitiv . In cazul corelatiilor negative , selectie pentru un
caracter inseamna selectie indirecta contra celuilalt caracter.
( 5 luni ) ( 12 luni)
I caracter II caracter
Fenomenul de heterozis
_
Reprezinta superioritatea performantei medii a hibrizilor F1 ( PAB ) fata de performanta medie a
populatiilor parentale: _ _
PA + PB .
2
Efectul de heterozis se exprima in fractii zecimale sau in procente fata de media parentala :
_ _ _
_ PAB - PA +PB
HAB = 2 · 100
_ _
PA + PB
2
Linia A Linia B
Retinut Retinut
_ _ _
H1 H2 H3
( hibrizi directi )
I
_ _ _
H4 H5 H6
( hibrizi indirecti )
Aceasta selectie sta la baza obtinerii hibridului ouator ALBO 67 ( liniile 7 si 8 ale rasei Leghorn)
B. Selectia recurenta : selectia masculilor din linia A pe baza performantei medii a
descendentilor lor hibrizi obtinuti prin imperechere cu femele candidate dintr-o linie numita
tester . Aceasta linie tester poate fi o populatie slabila genetic sau poate fi selectionata prin
metodele clasice de selectie. Aceasta metoda sta la baza obtinerii liniilor destinate incrucisarii
rotative la taurine si porci.
Linia A TESTER
Metode clasice
de selectie Retinut Metode clasice
de selectie
_ _ _
H1 H2 H3
Consangvinizarea ( endogamia )
Reprezinta imperecherea intre indivizi mai apropiat inruditi intre ei decat media gradului de
inrudire din populatie.
Consangvinizarea este un singur efect genetic : schimba frecventa genelor si genotipurilor in
populatie , creste frecventa genotipurilor homozigote pana la fixare ( freceventa = 1) si scade
frecventa genotipurilor heterozigote.
Explicatia fenomenului de consangvinizare: indivizii ruda au gene comune , identice prin
origine. Prin imperecherea rudelor exista sansa ca genele identice prin origine sa se intalneasca
intr-un acelasi locus , homozigotic , la descendentul consangvinizat.
CURS 12
FX = r MT
2
2. Cresterea homozigotiei la nivel de populatie ( ∆F ) se stabileste in functie de numarul de
femele si de masculi care participa la reproductia populatiei :
∆F = 1 + 1
8M 8F
M – nr masculilor de reproductie
F – nr femelelor de reproductie
Intr-o populatie , conform raportului de sexe , numarul femelelor este mult mai mare
decat cel al masculilor . Ca urmare , se poate face abstractie de contributia lor la cresterea
homozigotiei.
∆F ≈ 1
8M
Din aceasta formula se poate afla numarul de masculi necesari intr- o populatie pentru a
mentine homozigotia la un anumit nivel.
M= 1 , ∆F = in fractii zecimale
8 ∆F
3. Cresterea homozigotiei la nivel de populatie se poate determina si in functie de marimea
efectiva a populatiei( Ne ). Notiunea de marime efectiva a fost introdusa de catre Right
pentru a compara populatiile ca marime genetica.
!!!!!!Sunt mari dpdv genetic populatiile care dau o crestere a homozigotiei mica pe generatie si
invers.
∆F = 1 → Ne = 1 .
2Ne 2·∆F
2. Corectie pentru constanta numerica de al lungul generatiilor : este mai mare dpdv genetic
populatia care provine din generatia anterioara cu o marime efectiva mai mare.
Net = t .
1/Ne1 + 1/Ne2 + .... + 1/Net
3. Corectie pentru varianta marimii familiei de retinuti : cu cat σ 2f mai mic => marime
efectiva mai mare , deci consangvinizare mai mica . Singura metoda de selectie care
dubleaza marimea efectiva este selectia intrafamiliala (σ2f = 0 ).
Necorectat = 4 Net .
2 + σ2f
♀(50% I) × ♂(100% I)
♀(75% I) × ♂(100% I )
♀(87,5% I) × ♂(100% I)
♀ ♂
93,75% I 93,75% I SE SISTEAZA
6,25% L 6,25% L INCRUCISAREA
F1 = 0 + 100 = 50% I
2
R1I = 50 + 100 = 75% I R1I = prima generatie de reintoarcere la rasa imigranta
2
R2I = 75 + 100 = 87,5% I
2
R3I = 87,5 + 100 = 93,75% I
2
B. Incrucisarea de infuzie : este imperecherea femelelor dintr-o rasa locala timp de o generatie
cu masculi dintr-o rasa imigranta , dupa care in generatiile urmatoare se revine la imperecherea
cu masculi din rasa locala scazandu-se procentul de gene imigrante pana la nivelul dorit.
In acel moment se poate sista incrucisarea si se imperecheaza femele si masculi cu acelasi
procent de gene imigrante.
In trecut incrucisarea de infuzie era folosita pentru corectarea unor defecte (se numea
„improspatare de sange „ ) sau pentru evitarea consangvinizarii.
Astazi incrucisarea de infuzie se foloseste pentru a spori variatia genetica in populatiile indelung
selectionate care au intrat intr-un asa numit „ platou genetic „ datorita epuizarii variabilitatii
genetice.
Locale ( L ) Imigranti ( I )
♀(0% I) × ♂(100% I)
♀(50% I ) × ♂(0% I )
♀(25% I ) × ♂(0% I )
SE SISTEAZA INCRUCISAREA
♀ ♂
12,5% I 12,5% I
87,5% L 87,5% L
F1 = 0 + 100 = 50% I
2
R1L = 50 + 0 = 25% I R1L = prima generatie de reintoarcere la rasa locala
2
R1L = 0 + 25 = 12,5% I
2
C. Incrucisarea pentru formarea de rase noi de sinteza : este imperecherea de animale din
populatii complementare care vizeaza combinarea la o singura populatie a caracterelor dorite de
la 2 sau mai multe populatii. Populatia nou formata se numeste de sinteza . Ea nu mai poate fi
considerata echivalenta cu nici una in care a intrat in combinatie. In functie de scop si de
populatie se pot imagina diferite scheme de incrucisare ( nu exista o schema predefinita ).
B. Incrucisarea dubla
1. Incrucisarea dubla de intoarcere ( back-cross ) : se foloseste pentru amelioarea
porcilor pentru exploatare . Femelele hibride F1 obtinute prin imperecherea a 2 rase materne se
imperecheaza cu masculi ce apartin uneia din rasele materne. Se obtin hibrizi dubli de intoarcere.
( ♀ Landrace × ♂ Marele Alb ) × ♂ Landrace
♀ × ♂
50% L 100%L
50% MA
75% L
25% MA
♀ × ♂
50% A 100% C
50% B
25% A
25% B
50%
a. La porci : femelele hibride F1 obtinute din imperecherea a 2 rase materne ( femele Landrace
ori masculi Marele Alb ) se imperecheaza cu masculi ce apartin unei a 3-a rasei ( Duroc ,
Pieètrain , Hampshire ) pentru conformatie corporala si calitatea carcasei. Se obtin astfel hibrizi
trirasiali pt exploatare.
b. La ovine : oile rustice exploatate pe pasuni de munte ( Tigae , Turcana ) se imperecheaza cu
berbeci din rase prolifice ( Romanov , Landrace Finlandez ) si se obtin femele hibride F1 care se
exploateaza pe pasuni de deal si se imperecheaza mai departe cu berbeci din rase de carne (
Oxford , Suffolk ) in scopul obtinerii mieilor pentru carne care se exploateaza pe pasuni de ses.
Acest procedeu se numeste stratificare ecologica.
c. La gaini : hibridul Albo 70 este format din trei linii ale rasei Leghorn ( triliniar ) . Hibridul
Roso 70 este format din 3 linii al rasei Rhode Island ( triliniar ).
d. La curci : puii de curca pentru carne sunt hibrizi triliniari – broileri .
!!! Incrucisarea tripla este cea mai eficienta, efectul propriu de heterozis si efectul matern de
heterozis sunt maxime .
3.Incrucisarea cvadrupla : este folosita pentru ameliorarea gainilor pentru carne .
Femelele hibride F1 obtinute din imperecherea a 2 rase materne se imperecheaza cu masculi
hibrizi F1 obtinuti din imperecherea a 2 rase paterne si se obtin hibrizii pentru exploatare
tetrarasiali sau tetraliniari. Pentru obtinerea puilor de gaina pentru carne se folosesc urmatoarele
linii : linii materne – N si H ale rasei Plymouth Rock alb ( numar mare de oua , fecunditate si
fertilitate mare ) linii paterne – CY1 si CY2 ale rasei Cornish ( pentru calitatea carcasei si
conformatie corporala ).
Linii materne Linii paterne
N H CY1 CY2
♀ × ♂ ♀ × ♂
♀ × ♂
50% N 50% CY1
50% H 50% CY2
25% N
25% H
25% CY1
25% CY2
Hibridul cvadruplu este mai putin productiv decat cel triplu , el beneficiaza insa si de efectul de
heterozis patern.
C. Incrucisarea rotativa : efectul de heterozis al unui hibrid rotativ este cel mai mic , insa
incrucisarea rotativa are o mare simplitate tehnologica in aplicare. Se foloseste in fermele de
exploatare pentru porci.
Efectivul de scroafe este impartit in 2 ,3 sau 4 grupe in functie de numarul raselor din care provin
masculii care participa la rotatie . Femelele dintr-un grup se imperecheaza cu vieri ce apartin
unei anumite rase primind o marcare de grup distincta. Fiicele unui grup se imperecheaza cu
vierii ce apartin rasei cu care se imperecheaza grupul vecin , primind la fatare marcarea
corespunzatoare.
♀ × ♂ Duroc = ♀