Tema 8.

Rasele de taurine (2 ore)

1. Clasificarea şi structura raselor, principiile

zonării
2. Caracteristica zootehnică a raselor de lapte,
mixte şi de carne.
Bibliografie.
1.Gavriil Stanciu. Tehnologia creșterii bovinelor, Tomișoara, 1999
 Numeroase rase existente (peste 1000) au impus stabilirea
unor criterii de clasificare. Sunt mai multe criterii care stau la baza
clasificării raselor de taurine, cele mai adecvate şi importante
fiind următoarele: criteriul anatomic; ţara de formare; origine, zona
geografică, culoare, gradul de ameliorare şi importata economică.
Criteriul anatomic - După particularităţile anatomice taurinele se
clasifică după dezvoltarea corporală. Din acest punct de vede rasele
de taurine pot fi împărţite în trei grupe:
Rase hipermetrice – cu dezvoltare corporală mare, la care talia la
vaci depăşeşte 135 cm, iar masa corporală peste 600 kg (Simmental,
Bălţată Românească, Charolaise)
 Rase eumetrice, cu dezvoltare corporală mijlocie la care
talia vacilor este de 125-135 cm, iar masa corprorală de 500-
600kg (Brună).
Rase hipermetrice cu dezvoltare corporală redusă, cu talia
sub 125 cm şi masa corporală sub 500kg (Jersey, rasa de munte)
Ţara de formare - după care rasele se clasifică în rase locale
(autohtone sau indigene) şi rase importate. Rasele importate pot
fi denumite după ţara de origine ca rase americane, engleze,
daneze, franceze etc.
Zona geografică: rase de șes (Sură de stepă, Friză etc); rase de
munte(Brubă Apină etc).
Originea - Acceptând teorie difiletică a origini taurinelor, rasele
pot fi împărţite în trei grupe:
rase de tip primigen: Sură de stepă;
rase de tip brachicer: Jersey, rasa de Munte
rase brachicero- primigene: Friză, Simmental.

Criteriul economic se utilizează frecvent în practică, deoarece

definește tipul de producţie al rasei. Pe baza aptitudinilor
productive rasele de taurine pot fi clasificate în patru grupe.
 Rase specializate pentru producţia de lapte. Care
la rândul lor pot fi împărţite în rase tipice de lapte (rase vechi de
lapte): Jersey, Guiernes şi rase moderne de lapte: Friză, Roşie
daneză.
Rase specializate pentru producţia de carne: Shothorn,
Hereford, Charolaise.
Rase specializate cu producţie dublă (rase mixte), cu
aptitudini valoroase atât pentru producţia de lapte cât şi pentru
producţia de carne.
Rase universale (muncă, lapte, carne) ca de exemplu rasa Sură
de stepă și rasele primitive în general
 Gradul de ameliorare - (criteriul zootehnic) - scoate în
evidenţă intensitatea muncii de ameliorare în vederea îmbunătăţirii
acestora. După gradul de ameliorare rasele pot fi împărţite în rase
primitive, rase perfecţionate şi rase ameliorate.
Rasele primitive se încadrează rasele formate în deosebi
sub influenţa factorilor naturali de mediu, a selecţie naturale,
acţiunea omului asupra acestora fiind foarte redusă. Au aptitudini
universale dar nivel productiv scăzut. La produşii de încrucişare
dintre aceste rase şi rasele ameliorate se păstrează rezistenţa bună la
condiţiile aspre de mediu. Rasele primitive se găsesc şi astăzi în
ţările din Asia, Africa, America de Sud.
Rasele (perfecţionate) - sau creat sub influenţa directă a omului,
prin selecţia artificială, încrucişări, potrivirea perechilor, în
condiţiile înbunătăţiriii furajerii şi întreţinerii. Animalele se
caracterizează prin indicii productivi ridicaţi şi au o mare
rentabilitate economică. Au potențial productiv ridicat şi sunt
folosite pe scară largă la îmbunătăţirea raselor primitive şi
ameliorate. Din rasele perfecţionate se remarcă rasele de tip Friză,
Jersey, Roşie daneză, Simmental, Charolaise, Hereford etc.
 Rasele ameliorate sau de tranziţie. Au perfecţionat în
rezultatul încrucişării dintre rasele perfecţionate şi cele primitive,
reprezentând o etapă de trecere între aceste două grupe de rase.
Însuşirile lor morfo-productive sunt intermediare faţă de rasele
parentale.
Culoare - rase roșii și galbene (roșii de lapte, Red Polled, Jersey);
bălțate cu negru (Friză, Bălțată cu negru moldoveneacă, etc.);
bălțate cu roșu ( Ayrshire, Pinzgau, Hereford); bălțate cu galben
(Simmental, Bălțată germană, Bălțată austriacă); brune și negre
( Brună americană, Brună, Aberdeen Angus)
 STRUCTURA RASEI
RASA – este o grupă de animale de aceeaşi specie, creată de om în anumite
condiţii socio-economice, care se caracterizează prin aceeaşi provenință, carterele
productive şi biologice identice care se transmit urmaşilor.
Elementele de structură a rasei sunt: tipurile zonale, grupele rasiale, tipurile
intrarasiale, liniile, familiile.
Tipurile zonale - se deosebesc într-o anumită măsură după conformaţia corporală şi
producţie faţă de tipul de bază a rasei. În rase se formează şi tipurile intrarasiale. Aceste
tipuri se deosebesc prin productivitate şi tipul constituţional. De exemplu, în rasele
Simmental, Roşie de Stepă, există tipuri de lapte, lapte-carne şi mai rar carne-lapte.
Însă elementele de bază care stau la formarea rasei sunt liniile şi familiile
Existenţa liniilor şi familiilor are o mare importanţă deoarece permite efectuarea
selecţiei pentru perfecţionarea rasei, ținând cont de particularităţile diferitor grupe
înrudite.
2. Caracteristica zootehnică a raselor de lapte, mixte şi de carne.
 Origine şi f o r m a r e O LAN DA:
Aria de r ă s p â n d i r e Hol: 70% din efectivul total de taurine; U E
H (c m ) 135 Lapte / kg 7900 smz = 900-1100 g
C a ra c te re A p titu d in i
2008 ( C . C a rn e cs = 4,5-6 UNC/kg s p o r
m o r fo lo g ic e Mc ( k g ) 650 productive: L % g r 4 , 2 3
V e le a ) Rand. sacrif.: 5 2 - 5 5 %
- f. precoce, maturitatea morfologică la cca. 4 ani; adm. reprod. 16 - 17 l u n i ;
- PP max L4-a, L1 - 70% din nivelul productiv m a x i m
Însuşiri b i o l o g i c e ,
- long. prod. este redusă (3- 4 lactaţii) însă PP / viaţă prod. este f. mare: 27701 kg lapte / 1071 zile de l a c t a ţ i e ;
perspective de
- csw 0,9 - 1 UN / kg lapte, iar indicele somato-productiv -peste 1 / 8
c re ş te re
- pretenţioasă la cond. de creştere şi exploatare; cond. necorespunzătoare de furajare şi de întreţinere det. red P P
- sensibilă (afecţiuni genitale, podale şi ale glandei m a m a r e ) .

Fig. 5.10 - Rasa Holstein-Friză o l a n d e z ă

Rasa Holstein-Friză olandeză

 Moldova- 1974
Origine şi formare
La formare au participat Rasele locale (Simmental, Roşie de Stepă xBălţată cu Negru şi Holştein )
Aria de răspândire - 1990: 93% din efectivul de taurine Moldovei
130
H (cm) (crupă: 1 3 5 - 1 4 0 )
kg 4500 – 5000 smz = 750 -10000g
Caractere Aptitudini
Lapte Carne
morfologice Vacile 520-600 productive: cs = 7.7 – 9,4 UNC/kg s p o r
Mc (kg) % gr 3,5-3,6
taurii (600-650) L Rand. sacrif.: 5 3 - 5 5 %
- semiprecoce, vpf: circa 30 de luni;
Însuşiri biologice, - vm= 1,5 l/min; indicele somaro-prod.= 1/8; cs = 1-1,1 UNL/ l lapte;
perspective de - - rasă pură
creştere - încrucişări cu rase de tip Friză, în special cu rasa HF

Fig. 5.5 - Rasa Bălţată cu negru Moldovenesc

Rasa Bălţată cu Negru Moldovenesc

Origine şi SUA;sec. XVIII-lea – imigranţi olandezi; Holstein Friesian of North America – 1 8 8 5 ;
f o r m de
Aria a re - SUA, Canada, Africa de Sud, Israel, Japonia şi unele ţări v e s t - e u r o p e n e
ră s p â n d ire 8 0 % d in e fe c tiv u l r a s e lo r d e la p te d in S U A
H (c m ) 1 3 5 -1 3 8 k 9000 smz =800-900 g
C a ra c te r A p titu d in i Lapte / g C a rn
e productive: 2005 e cs =4-5 UNC/kg
m o r fo lo g i Mc ( k g ) 6 5 0 -7 0 0 L % 3 ,5 -
spor
ce gr 3 ,7
- foarte precoce (adm. reprod. 15 l u n i ) ; Rand. sacrif.: 53-
Însuşiri - pronunţată economicitate pentru producţia de lapte, are o fb capacitate de valorificare 54% a hranei,
b io lo g ic e , e s t e rezistentă şi are o bună capacitate de a d a p t a r e ;
perspective d e - longevitate prod. r e d u s ă
c re ş te re - în SUA se cresc peste 10 milioane capete vaci de rasă H o l s t e i n .
consumul pe 1L lapte fiind de 0,8-0,9 U.N.,
Recordul mondial Detinut de vaca MURANDA OSCAR LUCINDA la II lactaţie pe 365 zile – 30805 kg cu % gr.3,3. Producţia
medie zilinică a fost de 84 kg, iar producţia max. zilică de 98 kg.

Rasa Holstein
Originea şi Anglia, provine direct din forma sălbatică branchicera
formarea I. Jersey – climat temperat-oceanic, care favorizează existenţa unor păşuni luxuriante
Arialul de Europa, America, Oceania, Africa
răspândire
Caracteristice H (cm) 118-120 kg 4500-5550 Rand.
morfologice Aptit. sacrif.:
Mc (kg) 375-400 Lapte % 5,5-6,0 carne
Prod. 50%
gr.

Însuşiri biologice, precocitate morfologică şi productivă foarte pronunţată (vpf la 24 - 26 de luni, PP

perspective de max L3-L4
creştere - cs mai mic cu 15 - 25% comparativ cu rasele de tip Friză şi Schwyz, iar indicele
som.-prod. - 1 / 10 - 1 / 12
- mare capacitate de adaptare, mai ales pentru zonele cu un climat cald.
- valorifică fb păşunea.

Rasa Jersey
Originea şi Scoţia, la sfârșitul sec. al XVIII-lea
formarea taurine locale x rasele (Olandeză, Shorthorn, Guenesey)
Arialul de Canada, SUA, Australia,Noua Zelandă, Brazilia, Columbia, Sudul Africii
răspândire Culoarea - bălțată sau pestriţată alb cu roşu
Caracteristice H (cm) 127-130 kg 5500-6000 smz = 700-850
morfologice kg
Mc (kg) 500-550 Aptit. % gr. 4,2
Lapte carne Rand. sacrif.:
Prod. 50-54%

Însuşiri biologice, precocitate morfologică şi productivă foarte pronunţată (vpf la 26-28 de luni, PP max
perspective de L2-L3
creştere Manifestă aptitudini foarte bune pentru muls mecanic, viteza de muls –2 kg/min
- mare capacitate de adaptare, mai ales pentru zonele cu un climat cald.
- valorifică fb păşunea.

Rasa Ayrchire
Originea şi Sudul Ucrainei la sfârşitul secolului XVIII – începutul secolului XIX prin
formarea încrucişarea animalelor locale roşii şi sure ucrainene cu taurine aduse de coloniştii
ruşi şi germani, în cea mai mare parte Ostfrisland.
Arialul de Krimeea, Kaucazul de Nord, Siberia, Asia Mijlocie, Transilvania
răspândire Culoarea – roşie de diferite nuanţe de la roşu deschis până la roşu închis
Caracteristice H (cm) 120-130 kg 3000-3500 kg/an smz = 850-950
morfologice f.p 4100-5200 kg
Mc (kg) 460-520 Aptit.
Lapte % carne Rand. sacrif.:
Prod. 3,6-3,8% 50-52%
gr.

Însuşiri biologice, precocitate morfologică şi productivă foarte pronunţată (vpf la 25-26 de luni, PP max
perspective de L2-L3
creştere Manifestă aptitudini foarte bune pentru muls mecanic, viteza de muls –1,2-1,6kg/min
- mare capacitate de adaptare, mai ales pentru zonele cu un climat cald.
- valorifică fb păşunea.

Rasa Roşie de Stepă

Originea şi Germania
formarea Rasă naturală
Arialul de N. Europei, SUA, Canada, Brazilia.
răspândire Culoarea – roşie
Caracteristice H (cm) 145 kg 9500 smz = 900kg
morfologice
Mc (kg) 650 Aptit. % 4,5 Rand. sacrif.:
Lapte gr. carne
Prod. 54-55%

Însuşiri biologice, Se consideră o rasă precoce şi foarte bine consolidată eriditar, datorită homozigotului
perspective de pronunţat
creştere Sensibilă la leucoză
- Este pretenţioasă însă la hrănire şi întreţinere şi mai sensibilă la leucoză.

Rasa Angler
Originea şi Danemarca
formarea Raselor locale x rasa Angler
Arialul de Algeria, Arabia Saudită, Japonia, Olanda, Italia, Canada, Spania, Noua Zelandă
răspândire SUA.
Culoarea – roşie uniformă de la roşu deschis până la roşu închis
Caracteristice H (cm) V – 136 kg 7796
morfologice T. - 149
Mc (kg) V. - 650- Aptit. %
Prod.
Lapte 4,24 carne
700 gr.
T. - 1110

Însuşiri biologice, Manifestă o bună precocitate la reproducţie, viteza de muls –1,2-1,6 kg/min
perspective de - Este pretenţioasă însă la hrănire şi întreţinere şi mai sensibilă la leucoză.
creştere

Rasa Roşie daneză

Rasele mixte
 Origine şi - Elveţia, în zona Cantoului Berna, pe văile râurilor Simmen şi Sarire
formare - din vechi taurine locale de tip brachicer peste care s-au suprapus taurinele de talie mare (primigene)
- Franţa, Italia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Angola, Australia, Noua Zeelandă, Canada, şi SUA;
Aria de
- în SUA, a fost ameliorată în direcţia producţiei de carne - Polled Simmental (polled, en. = fără coarne).
răspândire
H (cm) 138 Aptitudini kg 5500-7000 smz = 800-1000g
Caractere
productive: Lapte Carne
morfologice
mixte, C-L cs = UNC/kg spor
Mc (kg) v. 650-700 % gr 4-4,2
t. - 1000 Rand. sacrif.: 56-60 %
G.C. – 350kg

Însuşiri - rasa Simmental a contribuit la formarea a numeroase rase noi (Fleckvieh austriac, F. ger., B. ung., BR ş.a.)
biologice, - adm. reprod. - 18 - 20 luni, 4 - 5 lactaţii; adaptabilă, valorifică fb furajele inclusiv mv de pe păşuni;
perspective de Durata de exploatare 6 ani
creştere - este o rasă pretenţioasă faţă de condiţiile de furajare şi de întreţinere
- utilizată pt. x cu rase mixte sau de carne pentru îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a producţiei de carne.

Rasa Simmental
 - originară din Cantonul Schwyz (Elveţia)
Origine şi
- a rezultat din taurinele de tip brachicer încrucişate cu vite de tip primigen
formare
- cunoscută şi sub denumirea de Brună elveţiană (sau Braunvieh)
Aria de - Elveţia - cca. 45% din efectivul total de taurine;
răspândire - ţări crescătoare de taurine de tip Brună;
H (cm) 130 - 135 Aptitudini kg 5000 smz = 900 - 1000 g
Caractere
productive: Lapte Carne cs = UNC/kg spor
morfologice Mc (kg) 600 - 650 % gr 4,0
L-C Rand. sacrif.: 54 - 55%
- longevivă (8 - 10 ani), adaptabilă, valorifică fb păşunile (inclusiv pe cele aflate la altitudini mari)
Indicele sonata-productiv – 1/7-1/8
Însuşiri - precocitate mijlocie (adm. reprod. la 16 - 20 luni, vpf 26 - 29 luni.
biologice - a contribuit la formarea unor rase noi, de tip Schwyz: B. austriacă, B. germană, B. alpină italiană, B. alpină
franceză, BM etc.
-se mai creşte în America (SUA, CAN, ARG, BGA), Africa (ALG, EG), Asia (China, India) şi Oceania (AUT, NZ).

Rasa Schwyz (brună alpină)

Originea şi Austria
formarea Raselor locale roşii x tipul berna din Elveţia
Arialul de Australia, Ucraina, Moldova, centru Europei, Slovenia, Albania, Bulgaria
răspândire Culoarea – robei este bălţată,roşie vişiniu cu alb
Caracteristice H (cm) V – 125-135 kg 5500-5700 smz = 800-900 g
morfologice Rand. sacrif.:
Mc (kg) V. – 450- Aptit. % 4
600 Lapte gr. carne 56%
Prod.

Însuşiri biologice, Manifestă o bună precocitate la reproducţie, viteza de muls –1,2-1,6 kg/min
perspective de Se pretează foarte bine la întreţinere pe păşune şi furajare cu nutreţ verde.
creştere este mai puţin precoce - tardivă V.P. F. 34 luni
- longevitate bună până la 10 ani

Rasa Pinzgau
Rasele specializate
pentru carne
 - Anglia, Comitatul Hereford din Ţara Galilor (climat blând şi păşuni abundente)
Origine şi
- vechile rase locale ameliorate cu taurine roşii suedeze şi olandeze;
formare
- în secolul al XIX-lea (> rand. sacrif. ;I a precocity.) X cu rasele AA şi Red Polled, urmate de selecţie
Aria de - SUA, CAN, ARG, BRA, AUT, NZ;
răspândire - în SUA s-a format tipul Polled Hereford (fără coarne
H (cm) 125 - 128 Aptitu kg smz = 1000 - 1100 g
Caractere dini Lapte Carne
morfologice producti cs = UNC/kg spor
Mc (kg) 550-600 % gr
ve: C Rand. sacrif.: 60-65 %
- constituţie robustă, fecunditate bună şi longevitate mare
- rustică, fb capacitate de adaptare, rezistentă, valorifică fb furajele fibroase şi mv de pe păşuni;
Însuşiri biologice
- este folosită în diferite scheme de încrucişare (cu taurine din rasele mixte sau de lapte)
- este folosită în hibridări cu zebul obţinându-se rase tauro-indice (Beefmaster, Bradford)

Fig. 5.20 - Rasa Hereford

 - Nordul Scoţiei - Comitatele Aberdeen şi Angus
Origine şi
- relief accidentat, cu soluri mai puţin fertile şi climat rece
formare
- provine din vechile taurine locale, akeratos, rustice, longevive, PP carne
Aria de
- SUA, CAN, BRA, ARG, AUT, NZ, AfS, RUS etc
răspândire
H (cm) 118 - 120 Aptitudini kg smz = 1000 - 1300 g; 5 / 1
Caractere Car
productive: Lapte cs = UNC/kg spor
morfologice Mc (kg) 500 - 550 % gr ne
C Rand. sacrif.: 65 - 70%
- cons. robustă, temp. liniştit spre vioi şi precocitate fb (maturit. la cca. 3 ani, vpf: 26 - 28 luni);
½

- este rezistentă la temperaturi scăzute şi la afecţiuni oculare (cancer ocular).

Însuşiri
- suportă relativ greu temperaturile ridicate;
biologice
- AA x zeb = Brangus;
- încrucișări industriale (inclusiv în ROU - 1960)

Fig. 5.23 - Rasa Aberdeen Angus

 - Anglia de nord-est (comitatele Northcumberland, Durham, York şi Lincoln)
- pe baza raselor: Teeswther şi Durham
Origine şi formare (Colling Charles (1751 - 1836)şiCollingRobert(1749- 1820) - Robert Bakewell (1725 - 1795);
- taurul Comet; pt. fixarea caract. dorite - consangvinizare relativ strânsă
- sec.XIX-lea, (1) Beef şi (2) Dairy Shorthorn
Aria de răspândire - FR, BEL, DAN, CAN, SUA, AUT, NZ
smz = 1100 - 1200 g
H (cm) 125 - 130 kg 4000
Aptitudini (1000 g)
Caractere
productive: Lapte Carne cs = UNC/kg spor
morfologice
Mc (kg) 600 - 650 C % gr 3,5 Rand. sacrif.: 62 - 65%
Rand. sacrif.: 55 - 56% .
- foarte precoce, cu o mare capacitate de adaptare şi care valorifică foarte eficient furajele de volum (mv)
Însuşiri biologice
- în SUA, din rasa Shorthorn s-a izolat şi apoi a fost consolidat tipul Polled Shorthorn

Rasa Dair Shothorn

Rasa Beef Shothorn
 SUA - statul Texas
- zeb Brahman (rasele Nellore, Guzerat ş.a.) cu taurinele de rasă Shorthorn
Origine şi
- Monkey (1920) şi cei peste 150 de fii ai săi; toate taurinele de rasă SG sunt descendenţi ai acestui taur (Gillespie
formare
J.R. - 1983);
- . Genotipul rasei SG este alcătuit din 3/8 (37,5%) gene de la z. Brahman şi 5/8 (62,5%) gene de la t. Shorthorn
- s-a răspândit în ţările din zonele subtropicale şi tropicale ale lumii, dar şi în Europa;
Aria de
- rasa SG a participat la formare unor rase noi: Retinta (Andalusian x Santa Gertrudis), Barzona (Hereford x
răspândire
Africander x Santa Gertrudis), Metizo (Criollo x Brahman x Santa Gertrudis x Nellore)
H (cm) 130 Aptitudini kg smz = 1000 - 1200 g
Caractere
productive: Lapte Carne cs = UNC/kg spor
morfologice Mc (kg) 600 - 650 % gr
C Rand. sacrif.: >60%
- se pretează fb atât în cazul îngrăşării în sistem intensiv cât şi pe păşune;
Însuşiri - valorifică fb bine vegetaţia săracă, bogată în celuloză, specifică zonelor de creştere
biologice - a moştenit de la zeb rezistenţa, rusticitatea şi capacitatea deosebită de a se adapta la condiţiile specifice zonelor aride
subtropicale, iar de la rasa Shorthorn a moştenit precocitatea şi unele însuşiri valoroase pentru producţia de carne

Rasa Santa Gertruda

 Origine şi - Franţa, formată în zona Charolles
formare - din vechile populaţii de taurine local- încrucişări cu Shorthorn
Aria d e
- răspândită în peste 70 de ţări:GB, HOL, ALG, MEX, BRA, ARG, CHI, SUA etc.)
r ă s p â n d ir e
H (cm) 139 A p titu d in i kg smz = 1200 - 1300 g
Caractere
p r o d u c tiv e : Lapte Carne cs = UNC/kg spor
morfologice Mc (kg) 750 % gr
C Rand. sacrif.: >60%
- constituţie robust-afânată, rezistentă la boli, f. adaptabilă, rustică, longevivă, cu indici de reproducţie corespunzători;
- distocii (4,5%) - Velea C. – 1999; la 10 - 14%) din efectivul de Ch - ,,hipertofie musculară”, efect ,”culard” sau ”double
muscled”;
Însuşiri
- fb toleranţă atât pentru temperaturile ridicate cât şi pentru temperaturile scăzute; valorifică fb păşunile de calitate.
biologice
- încrucişări industriale cu taurine din rasele M, de L, dar mai ales cu rasele de C (He, Sh, AA).
- în SUA, Ch x zeb = Charbray şi Charford etc.
- Ch - importată şi în ROU (în anul 1964)

Fig. 5.25 - Rasa Charolaise

( w w w .c ia g e n e s d iffu s io n .c o m - Index Charolais - Cooperative d’Insemination A n i m a l e s

Bovine Genes Diffusion, 2 0 0 8 )

Originea şi Franța
formarea Din populația locală supusa unui proces intens de selecție în direcția PC
Arialul de Europa, America de Sud și Oceania
răspândire Culoarea – galbenă cu diferite nuanțe
Caracteristice H (cm) V –135 Smz – 1000-1200
morfologice Aptit. RS 60-62%
Mc (kg) V. –600 Lapte C
Prod.

Însuşiri biologice, Este o rasă rustică cu mare capacitate de adaptare

perspective de Se pretează foarte bine la întreţinere pe păşune şi furajare cu nutreţ verde
creştere Se folosește la încrucișările indistriale cu rasele locale.

Rasa Limousine
 Origine şi - Belgia
formare - taurine locale ( x Shorthorn)
Aria de
Belgia
răspândire
H (cm) 135 Aptitudini kg smz = 1300 g
Caractere
productive: Lapte Carne cs = UNC/kg spor
morfologice Mc (kg) 800 % gr
C Rand. sacrif.: 66%
- rustică, precoce (prod. de carne) şi valorifică eficient furajele de volum (mv şi conservate)
Însuşiri - frecvenţa fătărilor distocice este mare
biologice - rasă curată
- folosită pentru încrucişări industriale cu rase locale de taurine

Fig. 5.27. Rasa Alb-albastră belgiană

(Marleen Felius - Cattle breeds - an encyclopedia,
Doetinchem, Netherlands: Misset, 1995)
 Origine şi formare - valea Chiana, Italia, înrudită cu taurinele sure de stepă şi mai ales cu r. Romagnola care a fost ameliorată
prin încrucişarea cu rasa Charolase
Aria de răspândire Italia, Franţa, SUA, America de Sud, Australia
H (cm) 152-158 Aptitudini kg smz = 1100-1300g
Caractere
productive: Lapte Carne cs = UNC/kg spor
morfologice Mc (kg) 700 - 850 % gr
C Rand. sacrif.: 64-67%
Ochiul de muşchi mare -80-
82%carne
- crescută în rasă curată
Însuşiri biologice
- folosită la încrucişări industriale cu rase locale de taurine

Fig. 5.28. Rasa Chianina

(http:// www.anabic.it - XX Mostra Nazionale Razza Chianina - Ponte a Tressa (SI) 7/9 Ottobre 2005)