UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ȘI BIOTEHNOLOGII

CATEDRA DE ZOOTEHNIE SPECIALĂ

PISCICULTURA
(curs de prelegeri – 30 ore, 15 teme)

Specialitatea 614. 1 – Zootehnie

TITULARI: Mașner Oleg. dr. conf.

Eremia Nina, dr. conf.
 Descrierea unităţilor de curs/modulului
Administrarea unităţii de curs/modulului

Codul Total Contact Inclusiv Studiul Inclusiv Numărul de

cursului ore direct individual ghidat de credite
Prelegeri Lucrări Laborator Seminare profesor
practice

S. 05.0. 36 120 60 24 4 32 - 60 30 4

Obiectivele cursului exprimate în finalităţi de studiu şi competenţe

-Înţelegerea importanţei şi stării actuale privind modul de organizare şi producere a

peştelui în heleşteie. Cunoaşterea particularităţilor bioeconomice ale diferitor specii de
peşti, factorilor de influenţă asupra productivităţii piscicole a heleşteielor, lanţurilor
trofice în bazinele piscicole, tehnologiilor avansate de creștere și reproducere a peştilor,
de obținere a puietului şi peştelui pentru consum, metodelor şi principiilor de ameliorare
şi selecţie în piscicultură

-Abilitatea de a utiliza informaţia curentă vizând: formarea productivităţii piscicole a

heleşteielor, procesele și metodele de reproducţie la diverse specii de peşti, de creştere a
tineretului de populat şi îngrăşarea peştelui, sistemele intensive de exploatare a
heleşteielor, tehnologiile moderne de producere a peştelui, utilizarea parametrilor genetici
în perfecţionarea speciilor de peşti şi dezvoltarea capacităților lor productive. Formarea
deprinderilor privind calcularea suprafeţelor heleşteielor piscicole, materialului biologic
pentru popularea heleşteielor, cantităţii de hrană, îngrăşămintelor minerale şi organice
necesare crescătoriei, numărului de reproducători şi a tineretului de înlocuire pentru
unităţi piscicole necesare obţinerii producţiei scontate.
 Bibliografia recomandată

Obligatorie.
- Kojokaru, E.V.; Lobcenco, V.V.; Kojokaru, T.T. Tovarnoe i liubiteliscoe rîbovodstvo i
rîbolovstvo. Ed. Cartea Moldovenească, Chişinev, 1985, 237 s.
- Stan, T.; Păsărin B. Acvacultura “Curs”. Ed. C.M. Universitatea Agronomică “Ion
Ionescu de la Brad”, Iaşi, 1996, 286 p.
- Suhoverhov, F.M.; Siverţov, A.P. Prudovoe râbovodstvo. Ed. Piscevaia
promîşlennosti, Moskva, 1975, 469 s.

Suplimentară.
- Bud, I. Curs de piscicultură. Ed. Tipo Agronomia Cluj, Cluj-Napoca, 1989, 267 p.
- Dorohov S. Prudovoe rîbovodstvo. Ed. Agropromizdat, Moskva, 1952, 108 s.
- Foliman-Şipper. Transportirovca jivoi rîbî. Perevod s nemeţcogo E.Calmîcovoi,
Moskva, 1979, 63 s.
- Păsărin, B.; Stan, T. Acvacultura. Îndrumător practic. Ed. Karro Iaşi,Iaşi,2003,312 p.
- Pojoga, I. Piscicultura modernă în apele interioare. Ed. Ceres, Bucureşti, 1977,
365p.
- Privezenţev, Iu.A. Intensivnoe prudovoe rîbovodstvo. Ed. Agropromizdat, Moskva,
199, 366 s.
- Privezenţev, Iu.A. Practicum po prudovomu râbovodstvu. Ed. Vîsşaia şcola, Moskva,
1982, 208 p.
 10 Creşterea şi valorificarea peştelui de consum (2 ore)
10.1 Creşterea crapului în populări mixte şi cu specii adăugători
10.2 Creşterea peştelui în policultură
10.3 Creşterea peştelui cu palmipedele şi în bazine cu suprafeţe reduse

10.1 CREŞTEREA CRAPULUI ÎN POPULĂRI MIXTE ŞI CU SPECII ADĂUGĂTORI

!!! Peştii de diferite specii şi în cadrul aceeaşi speciei dar la diferite vîrste utilizează
în hrană organisme la diferite niveluri ale bazinului.

În cazul creşterii în heleşteu numai o singură specie, o bună parte din lanţul trofic
de organisme rămîne nevalorificată de către peşti.

Anume din aceştea şi a apărut posibilitatea, utilizînd diverse combinaţii din specii
la populare a heleşteielor, de a valorifica cît mai complet baza trofică naturală a
bazinului şi ca rezultat, majorarea productivităţii piscicole la 1 ha de suprafaţă a
heleşteului.

Ca soluții sunt - popularea mixtă şi popularea cu peşti adăugători (popularea

suplimentară).
 Popularea mixtă – constă în popularea unui heleşteu cu crapi de diferite vîrste,
prin ce se atinge o valorificare mai completă a hranei naturale din heleşteu.
În gospodăria cyprinicolă cu creşterea peştelui în 2 ani, popularea mixtă se
efectuează în heleşteie de îngrăşare. Ca populare de bază se consideră crapul
de 1 an la care adăugător se mai populează şi puiet de crap.
La sfîrşitul perioadei vegetale (toamna) din heleşteie de îngrăşare se pescuiesc
crapi de consum (de 2 veri) , iar adăugător se obţine şi tineret de vara I.

Raportul numeric dintre crapi de vîrste diferite se stabilește în funcţie de:

- capacitatea trofică a bazinului respectiv;
- destinaţia ulterioară a materialului piscicol produs,
- particularităţile de nutriţie a fiecării grupe de vîrstă pe parcursul perioadei
vegetale.
Ca regulă, se practică proporţii 1:10 - 1:14, adică, pentru un cap de un an se
populează 10 – 14 puieţi.

La pescuitul de toamnă crapii de două veri C1+ se aleg şi se realizează, iar

tineretul de o vară se transferă în heleşteiele de iernat.

Prin aplicarea acestei metode se asigură un spor la producţia de peşte pe

unitate de suprafaţă cu 15 – 20 %, concomitent şi scade costul de producţie pe
unitate de produs (kg) cu 10 – 15 % în raport cu popularea simplă.

Popularea heleşteielor ciprinicole cu peşti adăugători se bazează pe utilizarea

în hrana acestora diferitor organisme acvatice.

În calitate de peşti adăugători pentru crescătorii ciprinicole pot fi

recomandate linul, carasul, şalăul, ştiuca, cega, păstrăvul şi al.
Populări suplimentare cu peşti adăugătoare în heleşteie ciprinicole ca regulă
se efectuează după următoarele principii:
-Cu crapul de 1 an se populează suplimentar linul de doi ani cu masa de 50 –
170 g.
În acest caz crapul veţuieşte în zonele lipsite de vegetaţie ale heleşteului, iar
linul – în zonele nămoloase şi cu multă vegetaţie.
Norma de populare suplimentară cu lin se
stabileşte în funcţie de cantitatea vegetaţiei
submerse.
Ca regulă în heleşteie cu dezvoltarea
plantelor submerse medie se populează lin
la crap în proporţii 2 : 1 sau 1 : 1. Pricipalul
neajuns al linului este ceea că se dezvoltă
mult mai încet în comparaţie cu crapul:
Lin de o vară - 15 – 25 g
Lin de 2 veri - 125 – 200 g
Lin de 3 veri - 300-425 g
Lin de 4 veri - 520 g. - Cu crapul de 1 an se populează
carasul argintiu de la 1 sau 2 ani cu
masa de 125 – 200 g, în acest caz
productivitatea piscicolă a heleşteului
sporeşte cu 20% şi mai mult, iar în
unele cazuri – cu 90-100%. Această
majorare se atinge din cauza că carasul
argintiu utilizează în hrană planctonul şi
în mai mică măsură larve de
chironomide, iar crapul în al doilea an
se alimentează cu organisme
benctonice.
În afară de creşterea crapului cu linul şi carasul, se practică şi creşterea
înpreună cu crapul şi peştilor răpitori, cum este şalăul şi ştiuca.
Esenţa acestei metode sau acţiuni constă în întroducerea de peşti răpitori
„nobili” diferenţiaţi ca vîrstă, pentru a nu ataca efectivul de bază.
Cu crapul de 1 an se populează tineret de 1 an de şalău. Este
important că crapii de 1 an să fie bine dezvoltaţi cu masa de
80-100 şi mai mult. Normă de populare cu tineret de şalău
constituie 10-20% din numărul efectivului de bază. Trebuie
de ţinut cont că şalău este pretenţios faţă de concentraţia O2
în apă şi de aceea popularea uplimentară cu şalău trebuie să
se efectueză numai în heleşteie cu concentraţia O2 în apă de
nu mai jos de 6 ml O2/1 litru de apă.

Popularea suplimentară cu ştiuca – se efectuează numai în

heleşteie vidabile complet. Se practică popularea adăugătoare
a crapului de 1 an cu puieţi de ştiucă în vîrstă de 18 – 19 zile.
Norma populării adăugătoare cu ştiucă se face avînd în vedere
în primul rînd cantitatea de peşti nevaloroşi în heleşteu şi
poate varia de la 50 pînă la 300 buc/ha.
Se recomandă:
70-100 puieţi de ştiucă /ha (fără populare suplimentară a
heleşteului cu peşti folosiţi de către ştiucă în hrană);
200-300 puieţi/ha (cînd în heleşteu este întrodus carasul matur,
a cărui tineret va fi valorificat de către ştiucă.
Toamna va fi obţinut tineretul de o vară de ştiucă în cantitate
de 50 – 70% (de la cei întroduţi) cu masa medie de 300 – 800
grame.
Popularea adăugătoare cu cegă.
Poate fi populată împreună cu crap de 1 an în vîrstă de 1,2 sau 3 ani după
normă 750 – 350 buc/ha. Pe contul cegăi productivitatea heleşteului poate fi
sporită cu 10 – 15%. Oxigenul dezolvat în apă nu trebuie să scadă sub 5,5
ml/l, pH-ul - între 6,7-7,6, iar salinitatea apei să fie destul de ridicată.

Popularea suplimentară cu peşti adăugători, necatînd la speciile utilizate,

trebuie să fie desfăzurată timp de un sezon (perioada vegetală) în aşa mod ca
toamna să pie prins şi realizat împreună cu crapul de două veri ca peşte de
consum.
În cazul populării mixte ori acei suplimentare controlul asupra creşterii a
peştilor se face pe baza pescuitului de control separat pe fiecare grupă de
vîrsta şi specii.
10.2 Creşterea peştelui în policultură
În bazinele piscicole se cresc împreună
cîteva specii de peşti potrivite după
aspectul lor biologic şi particularităţile
de nutriţie cu scopul utilizării complete
a bazei trofice a bazinului.
Creşterea crapului în policultură cu peştele fitofag permite obţinerea pînă la
37 q/ha peşte de consum, inclusiv 13 – 14 q pe contul fitofagilor.

Policultura crapului cu fitofagi prevede obligatoriu măsurile de ameliorare a

heleşteielor şi, în special, întroducerea îngrăşămintelor minerale şi organice
(100 kg selitră amoniacală şi 200 kg de superfosfat dublu la 1 ha sau 3000 kg
gunoi de grajd, 40 lkg superfosfat şi 40 kg selitră amoniacală).

Se recomandă următoarele norme de populare a puietului de crap cu peşti

fitofagi:
Crap - 60 mii /ha
Sînger - 60-80 mii /ha
Novac - 30-40 mii /ha
Amur alb - 10-20 mii /ha

La îngrăşare se practică popularea după schema următoare (peşti de un an):

Crap - 700 buc. /ha
Sînger - 1000 buc. /ha
Novac - 250 buc. /ha
Amur alb - 500 buc /ha
Caras argintiu - 500 buc./ha
 10.3. Creşterea peştelui cu palmipedele şi în bazine
cu suprafeţe reduse

Creşterea raţelor în heleşteie şi în iazuri, precum şi în bazine pentru creşterea

crapului, reprezintă o mare importanţă pentru sporirea productivităţii naturale a
bazinelor piscicole.
Avantaje
1) îngrăşarea raţelor în heleşteie de îngrăşare a peştelui sporeşte masa
carcasei a unei raţe cu 12-15%;
2) productivitatea piscicolă a heleşteielor se majorează cu 30 – 40 %;
3) îngrăşarea raţelor în heleşteie piscicole nu ingluienţează negativ asupra
regimul hidrotehnic ale apei bazinelor piscicole.
Excrementele de raţă conţin în mediu circa 56,0% apă, 26,2% substanţe organice, 10%
azot, 14% acid forforic, 6,2% potasiu, 17% calciu, 3,5% Mg.

La popularea unui heleşteu piscicol cu raţe trebuie de ţinut seama de:

a) norma de populare a bazinului cu răţuşte.
b) vîrsta optimală a raţelor şi peştilor pentru creşterea şi îngrăşarea
concomitentă.
Norme pentru populare cu raţe a bazinelor piscicole şi, în special, în
ciprinicultură, constituie în medie de 200-250 raţe pentru un ha bazin, care
reprezintă condiţii hidrotehnice normale.
În timpul populării bazinelor piscicole cu puiet de peşte raţele vor fi închise 6-
10 zile.

Ca regulă, în felul acesta se procedează şi în cazul populării heleşteielor cu

tineret de crap de un an, pentru că aceştea să se acomodeze la noile condiţii şi
să nu fie prinşi de către răţi.

Răţuştele şi puii de gîşte în vîrstă pînă la 35 zile nu prezintă pericol pentru

material de populare (C1) şi, totuşi, în prima săptămînă de la întroducerea
răţuştilor lor li se distribuie o normă mai mare de furaje, micşorînd astfel
necesitatea răţuştilor în căutarea hranei suplimentare în heleşteu, iar după 5-10
zile raţia trebuie micşorată pentru a intensifica hrănirea naturală.

Locurile de alimentare pentru peşti trebuie să fie îngrădite printr-un gard

„pescaresc”, deoarece aici peştele se adună de obicei în cîrduri şi poate fi
uşor prins de raţe.
Raţele se lansează în vîrsta de 7-10 zile.

Timp de o perioadă vegetală într-un heleşteu poate fi crescute 2 partide de

răţuşte.
Vă Mulţumesc
pentru atenţie!