Bovine laborator 13.10.

2015
Protectia muncii.
Scopul efectuarii instructajului de protectie a muncii este de a proteja sanatatea si viata
angajatilor si a animalelor.
Principalele boli:
-tuberculoza( boala saraciei) – se transmite pe cale digestiva prin consum de lapte insuficient
tratat termic.
-antrax( buba neagra, carbune) – este o boala cu moarte instantanee, animalele nu se deschid, nu
se ingroapa ci se ard, se face vaccin anticarbunos.
-boala vacii nebune( encefalopatiaspongiformabovina).
-boala limbii albastre.
-leucoza.
-rabia( turbare) este o boala letala.
-raia(scabie).
Sarcini inginer zootehnist:
-sa cunoasca legislatia.
-sa se asigure de existenta in ferma a filtrului sanitar si a spatiilor de carantina si izolare.
-sa se asigure ca in ferma exista echipament de protectie adecvat fiecarui loc de munca.
Abordarea si contentia animalelor

Bovine laborator 20.10.2015

Identificarea taurinelor
Consta in recunoastrea sau deosebirea unui animal din masa celorlalte animale, identificarea
taurinelor se realizeaza cu ajutorul mijloacelor naturale si a celor specifice.
Mijloacele naturale de identificare a taurinelor sunt urmatoarele: culoarea, varsta, fotografia,
amprenta botului, nazoradiografia, fenogrupul sanguin, amprenta genetica.
Culoarea
La taurine culoarea este caracter de rasa, intalnim 2 tipuri de culori: simple si compuse.
Culorile simple
Culoarea alba – rasa Chianina din Italia specializata pt productia de carne, cea mai mare rasa ca
dezvoltare corporala, record taurul Donetto 1780 kg.
Culoarea galbena – rasa Charolais( alb murdar), Limousine.
Culoarea neagra – Aberdeen Angus este rasa rustica care se adapteaza foarte usor la cresterea in
sistem intensiv, are dezvoltare corporala cea mai mica dintre taurinele de carne, viteii sunt foarte
mici la fatare si au o viteza foarte buna de crestere.
Culoarea rosie – Rosie Daneza, Aberdeen Angus, Rosie dobrogeana, Angler. Toate rasele
rosii( daneza, letona, estona) specializate pt productia de lapte.
Culoarea Bruna – Schwyz este considerata o supra rasa si este rasa mixta. Bruna de Maramures o
gasim in toata tara. Brown Swiss este rasa de lapte. Jersey are cel mai mare continut de grasime
in lapte, este de dimensiuni mici, a fost denumita rasa de vapor.
Culorile compuse
In cazul culorilor compuse avem: culori baltate, culori amestecate.
Culorile baltate: cele 2 culori sunt repartizate strict in anumite zone de pe corpul animalului.
Culori baltate alb cu negru: Friza - in Olanda in provincia Frizia, provincie care este la granita cu
Germania. Holstein – cea mai performanta rasa de lapte, rezervorul mondial de gene pt
productia de lapte. Baltata cu Negru Romaneasca – s-a format la noi in tara prin incrucisare de
absorbtie. Rasa Pinzgau de Transilvania varietatea de Dorna.
Baltat alb cu rosu: Red Holstein, Friza, Montbeliard, Pinzgau de Austria, Pinzgau de Transilvania,
Hereford (rasa carne).
Baltat alb cu galben: Simmental (rasa mixta), Baltata Romaneasca, Baltata Ungureasca,
Fleckvieh.
Culori amestecate
Culoarea sura este supra rasa, este compusa din 2 categorii de peri repartizati mai mult sau mai
putin uniform pe suprafata corpului.
Ex: Sura de stepa si in Europa Sura podolica.
Rase de carne din Italia: Romagnola, Piemonteza.
Culoarea piersicie: Shorthorn.

Particularitatile de culoare:
-inelul alb in jurul botului ( rasa Schwyz).
-o zona de culoare inchisa in jurul ochilor ( rasa Normanda).
-dunga de culoare deschisa pe spinare ( rasa Schwyz).
-pintenogeni ( rasa Hereford).
-bratari la nivelul jaretului sau genuchiului( rasa Pinzgau).
-stea alba in frunte(Friza).
-la metisi pot sa apara desene caracteristice inclusiv aspect dungat sau de zebra.

Bovine laborator 03.11.2015

Fotografia
Reprezinta un mijloc de identificare a animalelor. Fotografia se foloseste pt toate categoriile de
animale insa in mod deosebit pt cele folosite la reproductie si cele supuse bonitarii. Fotografia
are rolul de a evidentia anumite aspecte morfologice precum si particularitati ale animalului. Se
realizeaza din profil cu evidentierea clara a semnelor individualizarii cu cele 4 membre aflate in
statiune plasata si se evidentiaza anumite regiuni corporale.
Amprenta botului sau nazolabiograma
Reprezinta o caracteristica a fiecarui animal reprezentata de un desen specific particular fiecarui
individ de la nivelul suprafetei botului. Pt a obtine amprenta suprafata acestuia este impregnata
cu un tus special care se va imprima pe o hartie speciala.
Fenogrupul sanguin
Reprezinta un mijloc modern de a stabili cu precizie identitatea animalelor, originea si gradul de
inrudire. La taurine se cunosc 12 grupe sanguine, 77 de factori si 387 de gene care permit
combinatii de ordinul miliardelor. Sub aspectul structurii fenogrupului sanguin fiecare animal
reprezinta o entitate care poate fi gasita oriunde si oricand. Folosirea acestui mijloc de
identificare se practica in general in cazul animalelor de mare valoare zootehnica respectiv in
cazul taurilor de reproductie.
Amprenta genetic
Este o metoda moderna mai costisitoare folosita pt animalele foarte valoroase, in cazul unor
litigii sau in cazul recunoasterii unor produse regionale sau traditionale.
Mijloacele artificiale de identificare a taurinelor sau individualizarea
Individualizarea reprezinta acordarea unui nr matricol fiecarui individ si insemnarea acestuia pe
corpul animalului printr-un anumit procedeu. Individualizarea se poate realize prin 2 metode si
anume:
-metoda de scurta durata sau provizorie.
-metoda de lunga durata sau permanenta.
Marcarea de scurta durata se foloseste in cazul unor actiuni zootehnice ocazionale cum ar fi:
participarea la expozitii, actiuni sanitar veterinare, transport, pasunare, formare de cirezi, formare
de loturi experimentale.
Metode temporare:
-vopsirea si tunderea parului
-aplicarea unor placute la cusca vitelului
-aplicarea unor coliere, medalioane.
Metodele permanente: asigura individualizarea animalului pe o perioada mai mare de timp sau
chiar pe toata viata animalului.
Individualizarea este foarte importanta pt cunoasterea performantelor animalelor, cunosterea
originii, a valorii de ameliorare, este importanta pt activitatea de reproductie , actiuni sanitar
veterinare si pt aplicarea corecta a tehnologiei.
Procedee: crotalierea, tatuare, criomarcare, preducire, infierare, ciparea.
Infierarea
Reprezinta o metoda veche, brutala de individualizare a taurinelor cu ajutorul unui fier danga
incalzit pana la rosu-alb, aceasta metoda se aplica in cazul raselor naturale si in cazul celor
exploatate in sistem extensiv. Dangaua se poate aplica pe partea supero-anterioara a cornului la o
distant de 5 cm fata de baza lui, pe onglon sau pe pielea animalului.
Aplicarea dangalei pe pielea animalului este mai rara folosita deoarece conduce la deteriorarea
pielii. Metoda este ieftina usor de imitat si necesita refacerea marcarii la un interval de 2-3 ani
deoarece cornul animalului creste si semnul nu se mai poate citi corect.
Preducirea
Este un procedeu vechi, in general se folosea pt identificarea animalelor pe grupe de propietari.
Pt preducire sunt necesare: cutit, foarfeca, cleste de preducit iar pt cititor cheia de preducit.
Aceasta metoda consta in crestarea varfului urechi 1-2 cm de la margine spre interior si
perforarea pavilionului in diferite forme si marimi ce pot fi citite cu cheia de preducit.
Tatuarea
Presupune perforarea stratului superficial al dermului cu ajutorul unor ace subtiri din otel fixate
pe placi metalice. Tatuajul se aplica pe fata interna a pavilionului urechii intr-o zona mai putin
vascularizata sau pe fata externa a corpului mamar in regiunea perineala sau la pliul ei. Pt aceasta
operatiune se folosesc trusele de tatuat si un tus special.
Modul de lucru presupune:
-montarea placilor cu un nr stabilit in cleste
-imobilizarea animalului
-curatarea si dezinfectarea pielii
-perforarea dermului
-avand grija sa nu se atinga venele deoarece produc hemoragii si tusul nu se mai imprima.
-dupa perforare se aplica tusul.
-zona respectiva se maseaza usor astfel incat tusul sa patrunda in piele
-daca tatuarea s-a efectuat corect semnele se vor mentine o perioada indelungata de timp si este o
metoda economica.
Dezavantaje:
-este o metoda dureroasa, este dificil de citit necesitand contentia animalului si se poate sterge
sau deforma in timp daca tatuajul nu sa efectuat corect.
 Bovine seminar 17.11.2015
Criomarcarea
Reprezinta o metoda permanenta de identificare a taurinelor prin aplicarea semnelor de
identificare pe corpul animalului cu ajutorul unui fier danga introdus in azot lichid.
Principiul metodei: consta in actiunea frigului intens asupra celuleor melanogene respective
asupra melanocitului pilos determinand distrugerea acestuia, prin urmare prin aplicarea dangalei
tinute in azot lichid in locul respectiv se produce o depilare sau va creste numai peri de culoare
alba.
Metoda de lucru:
- identificarea zonei pe care se aplica dangaua (o zona cu musculature dezvoltata vizibil de la
distanta fie in zona spinarii, crupei, spetei).
-se contentioneaza animalul
-se pregateste dangaua prin scufundare in containerul cu azot lichid
-se aplica dangaua pe piele mentinanduse 15 secunde in cazul animalelor tinere si cu roba de
culoare inchisa si 20-25 de secunde in cazul animalelor cu roba de culoare deschisa.
Este un procedeu modern, nedureros si semnele individualizarii sunt vizibile de la distanta si pe
tot parcursul vietii dar este o metoda foarte costisitoare.
Crotalierea
Consta in aplicarea semnelor individualizarii pe un material plastic ce se aplica la urechea
animalului. In cazul aplicarii crotaliei sunt necesare crotalii inscriptionate cu ajutorul unui aparat
cu jet de cerneala si cleste de crotaliat. Pe crotalie se inscriptioneaza un numar matricol compus
din 12 caractere conform codurilor de repartizare administrativ teritoriala. Aceste numere
matricole tin seama de numarul de ordine al fatarii dintr-o anumita localitate.
Cipurile
Reprezinta o metoda moderna folosita din ce in ce mai frecvent si consta in aplicarea acestor
dispositive sub cutan sau incorporarea acestora in interiorul unor medalioane ce se aplica la gatul
animalului. In general cipurile se aplica la varsta foarte frageda si se pastreaza pana la scoaterea
animalului din efectiv. Identificarea animalului se face pe principiul emisie-receptie cu ajutorul
unor antene care pot capta semnalul emis de sub pielea animalului.
Determinarea varstei
Pentru determinarea varstei la taurine se folosesc urmatoarele criterii:
-criterii obiective: certificate de nastere
-criterii subjective: criterii de baza (modificarile aspectului exterior, modificarile dentitiei),
criterii secundare( culoarea si retragerea gingiei, pernita fetala, starea ombilocului).

Modificarile aspectului exterior ale animalelor

Pe parcursul vietii unui animal indiferent de specie se parcurg 3 stadii: tanar, adult, batran.
Animalul tanar se caracterizeaza prin urmatoarele:
-dimensiunile de inaltime le domina pe cele de lungime, astfel ca inaltimea la greban este mai
mica decat inaltimea la crupa.
-dimensiunile de largime si adancime sunt reduse, animalul avand aspectul de inalt pe picioare.
-formele corporale sunt rotunjite iar pe masura ce animalul creste dimensiunile de inaltime si
lungime se echilibreaza. Daca pe parcursul vietii intrauterine vaca traverseaza o perioada de
carenta vitelul nascut va fi scurt pe picioare fenomen ce poarta denumirea de embrionalism.
Daca dupa nastere vitelul nu beneficiaza de conditii bune de crestere dupa varsta de 6 luni
ramane inalt pe picioare fenomen denumit infantilism.
La viteii pielea este subtire, moale, elastica si usor detasabila, viteii in varsta de 1-2 zile au
mersul nesigur si le tremura membrele.
Animalul adult: prezinta rapoarte si proportii corporale specifice tipului morfo productiv caruia
ii apartine animalul. Dimensiunile de lungime sunt mai mari decat largimile si inaltimile,
regiunile corporale sunt bine dezvoltate, inaltimile la greban si cea la crupa sunt aproximativ
egale. Formele corporale sunt unghiuloase, membrele au articulatii puternice, pielea este elastica,
privirea este vioaie si miscari foarte agile.
Animalul batran: are aceleasi proportii corporale ca si animalul adult, musculatura mai slab
dezvoltata, proeminentele osoase sunt evidente si pielea mai putin elastica, animalul este apatic
si lipsit de voiciune.
Modificarile dentitiei
Dintre criteriile subiective pt determinarea varstei, date mai precise, furnizeaza aspectul si
evolutia dentitiei. La bovine dentitia este heterodonta, anizodonta, diphyodonta. Dentitia
heterodonta este dinti diferiti ca forma si marime pe mandibula si maxila. Dentitia anizodonta
este numar diferit de dinti pe mandibula si maxilar. Dentitia diphyodonta prezinta dentitie de
lapte si permanenta.
Formula dentara la taurinele adulte este compusa din 32 de dinti repartizati astfel:
0
-incisivi
8
0
-canini
0
6
-premolari
6
6
-molari
6
La vitei lipsesc molarii si nr total de dinti sunt de 20. Bovinele au arcada incisiva numai pe
mandibula aceasta fiind alcatuita din 8 dinti repartizati astfel: 2 clesti, 2 prim mislocasi, 2
secunzi mijlocasi, 2 laturasi.
Incisivi bovinelor sunt usor mobili in alveoli, nu sunt fixi si nu au crestere continua. Pe maxila
lipsesc incisivii acestia fiind inlocuiti cu un burete gingival. La bovine pe masura ce animalele
inainteaza in varsta incisivii incepsa sase toceasca, se micsoreaza, si spatiile inter dentare se
maresc.

Morfologia incisivilor
Dpdv morfologic incisivii prezinta coroana, colet si radacina. Priviti din fata si din lateral
incisivii au forma de lopata, coroana prezinta o fata labiala si una lingual, prezinta margine
superioara, inferioara, interna si externa. Fata linguala este acoperita cu smalt cu o grosime de
0,3 mm, fata labiala are o grosime a smaltului de 1mm, suprafata linguala este neteda cu unele
excavatii care formeaza creasta dentara. Smaltul este diferit ca repartizare pe suprafata linguala
in functie de dentitie.
Incisivii permanenti de deosebesc de cei de lapte prin:
-culoarea: la incisivii de lapte culoarea este mai alba comparativ cu cei permanenti.
-pozitia: incisivii permanenti au pozitie dreapta in alveole spre deosebire de incisivii de lapte
care au pozitie divergenta.
-marimea: incisivii permanenti sunt mai mari spre deosebire de cei de lapte care sunt mici insa
acesta nu este un criteriu deoarece pe masura ce animalul imbatraneste incisivii se micsoreaza.
-coletul sau gatul dintelui: la dintele de lapte coletul este mult mai mare decat cel permanent.
Semne folosite pt determinarea varstei cu ajutorul dentitiei:
-dinte virgin: aceasta categorie se intalneste atat la dentitia de lapte cat si la cea permanenta si
dintele este acoperit in totalitate de smalt. Pe masura ce animalele incep sa consume si alte alte
furaje in afara de lapte dintele incepe sa se toceasca si smaltul dispare, la dentitia permanenta
dintele se mentine virgin o perioada mult mai scurta.
-dintele ajuns la nivel(numai la incisivii permanenti): este considerat dintele care a ajuns la
marimea caracteristica si a inchis cu marginea lui superioara semicercul format din ceilalti
incisivi, se poate intampla ca laturasii sa ramana strambi in alveoli dar daca a inceput procesul de
tocire ii consideram ajunsi la nivel.
-tocirea presupune disparitia smaltului pe o anumita supratata de pe corpul dintelui, la inceput
smaltul dispare in linie dreapta iar ulterior linia devine sinuoasa.
-nivelarea consta in disparitia completa a smaltului de pe fata linguala a dintelui, la palpare
suprafata este neteda.
-forma tablei dentare pe masura ce animalul inainteaza in varsta, forma tablei dentare se
modifica trecand prin fazele de: patrata, rotunda si biangulara.
Forma patrata - se caracterizeaza prin unghiuri drepte formate de marginile dintelui iar diametrul
anteroposterior este cu putin mai mare decat diametrul transversal.
Forma rotunda - marginile rotunjite iar diametrele sensibil egale.
Forma biangulara - dintele are forma de triunghi iar diametrul antero posterior este mult mai
mare decat cel transversal.
 Bovine laborator 08.12.2015

Determinarea varstei la taurine pe baza dentitiei

Avand in vedere ca principalele modificari la nivelul dentitiei apar etapizat vom imparti viata
animalului in 4 perioade:
1.-de la nastere la 1,5 ani = erup incisivii de lapte, cresc, se produce tocirea si nivelarea acestora.
2.-de la 1,5 ani la 5 ani = se produce schimbarea dentitiei de lapte cu dentitia permanenta.
3.-de la 5 ani la 10 ani = se produce tocirea si nivelarea incisivilor permanenti.
4.-peste 10 ani = se produce schimbarea formei tabei dentare, se raresc incisivii permanenti si
cad.
1.De la nastere la 1,5 ani
Viteii se nasc cu toti incisivii, foarte rar fara laturasi insa acestia sunt acoperiti de gingie, daca
laturasii nu sunt erupti acestia vor aparea in prima saptamana de viata. Pozitia incisivilor este
divergenta in alveole, gingia acopera incisivii in prima saptamana a vietii( sub forma unei foite
violacee). La nastere gingia este violacee dupa aceasta devine roz iar la 1 luna jumate culoarea
devine roz deschis.
In prima perioada dentitia prezina urmatoarele semne:
-gingia se retrage de pe clesti la 12 zile, de pe primi mijlocasi la 17-18 zile, 20-21 zile de pe
secunzii mijlocasi, 30-31 zile de pe laturasi.
-durata mentinerii intacte a suprafetei linguale a dintelui depinde de momentul intoducerii in
hrana a altor tipuri de furaje astfel tocirea este prezenta pe clesti la 3 luni, pe primi mijlocasi la 4
luni, pe secunzii mijlocasi la 5 luni si pe laturasi la 6 luni.
-pe masura ce animalul creste dunga de tocire avansraza astfel la 12 luni clestii sunt nivelati, la
14-15 luni sunt nivelati primii mijlocasi, la 17-18 luni secunzii mijlocasi, la 20-21 luni laturasii.
-observam ca in perioada de la 6-12 luni nu sunt semne evidente pentru determinarea varstei, in
aceasta perioada varsta se apreciaza dupa avansarea dungii de tocire la nivelul clestilor, daca
dunga a depasit jumatatea dintelui spuneam ca varsta animalului este aproape de 12 luni.
2.De la 1,5 ani la 5 ani
La 1,5 ani erup clestii permanenti ceea ce inseamna ca la 2 ani sunt pusi la nivel, la 2,5 ani erup
primii mijlocasi si la 3 ani sunt pusi la nivel, la 3,5 ani erup secunzii mijlocasi si la 4 ani sunt
pusi la nivel, la 4,5 ani erup mijlocasii permanenti si la 5 ani sunt pusi la nivel, la 5 ani in gura
animalului incisivii sunt permanenti, pe masura ce animalul avanseaza in varsta avanseaza si
tocirea.
3.De la 5 ani la 10 ani
In aceasta perioada la 7 ani clestii sunt nivelati, la 8 ani sunt nivelati primii mijlocasi, la 9 ani
sunt nivelati secunzii, la 10 ani sunt nivelati laturasii.
De la 5-10 ani apreciem varsta animalului pe baza avansarii de tocire pe clesti pana la 7 ani iar
apoi pe baza disparitiei complete a smaltului.
4.Peste 10 ani
In aceasta perioda incisivii sunt permanent nivelati, se modifica forma tablei dentare, incisivii se
micsoreaza in alveoli, se raresc si vor cadea. Astfel forma tablei dentare este patrata intre 9-10
ani, la 11 ani tinde spre rotunda, la 12 ani este rotunda, la 13-14 ani este biangulara, dintii sunt
foarte mici si incep sa cada.

Bovine laborator 15.12.2015

Starea ombilicului
Reprezinta un criteriu deosebit de important pe baza caruia putem aprecia varsta animalului pana
lao luna. In primele 4 zile de la nastere ombilicul vitelului este umed si moale, intre 5 si 15 zile
este uscat si atarna, dupa 14-15 zile ramane o crusta si dupa 28-30 de zile cade si aceasta.

Pernita fetala
Aceasta este un apendice de corn moale la nivelul onglonului vitelului care se usuca treptat si
cade dupa primele 5 zile de viata.

Aparitia, cresterea si aspectul coarnelor

La fatare in locul de aparitie a coarnelor vitelul are un smoc de peri subtiri si lungi, dupa cateva
zile se formeaza vartejuri care se mentin pana la 2 saptamani, dupa 14-15 zile in locul de formare
al coarnelor apar niste calozitati care se mentin pana la 1-1,5 luni, incepand cu aceasta varsta se
formeaza cornitele care vor creste in medie 1 cm pe luna.
Pe baza cresterii coarnelor, a lungimii coarnelor putem sa apreciem varsta pana la 5-6 luni. La
animalele adulte in perioada de stabulatie la female daca sunt gestante pe corn apar niste striatii
ca niste inele. Metoda de determinare a varstei pe baza inelelor de pe coarne nu este foarte sigura
deoarece se poate intampla ca intr-o iarna vaca sa nu fi fost gestanta si atunci pe corn sa nu apara
inelul.

Examenul exteriorului la bovine

Exteriorului reprezinta totalitatea aspectelor pe care le prezinta corpul animalului si care sunt
legate direct si indirect de capacitatea lui productiva dandu-le informatii despre valoarea lor
zootehnica si valoarea economica a animalului.
Prin studiul exteriorului se obtin informatii privind: specia, rasa, sex, culoare, varsta, stare de
intretinere, stare fiziologica, grad de ameliorare. Exteriorul taurinelor prezinta importanta pentru
examinarea sanitar veterinara si pentru examenul zootehnic, examenul se realizeaza la grajd si in
aer liber.
La grajd: in statiune siin dinamica daca animalul este intretinut in stabulatie libera.

In aer liber se face in statiune si in dinamica.

Examenul in statiune presupune examen analitic si examen de sinteza. Examenul analitic la
taurine consta in aprecierea fiecarei regiuni din punct de vedere al asezarii, marimii, formei,
directiei, profilului gardului de imbracare cu musculatura si atasarii sau prinderii. Fiecare regiune
corporala se prezinta cu ce se doreste de la aceasta baza anatomica, defectele, cauzele defectelor
si implicatiile lor.

Regiunea capului
Baza anatomica reprezentata de oasele craniului, forma este paralepipedica diferita in functie de
tipul craniologic ( primigenius, brahicerus, frontorus, brahicefalos, ortoceros, akeratos) al
animalului.
Regiunea capului prezinta diferente in functie de sex in sensul ca la femele capul este mai fin si
mai expresiv iar la mascului capul prezinta mai mult tesut conjunctiv subcutanat dand un aspect
mai fioros.
Cerinte: capul trebuie sa prezinte o dezvoltare armonioasa specifica tipului morfoproductiv, sa
fie acoperit cu piele fina si subtire, sa prezinte cepi ososi pentru insertia coarnelor, sa respecte
vaporul de proportie din dimensiunea taliei.
Defecte: vaca cu cap de taur, taur cu cap de vaca, aceste defecte au cause hormonale iar
implicatiile se refera la fecunditate si la capacitatea de ramanere gestanta a vitelelor. Alte
defecte: cap grosolan, cap cu finete exagerata.
Tipurile de dezvoltari corporale: eumetric, hipermetric, hipometric.
Tipuri fiziologice: respirator, digestiv, respirator-digestiv, digestiv-respirator.

Regiunea gatului
Baza anatomica este reprezentata de vertebrele cervicale, musculature regionala, cordonul
vascular,trahee,esofag.
Gatul se prezinta sub forma unui trunchi de piramida turtit lateral, la partea inferioara este
prezenta salba iar pe linia superioara este prezinta cervicea (acumularea de tesut adipos care ne
indica starea de ingrasare a animalului).
Defecte: vaca cu gat de taur si taur cu gat de vaca.

Regiunea grebanului
Baza anatomica primele 5-7 vertebre toracale, cartilajele suprascapulare, musculature regionala.
Pentru delimitarea regiunii grebanului se palpeaza cartilajele suprascapulare si se delimiteaza
intre acestea. Grebanul trebuie sa fie lung, larg, directie orizontala, profilul drept, imbracare in
musculatura buna, sis a aiba prindere corecta cu regiunile invecinate.
Defecte:
-greban ascutit este dat de o dezvoltare a apofizelor spinoase ale vertebrelor toracale.
-greban fals ascutit are cauza relaxarea ligamentului de sustinere a toracelui, spetele aluneca
deasupra apofizelor spinoase toracale, cele 2 cartilaje se intalnesc sub piele si dau aceasta
senzatie de ascutit.
-grebanul simplu despicat si dublu despicat