HELICICULTURA

Helicicultura este procesul de crestere a melcilor. Cresterea melcilor pe o scara larga necesita o investitie
considerabila. In perspectiva, crescatorii de melci ar trebui sa ia in considerare acest aspect, in special daca scopul
este sa furnizeze cantitati mari pentru afacerile comerciale.
Daca cineva doreste sa nceapa o activitate economica, nainte de aceasta el trebuie sa cerceteze cu atentie toate
aspectele, posibilitatile reale pentru realizarea venitului, precum si sa gaseasca si asigure capitulul pentru investii.
Daca dorim o afacere serioasa noi nu ne putem baza doar pe calcule preliminare teoretice bazate pe o reproductie
inalta si pe un mare numar de oua potentiale care nu se pot cloci anual; n practica, exista o multime de factori care
influenteaza micsorarea numarului de indivizi finali convenabili pentru vnzare la fiecare individ introdus pentru
reproductie, cum sunt:
mortalitatea unor reproducatori nainte de mperec!ere, n perioada de acomodare cu noul !abitat
mperec!erea inconmpleta sau absenta, ceea ce are ca si consecinta sterilitatea melcilor
o mperec!ere n loc de douatrei mperec!eri pe grup de animale
depunerea unui numar mai mic de oua
aparitia canibalismului, respectiv autodistrugerea oualor
mortalitatea indivizilor abia nascuti si bolile parazitare ale acestora
moartea fiziologica
problemele mediului ncon"urator si modificatiile climaterice necontrolabile, precum si poluarea brusca, precipitatii
abundente cu grindina, inundatii etc.
Dupa mai mult de #$ ani de studii, se poate afirma ca numarul de produsi minim pentru vnzare obtinut de la un
reproducator este %$%& buc., iar cantitatiu se obtin cca '.$$$ ( '.%$$ grame melci pe un metru patrat )se considera
ntreaga suprafata a fermei*.
+ceasta este cantitatea pe care trebuie sa contam in fiecare an incepnd de la sezonul al doilea , cand dupa
solutionarea tuturor problemelor initiale ferma atinge regimul plin de productie.
,entabilitatea economica a cresterii melcilor, se evidenteaza n mod deosobit din cauza unui factor important si
anume, melcul, n comparatie cu alte animale, acesta folosind !rana exceptional de ieftina.
C!eltuielile !ranirii, procentual prezinta o pozitie nensemnata n calculul prelimnar economic al gestionarii anuale,
fiindca c!eltuielile se reduc la procurarea semintei si la timpul necesar pentru cultivarea plantelor reprezentnd
!rana pentru melci.
-umarul de ferme profesionale care desfasoara activitatea elicicola in toata lumea este in crestere constanta. +cest
lucru a impulsionat ca productia in crescatorii sa inceapa sa se dezvolte si in noile tari in curs de dezvoltare,
determinand astfel si cresterea economica a tarilor respective. De exemplu, in Italia se numera astazi peste 10.000 de
ferme elicicole care isi desfasoara activitatea pe un total de circa .&.$$$.$$$ metri patrati. /iata, gata sa absoarba cu
usurinta productia, a inceput sa se extinda, desc!izand noi spatii consistente ale consumului, acoperit in prezent in
proportie de 0$1 din importurile provenite din tarile 2uropei de 2st si ale 3agrebului, unde culegerea din natura are
loc in fiecare anotimp.
4e pleaca deci de la premiza ca exista mi"loacele economice si te!nice necesare pentru ca activitatea de crescere a
melcilor sa se dezvolte; ottusi este indispensabil sa se urmeze anumite etape destul de rigide in ceea ce priveste
pregatirea te!nica in gestionarea crescatoriilor, mai ales in ceea ce priveste alimentatia si caracteristicile genetice ale
speciei crescute. +sadar trebuie sa lasati de o parte improvizatiile, superficialitatea si lipsa de profesionalism care
conduc in mod inevitabil la falimentul initiativelor si la dezorientarea aferenta in ceea ce priveste activitatea
elicicola
SA CUNOASTEM MELCUL
3elcul este o molusca gasteropoda cefalopoda si p!lmo"ata. Din punct de vedere sexual este un !ermafrodit
insuficient: astfel de la fiecare perec!e fecundata se obtine o dubla depunere de oua.
-umarul imperec!erilor care pot avea loc in decursul unui an poate varia de la minim una pana la maxim trei, cu o
depunere teoretica de circa 5$6$ de oua pentru fiecare melc la fiecare imperec!ere.
In realitate, din anumite motive, numarul de melci care vor putea fi ingrasate si crescute este mult mai mic. 7rei sunt
cauzele, prima dintre acestea fiind sterilitatea momentana si imperec!erea nereusita; si clima, altitudinea, zona
geografica si specie crescuta influenteaza considerabil productia totala.
In functie de clima si de pozitie geografica atat perioda reproductiva cat si cea de ingrasare pot varia in mod
semnificativ.
in locurile cu clima rigida, ciclul adecvat variaza din luna martie pana in luna octombrie inclusiv, cu o perioada de
8!ibernare9 , proprie si indispensabila din punct de vedere fiziologic tuturor speciilor de melci, in timpul lunilor mai
friguroase.
In locurile cu clima temperata, ciclul adecvat variaza din luna februarie pana in luna noiembrie inclusiv, urmat fiind
de o perioada de !ibernare in lunile mai friguroase.
In sfarsit, in zonele in care predomina clima foarte calda, caracterizate de ierni scurte si veri foarte lungi, ciclul
adecvat va incepe in timpul iernii, primavera si iarna, cu o perioada de !ibernare in lunile cele mai calduroase.
S#ECIILE COMERCIALE
In cadrul amplei panorame de activitate elicicola existente in decursul ultimilor ani, cresterea a # specii principale de
melci a fost urmarita si controlata. 4electarea acestor # specii a presupus trecerea prin numerose probe de
adaptabilitate a melcilor la viata in locuri special delimitate.
In randul primelor crescatorii au existat multe falimente din cauza utilizarii unor specii de o anumita calitate, care,
desi apreciate pentru gustul carnii, nu aveau caracteristicile biologice necesare pentru a avea un ciclu lung de
productie in captivitate. In ciuda traditiei anumitor zone de a consuma o anumita specie de melci, acestea au trebuit
sa se adapteze factorilor naturali, luand astfel nastere noile 8ferme9 elicicole care se axau pe cresterea urmatoarelor
specii:
1. HELI$ AS#ERSA
Denumita si :igrinata sau 3aruzza, in ;ranta spunanduise /etitgris sau C!agrin<, in 4pania cunoscuta sub numele
de Caracolas, Helix +spersa este specia cea mai raspandita pe coasta mediterana, unde se simte influenta marina.
/rezinta o coc!ilie sub forma de con, foarte bombata in partea de sus si alungita oblic in partea de "os, cu #5 c!te.
+ceasta specie reprezinta astazi 0$1 din patrimoniul elicicol al crescatoriilor italiane. 2a este aleasa mai ales pentru
preoccitatea in a creste, care o face sa devina matura in termen de '% luni de alimentatie. = alta caracteristica
importanta este rata de reproducere foarte ridicata )aproape '%$ de oua pe an divizate in doua depuneri*.
%. HELI$ #OMATIA
2a este denumita si >ignaiola alba, iar in ;ranta este cunoscuta ca ?rosblanc sau 2scargot de @ourgogne, deoarece
este tipica acestei regiuni. In natura poate fi gasita exclusiv in zonele care nu sunt supuse influentei marii si brizelor
sale. /oate fi aclimatizata cu a"utorul unor diferite modificari morfologice din care deriva o serie de numeroase
varietati. Helix /omatia, utilizata pentru un timp indelungat in crescatorii, reprezinta astazi o parte mai putin
consistenta a eliciculturii, mai ales din cauza timpului mai lung necesar cresterii. 7otusi, carnea acestei specii este
inca cea mai buna si mai rafinata.
&. HELI$ LUCORUM
2ste denumita si >ignaiola inc!isa la culoare. 2ste o molusca de talie mare aproape de cea a Helix /omatia, dar cu o
carne putin mai inc!isa la culoare. Coc!ilia, de forma unui glo' rot!"(ita prezinta patru c!te colorate viu )maro cu
numeroase linii inc!ise la culoare*. 2ste un melc foarte rustic si se adapteaza bine pe orice tip de teren, c!iar si pe
cel foarte argilos si compact. #oate fi cresc!ta i" toate regi!"ile tarii "oastre.
SISTEMUL )E CRESTERE IN AER LI*ER #E *A+A UNEI
ALIMENTATII ,E-ETALE
3etodologia de crestere folosita este cea a ciclului biologic complet, care desi implica un grad de complexitate mai
ridicat in ceea ce priveste realizarea propriuzisa, el este cel mai raspandit si, in acelasi timp, cel mai simplu de
realizat in raport cu costurile si rezultatele obtinute.
+cest sistem de crestere se realizeaza exclusiv direct pe pama"t i" aer li'er , fara sa fie acoperit si fara sa se
utilizeze protectie suplimentara, deoarece activitatea devine productiva si economica numai daca este desfasurata cu
costuri relativ limitate si controlate.
+ceasta metoda consista in introducerea in strat!rile specifice a melcilor destinati sa se imperec!eze si sa se
reproduca. >anzarea produsului nu este costituita deci din melcii imensi cum se intampla in cazul sistemului
incomplet de crestere, ci din melcii care se nasc din reproducatori si care cresc in perioda de 8ingrasare9.
+legerea sistemului de crestere pe pamant in aer liber a fost determinanta in imp!"erea si dezvoltarea acestei
activitati si sa diferentiat in mod clar de mod!l de a'ordare al eliciculturii in alte tari europene cum ar fi ;ranta si
4pania. Inca de la primele experimente, italienii au refuzat orice sistem de crestere a melcilor in alte conditii decat
cele naturale si care nu sunt in cocordanta cu absoluta simplitate a anatomiei si fiziologiei molustei si cu ritmul lent
al ciclului de viata. Desigur si melcul mentinut si crescut in conditii artificiale )sere, spatii inc!ise* se imperec!eaza,
depune oua si poate deveni c!iar adult, dar necesita o munca continua pentru curatarea sa, pentru eliminarea
de"ectiilor, pentru aducerea !ranei din exterior si pentru irigarea artficiala. 3ai mult, produsul care creste in medii
inc!ise, lipsit de lumina directa a soarelui, are o carne de o consistenta scaduta si care in timpul prepararii pierde un
procent ridicat din greutate.
METO)OLO-IA
Intro crescatorie elicicola in aer liber, straturile impre"muite devin prin urmare structurile cele mai importante si
necesare pentru desfasurarea coreuta si economica a productiei. Conceptul dupa care se g!ideaza elicicultura actuala
este de fapt acela de a avea la dispozitie o crescatorie structurata in asa fel incat sa ceara doar minimum necesar de
munca si cat mai putin timp acordat de catre crescator. Cum timpul de productie este destul de lung )de la '% la '6
luni, incluse fiin perioadele de !ibernare estive sau iernatice*, nu este convenabil, pentru a obtine un rezultat
economic profitabil, sa se munceasca zilnic sau continuu pentru a a"unge la rezultatul dorit.
4traturile impre"muite, cu tot ceea ce deriva din aceste sisteme, devin astfel structura c!eie pentru reusita proiectului.
Impre"muirea trebuie sa impiedice fuga molustelor, sa prote"eze crescatoria de patrunderea pradatorilor, sa faca
distinctie intre diferitele momente de crestere ale ciclului melcilor )nasterea si ingrasarea* si trebuie sa permita o
respiratie corespunzatoare molustei, atat de mult deran"ata de aciditatea terenului si impiedicata in cresterea sa de
emanarea de dio.id de car'o" c/iar si din pamant. Despartirea in straturi a perimetrului izoleaza parcela de teren
dedicata eliciculturii si impiedica intrarea numerosilor si variatilor predatori ai molustei. Inaltimea dinafara terenului
a acestei structuri in mod normal nu este inferioara A$(0$ cm, iar in pamant vine ingropata cel putin 5$ cm pentru a
evita intrarea rozatoarelor 0cartita si soarecele1. In plus, materialul trebuie sa fie neted pentru a impiedica urcarea si
intrarea unor insecte mergatoare )care nu zboara* dusmane, cum ar fi STA2ILINO si SIL2A ) care nu pot zbura* si
trebuie sa fie rezistent la conditii climaterice ostile pentru multi ani.
In plus, dupa mai multe incercari si studii, si mai ales in concordanta cu experienta acumulata in administrarea
practica, sa aderat astazi la ideea ca interiorul unei crescatorii trebuie sa fie subdivizat in mai multe sectoare. +ceste
sectoare sunt denumite straturi impre"muite: acestea sunt despartite de pasa"e defrisate largi de 6$'$$ cm, care
devin la randul lor zone de serviciu indispensabile pentru a se putea efectua toate operatiunile necesare. De fapt,
crescatorul, mergand si lucrand in aceste zone, nu va calca peste moluste, va putea afectua un control rapid al
diferitelor situatii si ii va fi facilitata operatiunea de culegere a melcilor.
In ultimii ani, forma straturilor impre"muite a fost uniformizata pentru diversele sectoare de reproducere si de finisa";
in general sectoarele nu depasesc lungimea de 0$(6$ metri, cu o latime de #(5 metri. +ceste dimensiuni previn
concentrarea periculoasa a molustelor dea lungul 8plasei9, permit taierea cu usurinta a vegetatiei din interiorul
straturilor si faciliteaza administrarea !ranei. In Italia peste .$1, iar in alte tari '$$1 din aceste impre"muiri ale
straturilor se face cu plasa Helitex.
+ceasta este un produs fabricat in Italia, din polietile" '$$1, de culoare neagra, proiectat in mod special pentru a
impiedica iesirea melcilor, pentru a usura urcarea lor si pentru a le protesa cu a"utorul celor doua CUTE de pasarile
pradatoare. Inaltimea plasei este de '$A cm, cu doua cute la 5$ si la 0& cm de la sol, care sunt inclinate la 5&B pentru
a evita fuga melcilor. /lasa este sustinuta de piloni de lemn sau />C foarte usori, in timp ce pilonii de fier sau din
ciment sunt exclusi, deoarece sunt materiale care conduc caldura molustelor.
ALIMENTATIA
3elici, atat in natura cat si in crescatorie, utilizeaza in principal alimentatie de tip vegetal; totusi, in afara de esentale
erbacee, molusca are capacitatea de a se !rani cu fructe, seminte si fura" de tip fainos. In crescatorie, alimentatia ii
este administrata melcului prin plantarea in interiorul straturilor impre"muite a unor grupuri de esente deosebit de
gustose care asigura in acelasi timp suficienta umbra si protectie impotriva sc!imbarilor bruste de temperatura. 4e
prefera plantele care au un ciclu de minim doi ani, perioda necesara ca melcul sa devina adult si sa poata fi vandut.
Consumul de mancare al fiecarui animal creste o data cu dezvoltarea animalului insusi. +sdar valoriale pentru
consumul zilnic de mancare trebbie raportate numai la marime, la greutatea sau la varsta melcului. +deseori acestea
sunt privite doar in raport cu dimensiunile sale: greutatea mancarii si greutatea melcului. Daca observam cresterea in
greutate produsa de ing!itirea unei cantitati de mancare determinate, descoperim ca aceasta scade o data cu cresterea
animalului.
C! cat a"imal!l e mai mare c! atat 3a fi mai mare ca"titatea de /ra"a pe"tr! acest scop. In consecinta, in
ma"oritatea crescatoriilor pentru carne, animalele crescute sunt sacrificate inainte de a a"unge la marimea lor
maxima. +cest lucru nu este posibil pentru multe specii de melci, care trebbie mai degraba sa aiba marginea
coc!iliei ondulata inainte de a fi vandute.
/lantele utilizate in crescatorii sunt:
#la"te alime"tare: RA#ITA COL+A ,AR+A CA,ALIERE #ER4O S2ECLA 2LOAREA SOARELUI
TO#INAM*OUR.
#la"te e.cl!si3 !tili5ate pe"tr! protectia esti3a si i" timp!l ier"ii6 TRI2OI RE#ENS si UN AMESTEC )E
)I2ERITE SALATE RE+ISTENTE. Acest tip de 3egetatie este pre5e"t mai ales i" strat!rile pregatite
pe"tr! reprod!cere.
4emanarea se face pe sectoare sau pe straturi, usurand astfel munca manuala de taiere a ier'ii si de c!ratire.
CULE-EREA
Culegerea melcilor de crescatorie se poate realiza in toate anotimpurile anului. +sadar ea poate fi efectuata incepand
cu primavara pana in toamna, actiunea desfasuranduse intro singura etapa )acest lucru este valabil pentru situatia in
care marginea coc!iliei melcului are un aspect brodat(ondulat* sau in mai multe etape: acest lucru este in legatura
directa cu tipul de comercializare care se va face.
Inainte de a fi venduti, melici culesi trebbie lasti sa elimine fecalele in cutii de lemn sau custi, pentru cel putin & zile.
Dupa aceasta perioda se poate incepe selectionarea subiectilor adecvati si funerea lor in cutii sau in saci de rafie,
destinati cumparatorilor.
#IATA
Din analizarea datelor zilnice ale pietei, alaturi de informatiile provenite de la punctele vamale si de la firme
alimentare din acest sector, se poate afirma ca, desi la nivel general se inregistreaza o anume stagnare a consumului,
in mica 8lume a melcilor9, in primele A luni din %$$% sa asistat, din contra, la o crestere neasteptata a cantitatilor
vandute.
2ste verificat ca intradevar melcii sunt un aliment consumat cu precadere in casa si in familie si ca se cumpara mai
ales ca produs proaspat, curatat, dar care trebuie preparat inca. -umeroase date recente confirma ca, facand o
comparatie intre melcii culesi si cei crescuti, consumatorii ii considera pe cei din urma de o calitate mai buna decat
ceilalti, datorita gustului carnii si pentru o mai usoara si mai rapida modalitate de preparare.
+ceasta analiza este foarte importanta deoarece ea confirma faptul ca produsul de import, cules din natura si deci
crescut pe baza plantelor neselectionate, este absolut inferior din punct de vedere calitativ produsului provenit din
crescatorie.
+cest complex de date este poate si ecoul pozitiv al publicitatii si informarii desfasurate in '...:9anul melcului9; in
primele A luni in multe tari cererea de melci vii si conservati a crescut. +nul trecut se calculeaza ca sau
comercializat cu circa '$$$$ de c!intale de produs proaspat mai mult in raport cu aceeasi perioada a anului '... si
cu circa .$$ c!intale mai mult de produs ing!etat sau preparat, cu o miscare financiara cu circa A.0'&.$$$ 2C,=
mai mare decat in aceeasi perioada a anului precedent.
Te"di"ta Co"s!m!l!i Melcilor pe #iata Italia"a
1770 8 %00% 0i" c/i"tale1
co"s!m!l italie" prod!ctia di" crescatorii import!ri
1770 A0.$$$ '6.$$$ 5..$$$
1771 A..%$$ '6.0$$ &$.&$$
177% 0%.$$$ %5.$$$ 56.$$$
177& 0A.&$$ %0.$$$ 5..&$$
1779 6&.$$$ #%.$$$ &#.$$$
177: '$#.$$$ #A.$$$ A0.$$$
177; ''A.$$$ 5'.$$$ 0&.$$$
177< '5$.$$$ 55.$$$ .A.$$$
177= 'A&.$$$ A6.$$$ .0.$$$
1777 %%$.$$$ 6A.$$$ '#5.$$$
%000 %0&.$$$ 6..6$$ '6&.%$$
%001 %.%.&$$ ''$.$$$ '6%.$$$
%00% #%&.$$$ '%$.$$$ %$&.$$$
4egmentele cu crestere rapida a consumurilor si a importurilor, in raport cu o crestere mai lenta in cantitatea
productiei, definesc in mod clar buna si concreta posibilitate comerciala oferita de cresterea intensiva a melcilor.
#RETURILE
Cotatiile melcilor in ultimii '$ ani au inregistrat cresteri de 6'$1 anual si se semnaleaza o substantiala
!"iformi5are a pret!rilor in diversele anotimpuri si nu mai exista astfel dezec!ilibre ma(ore intre produsul cules
vara sau toamna si cel cules in starea de !ibernare, iarna.
3entinerea unui pret stabil este semnul unei pieti mai extinse, mai continue si legata in principal de organizatii cu
structuri si sisteme industriale. In plus a existat si o mare sc!imbare in directia tendintei consumului diverselor
specii. /ana acum sapte opt ani in urma, datele pietei erau in principal legate de Helix /omatia, care era melcul cel
mai cunoscut si cu care se lucra cel mai mult; o data cu trecerea anilor, alte specii, considerate pana atunci minore,
au luat avant, rasturnand situatia anterioara; astfel a fost necesara o reevaluare a preturilor din ce in ce mai marcate
de melcii de talie mica, in raport cu cei de talie mai mare.
/returile engros indicative intalnite pe pietele generale )in '...* sunt urmatoarele )oscilatiile sunt datorate formei
de prezentare si calitatii produsului*:
Helix /omatia: de la un minim de D #,0$ la un maxim de D &,%$(Eg.
Helix Fucorum: de la un minim de D %,&$ la un maxim de D #,0$(Eg.
Helix +spersa: de la un minim de D #,.$ la un maxim de D &,0$(Eg. )in functie de anotimp si de grad!l de !scare*
Cotatia pentru cantitatile mici vandute de catre crescator restaurantelor este, in mod normal superiora cu 5$(&$1
preturilor prezentate mai sus. Din acest motiv, si mai ales din cauza limitatei disponibilitati de produs raportata la
cererea remarcabila, crescatorul care opereaza pe portiuni mici de teren alege al doilea mod de vanzare deoarece este
mai profitabil.
/retul produsului transformat este diferit si dificil de cuantificat, deoarece produsul existent in comert este de cele
mai multe ori de"a preparat in diferite moduri, iar molusca reprezinta doar o parte din greutatea totala a fel!l!i de
ma"care. In mod indicativ se considera ca preturile devin de 5 ori mai mari decat cele ale produsului viu, pentru
aceeasi cantitate, datorita scaderii in greutate a melcului pe parcursul prelucrarii lui.
#RO)UCTIE8 COSTURI
Daca in primii ani ai istoriei elicicole era foarte dificil sa se reuseasca obtinerea unei constante a productiei pe
unitate de masura a unei crescatorii, o data cu perfectionarea te!nicilor si sistemelor putem avea acum date ale
productiei nu foarte discordante si destul de constante. Castigul mediu in cazul unei gestionari corecte este undeva in
"urul a '&(%$ subiecti vendibili proveniti de la fiecare reproducator selectionat introdus in crescatorie, ceea ce
corespunde aproximativ la '$$$('%$$ grame, pentru fiecare metru patrat de pamant )masura considerata din
marimea totala a parcelei, incluse fiind spaziile destinate serviciilor*. Fa cotatiile engros actuale, castigul brut anual
de pe &$$$ metri patrati pamant este aproximativ de '&.$$$%$.$$$ Duro. Costurile de productie sunt destul de "oase,
deoarece nu sunt costuri cu ac!izitia !ranei si in costuri figureaza in principal mana de lucru pentru gestiunea
crescatoriei si culegere, precum si amortizarea costurilor 8constuirii9 locatiei si a micilor ac!izitii anuale de seminte,
substante impotriva rozatoarelor si antiparazitilor. Controale atente asupra bilantelor firmelor, avand in vedere toate
c!eltuielile, confirma faptul ca produsul obtinut nu a"unge niciodata sa coste mai mult de 5$1 decat cotatia actuala a
pietei engros.
COSTURI #ENTRU #UNEREA IN 2UNCTIUNE A 2ERMEI8 0a"!l %00&1
Datele sunt aproximative si se refera la parcele de pamant care nu sunt controindicate din punct de vedere fisico
structural.
Cotatiile indicative:
/2-7,C = ;2,3+ D2 CI,C+ &$$$ 327,I /+7,+7I @,C7I
3aterial pentru impre"muire perimetrala D'.0$$%.'&$
3aterial pentru impre"muirea interna D#.5$$5.%&$
3ateriale antiparazitideratizanti D'.'$$'.%&$
3ateriale pentru seminte specializate D&$$A%$
3elci pentru reproducere %&.$$$ bucati D&.'$$&.0$$
;orta de munca pentru construirea fermei aproximativ 5$$ ore de munca
/entru suprafete superiore ca marime, costurile pe metru patrat structurat scad in proportie directa cu cresterea
numarului metrilor patrati alocati culturii.