CRESTEREA MELCILOR COMESTIBILI

- opinii i comentarii-

Melcul roman sau escargot (Helix pomatia Linnaeus 1758) Clasificare: Gastropoda (Melci) Pulmonata Stylommatophora Helicidae Helix Helix pomatia Informatii generale: Melcul Roman, cu o lungime de aproximativ 10,16 cm. si cu un diametru al cochiliei de pana la 5 cm., este cel mai mare melc de pamant din Europa. Alaturi de alte specii cunoscute de melci, cum ar fi melcii legati (?) (Cepea nemoralis) si melcii de copac (Arianta arbustorum), acesta apartine melcilor helicizi (Helicidae). Melcii romani se taraie in special seara , in cautare de hrana. Exceptand situatiile in care el este denumit in unele limbi melc de vie, melcul roman nu numai ca traieste in vii dar si in tufisuri si garduri vii din gradini si parcuri. Cu toate acestea melcul roman este atat de rar incat nu este considerat a fi un daunator ca melcii Limax, de dimensiuni mai mari. In schimb acesti melci consuma multa hrana. EI sunt doar consumatori de plante, ca salata si alte legume sau fructe. Structura corpului: Observand corpul melcului roman se poate vedea clar structura melcului de pamant. Datorita dimensiunilor sale, melcul roman constituie obiectul studiilor si experimentelor. Corpul melcului roman este usor de divizat in partea de corp moale si cochilia calcaroasa. Corpul moale este format din piciorus si cap, pe de o parte, si din sacul visceral, pe de alta parte. Piciorusul mare si musculos reprezinta organul locomotor al melcului. El faciliteaza tararea si, totodata, saparea. Capul, pe de alta parte, este centrul sensorial, fiind prevazut cu 4 tentacule. Cele doua tentacule lungi au fiecare cate un ochi. In cele din urma, sacul visceral are forma unei genti care adaposteste majoritatea organelor interne ale melcului. Sacul este inconjurat de strat de tesut , denumit mantie. Atat sacul visceral cat si organele interne sunt protejate de cochilia dura. Suprafata cochiliei este protejata de un invelis gros, sub forma de mantie. Un capat duce catre cavitatea paliala situata dedesubt. Aici, o retea de vase sangvine functioneaza ca un plaman. Hibernarea: Melcii romani hiberneaza, inchizandu-si cochilia cu un capac facut de ei din var, si ascuns intr-o gaura sigura din pamant. In timpul hibernarii, majoritatea functiilor corpului sunt in repaos iar dupa ce se trezeste din hibernare, melcul roman este foarte deshidratat si flamand. Reproducerea: Melcii romani sunt hermafroditi. Imperecherea lor este precedata de un indelungat ritual de imperechiere, in timpul caruia partenerii imping o sageata calcaroasa in piciorusul fiecaruia. Ouale melcilor romani au un diametru de 2 mm. Si sunt depuse in pamant, primavara. Dupa cateva zile, puietii tineri rezultati din clocire incep sa se taraie, in cautare de mancare. Daca supravietuiesc, ceea ce se intampla in proportie de 5%, atunci vor ajunge sa traiasca cativa ani. S-au inregistrat recorduri de melci romani care au trait mai mult de 30 de ani. Economie: Melcii gustosi, denumiti Escargot de Bourgogne in franceza, sunt consumati de catre om din timpuri preistorice. Din acest motiv, melcii sunt foarte rari in Germania si in tarile

invecinate. In natura, ei sunt trecuti sub protectie aproape oriunde (melcii romani, cel putin, nu ar mai trebui culesi); melcii romani si melcii de gradina (Cryptomphalus aspersus), mai ales, sunt cultivati in ferme de melci (Heliciculturi). Datorita valorii economice a melcilor romani, exista material de cercetare si in alte tari decat Franta. Ferme de melci romani Intrucat melcii romani au devenit din ce in ce mai rari in natura, comertul cu melci cultivati in ferme (helicicultura) a luat proportii si se prezinta ca fiind singura posibilitate de a intalni cererea de pe piata. Principalul producator de escargot ramane Franta. Dar chiar si Franta trebuie sa importe melci in anumite cantitati, pentru a satisface cerintele pietei. De aceea se presupune ca noi culturi si noi metode de crestere in ferme a melcilor vor oferi solutiile dorite. Si in alte tari a fost propagata solutia oferita de fermele de melci. In timp ce in Franta cresterea melcilor a devenit o ramura agricola nationala, in Germania si Austria cresterea melcilor in ferme este la inceput, desi in anumite zone din aceste tari ea a capatat o importanta crescuta. Exista chiar si castele care au propriile crescatorii de melci pentru a furniza nobilimii melcii consumati in cadrul banchetelor. In principiu, sunt doua posibilitati de a creste melci la scara larga: cresterea in spatii deschise si cresterea in sere. Ambele metode au sustinatori si avantaje. In general, melcii sunt crescuti intarcuri care le ofera suficient spatiu pentru dezvoltare. P e o suprafata de un metru patrat pot fi crescuti cam 200 de melci. Melcii sunt hraniti cu hrana uscata sau hrana verde. Hrana uscata este avantajoasa din motive de igiena. Este folosita hrana care ingrasa cel mai repede melcii. De fapt, ingrasarea este cel mai important aspect in cresterea melcilor. Un alt aspect important in cresterea melcilor il reprezinta cresterea lor de mici. Ouale sunt colectate din pamant, cu unelte speciale, cat mai atent, si sunt crescute separate. In primul rand, daca se poate, sunt pastrate in incubatoare la o temperatura de 20 grade Celsius, ceea ce ofera cele mai bune conditii pentru dezvoltarea puilor de melc. Dupa aceea, puii sunt plasati in tarcuri mici. Daca sunt tratati adecvat, puii ajung la maturitate in 10 pana la 12 saptamani. Dupa 3 sau 4 saptamani melcii sunt suficient de mari pentru a fi plasati in tarcuri amenajate in aer liber. Clocirea, ca si cresterea puilor au loc in spatii inchise, care impiedica pierderile naturale, datorate variatiilor de temperatura sau altor conditii de vreme. Tarcurile in aer liber si tarcurile acoperite trebuie sa fie amenajate astfel incat sa previna ca melcii sa evadeze sau daunatorii (pasari si rozatoare) sa intre. Doar melcii pentru reproducere sunt pastrati pana la perioada de hibernare. Ceilalti sunt procesati sau vanduti cu putin timp inainte sau dupa ce si-au format capacul pentru hibernare. Aceasta este perioada propice, deoarece melcii au cea mai mare greutate la inceputul hibernarii. La putin timp dupa ce s-au trezit din hibernare melcii au cea mai redusa greutate. Din acest motiv, in trecut, melcii erau vanduti ca melci de iarna in timpul hibernarii. Ca urmare pretul lor era mai mare decat in timpul verii. Melcii sund vanduti fie in stare proaspata, fie procesati. Inainte de procesare melcii sunt pregatiti prin infometare, timp de cateva zile, pana ce intestinele sunt golite complet. Apoi sunt ucisi, spalati si vanduti fie congelati, fie in conserve. Procesarea pentru a fi serviti ca alimente gata de preparare are loc in ramurile industriei usoare. Adesea melcii sunt vanduti in stare proaspata sau chiar vii. Bineinteles, atunci cand sunt proaspat ucisi durata de depozitare este redusa. Valoarea medie a melcilor procesati sau conservati pentru a fi comercializati este, conform bibliotecii americane pentru agricultura, de 10.000 $ pe tona, respectiv 10.500 Euro. Sistem de crestere a melcilor -1REPRODUCEREA: Are loc din martie pana la inceputul lui iunie. Exemplarele pentru inmultire sunt plasate in perechi in straturi de 50 cm lungime, plasate in sere. Acestea nu sunt incalzite decat prin intermediul unui termostat electric . Excesul de caldura poate fi evitat prin aeratoare automate. Perechile care nu au conceput in timpul primaverii si care prezinta totusi interes, sunt puse din nou sa reproduca la sfarsitul lunii august. Numerotarea cutiilor cu melci pentru reproducere este aceeasi cu numarul cuplului de melci pe care il contine; "23", de exemplu, si cuplul 23 din anul 1999, vor purta numarul 99-23-1, 99-23-2, 99-23-3 etc...

Incubatia: Ouale sunt lasate in cutia pentru depunere, se verifica doar prezenta lor, indepartand opritorul la stanga de melcul reproducator. Cutiile, numerotate in ordine, sunt puse la incubat, in garaj, intr-un dulap incalzit permanent la 20 grade Celsius, cu termostat, si acoperit cu un capac transparent care previne deshidratarea si retine puietii. "Pepiniera": Cutia (recipientul) pentru depunere, cu melcisorii abia iesiti din oua, aflati sub capac, este plasata intr-un strat de flori de 50 cm., identic cu cel folosit pentru cupluri, dar amenajat altfel: "Pepiniera" este realizata in sera, stratul de flori care adaposteste puietii luand locul perechii de melci. Durata procesului este in medie de 3 saptamani. Cresterea finala: Familiile sunt izolate si plasate in cutii individuale, de dimensiuni reduse. Selectia: Viitoarele exemplare pentru reproducere sunt selectate in functie de marime, culoarea cochiliei (unicolora) si viteza de crestere, la o rata de la 3 la 5 sau 6 pe familie, in functie de performantele estimate in fiecare familie. Exemplarele trebuie sa fie virgine (pentru pedigree), ceea ce implica izolarea lor de grup mai devreme. Melcii selectati sunt pusi la hibernat in cutii mici, individuale. Numarul lor este mai mare decat cel al reproducatorilor realmente folositi primavara urmatoare, pentru a face fata mortalitatii si pentru a mentine posibilitatile de selectie. In timpul iernii, se poate analiza sezonul ce a trecut, stabilindu-se astfel schema de formare a cuplurilor pentru urmatorul anotimp, tinand cont de performantele reale ale fiecarei familii (marime, culoare, procentul adultilor) si pentru a minimiza rata de inrudire. Melcii straini, aprox. 25% din numarul total al reproducatorilor, sunt introdusi tocmai in acest scop, cat si pentru a aduce diverse trasaturi particulare. Numarul total al cuplurilor ajunge la 60 iar rata de inrudire ramane foarte scazuta. Rezultatele metodei sunt bune, dar dificil de obtinut, nepermitand un management manual: listarea performantelor si pedigree-ul sunt computerizate. Cresterea melcilor -2Iata cateva metode pentru cresterea melcilor. In Franta, reproductia si cresterea au loc atat in spatii inchise, climatizate, cat si in cutii amenajate in aer liber. Un sfat pentru a obtine calitate superioara: nu atingeti melcii! Ce specii folosim?: Helix aspersa aspersa, "Micul-gri" (10 grame) sau Helix aspersa maxima, "Marele-gri" (20 grame). PERIOADA: (in emisfera de nord) - din martie pana in octombrie in tarile cu iarna rece si vara nu foarte uscata sau calda (ex. nordul Frantei) - din septembrie pana in mai in tarile cu iarna umeda si vara uscata si torida (ex. Mediterana) Hranirea: este indicat sa hraniti melcii cu mancare uscata, in loc de hrana verde. Este mai eficient si igienic. Iata o formula: carbonat de calciu 30%, fosfat de calciu 4%, soia 20%, seminte de floarea-soarelui 5%, faina de grau 40% si amestec de vitamine 1%. Cu 2 kg din acest compus se obtine 1 kg de melci. Pentru acelasi rezultat ar fi nevoie de 7 kg de laptuci. Reproducerea: melcii pentru imperechiere sunt pusi in cutii, in numar de 200 exemplare de "micul-gri" sau 100 de "marele-gri" pe metru patrat, cu hrana si apa corespunzatoare; anumite cutii sunt umplute cu pamant tratat optim. Aceste cutii sunt plasate intr-o camera, cu temperatura de 20 grade Celsius si umiditate controlata de 95%. Se poate folosi si o sera. Melcii sunt hermafroditi dar trebuie sa se imperechieze, pentru a-si depune ouale dupa cateva zile. Dupa ce melcul a depus oua, cutia este plasata intr-un incubator la 20 grade Celsius, acoperit. Trei saptamani mai tarziu, aprox 100 de melcisori apar sup capac. In mod normal rezulta aprox. 70 de melcisori pe reproducator, in doua luni. "Pepiniera": tarcurile cu pamant tratat si umezit contin cam 2500 melcisori pe metru patrat, in aceleasi conditii climatice ca la cei pentru imperechiere. 3 sau 4 saptamani mai tarziu

acesti melci sunt dusi afara. Cutii (tarcuri) in aer liber: nu trebuie sa contina mai mult de 300 de exemplare de "micul-gri" sau 150 de "marele-gri" pe metru patrat, pentru a avea o crestere optima. Trebuie protejati de rozatoare, plasand un grilaj in pamant. Cu o plasa pentru tantari, aplicata ca un capac, melcii sunt protejati de pasari si impiedicati sa fuga. Colectarea: unele exemplare de "micul-gri" ajung la maturitate in 10-12 saptamani dupa ce ies din oua, cand se formeaza o margine pe cochilie (13-15 saptamani pentru "marele-gri"). Dupa cateva zile, pot fi culesi; specimenele cele mai bune trebuie pastrate pentru reproducere, sezonul urmator. Ultimele exemplare sunt culese trei luni mai tarziu, cand aprox. 90% din "micul-gri" au marginea pe cochilie formata (80% din "marele-gri"). Hibernarea: doar viitorii reproducatori sunt plasati la hibernare, in cutii de lemn, bine uscate, la adapost de frig. Cresterea melcilor opinia americana 3 1. Introducere Helicicultura reprezinta procesul de cultivare si obtinere a melcilor. Cresterea melcilor la scara mare presupune importante investitii de timp, echipamente si resurse. Cei care se hotarasc sa cultive melci trebuie sa ia in considerare acesti factori, mai ales daca obiectivul lor este de a obtine cantitati importante pentru comert. Oricine doreste sa creasca melci trebuie sa experimenteze pana descopera formula optima de lucru. Deci trebuie sa se astepte la anumite probleme. Cochilii de melci au fost descoperite pe santierele arheologice, indicand faptul ca melcii sunt consumati din epoci preistorice. In Roma antica melcii erau ingrasati in gradini inainte de a fi consumati. Un fermier din Virginia descrie cum creste melcii intr-un mediu racoros, umed si umbrit, furnizand roua artificiala, daca este cazul; melcii sunt plasati pe o "insula" inconjurata de apa, pentru a-i impiedica sa fuga, alimentati cu hrana verde pe baza de porumb. Plinius descrie gradina de melci a lui Fulvius Hirpinus de acum 2000 de ani, ca avand sectoare separate pentru diferite specii de melci. Romanii selectau cele mai reusite exemplare de melci pentru reproducere. Specii de melci erau consumate in Britania dar nu atat de mult ca pe continent. Aici, oamenii consumau melci in Postul Pastelui iar in anumite regiuni de Mardi Gras sau Carnaval. Conform unor izvoare, Franta exporta melcii cafenii catre California in 1850, pentru a fi crescuti ca escargot. Alte surse afirma ca italienii au fost primii care au adus melci pe teritoriul Statelor Unite. SUA a importat melci in valoare de 4,5 milioane $ in 1995 din 24 de tari. Aceste importuri includeau melci conservati sau preparati, melci vii, in stare proaspata, pusi la gheata sau congelati. Exportatorii majori catre SUA sunt Franta, Indonezia, Grecia si China. Exporturile SUA de melci vii, proaspeti, la gheata sau congelati au atins valoarea de 55000$ catre 13 tari; majoritatea exporturilor au fost directionate catre Japonia, Olanda si Marea Britanie. 2. Specii comestibile Melcii comestibili au dimensiuni variind de la un milimetru pana la melcii gigantici africani, care pot atinge o lungime de 312 mm. Termenul de "escargot" se refera fie la Helix aspersa fie la Helix pomatia, desi se consuma si alte specii de melci. Achatina fulica, un melc african gigant, este transat si conservat pentru a fi consumat ca escargot. Denumiri ca "melc de gradina"sau "melc brun de gradina" sunt inutile in masura in care se refera la o varietate de melci, desi uneori se refera la Helix aspersa. Helix aspersa Muller este denumit in Franta "petit-gris" ("micul-gri"); mai este cunoscut sub denumirea de "micul melc gri" sau "La Zigrinata". Cochilia unui melc matur are 4-5 spirale si masoara 30-45 mm. Este specific coastei Mediteranei, precum si tarmurilor Frantei si Spaniei. Poate fi intalnit in Insulele Britanice, acolo unde melcul a fost adus de catre romani in sec I i. Hr. La inceputul secolului XVIII, francezii au adus melcul in California, unde curand a devenit o pacoste. Acum acesti melci sunt des intalniti pe teritoriul SUA. Melcul a fost introdus si in cateva state din Asia si zona Golfului inainte de 1850 iar mai apoi in tari cum ar fi: Africa de Sud, Noua Zeelanda, Mexic si Argentina. Helix aspersa are o durata medie de viata de la 2 pana la 5 ani. Aceasta specie se adapteaza mult mai usor

conditiilor de mediu si clima decat majoritatea speciilor de melci, si poate fi intalnita in paduri, campii, dune de nisip si gradini. Adaptabilitatea sa nu duce doar la raspandirea speciei ci si la o crestere facila si lipsita de riscuri a acestor melci. Helix pomatia Lnne masoara aprox. 45 mm. Se mai numeste "melc Roman", "melc de mar", "lunar", "La Vignaiola", "escargot de Bourgogne", "melc de Burgundia" sau "marele alb". Raspandit in marea parte a Europei, acest melc traieste in muntii impaduriti si in vai pana la o altitudine de 2000 metri, precum si in vii si gradini. Se poate ca romanii sa-l fi adus in Britania. Imigrantii l-au adus in Statele Unite, in Michigan si Wisconsin. Multi prefera Helix pomatia in loc de Helix aspersa datorita gustului si marimii. Otala lactea sau Helix lactea se mai numeste "melc de vie", "melc de lapte" sau "melc spaniol".Cochilia este alba cu dungi spiralate rosiatice; are un diametru de 26-35 mm. Multi considera ca este mai gustos decat Helix aspersa. Iberus alonensis - "cabretes spaniol" sau "xona fina" - masoara aprox. 30 mm. Cepaea nemoralis - Helix nemoralis, "melcul de padure" - are o lungime de 25 mm. Se intalneste in Europa Centrala si multe state din SUA, din Massachuttes pana in California, din Tennesse pana in Canada. Il putem gasi in paduri si in dunele de nisip. Se hraneste cu plante moarte dar si viermi si melci morti. Capaea hortensis sau Helix hortensis, "melcul de gradina", masoara 20 mm si are ca semn distinctiv dungile negre de pe cochilie. Este specific Europei Centrale si de Nord. Desi a fost adus in Maine, Massachuttes si New Hampshire in perioada coloniala, acesti melci nu s-au stabilit aici. Mediul in care traieste este asemanator cu cel al Cepaea nemoralis dar Cepaea hortensis se gaseste in zone mult mai umede si reci. Dimensiunile reduse si prejudecata ca melcii cu dungi nu sunt la fel de gustosi, fac ca aceste specii de melci sa fie mai putin populari. Otala punctata sau Archelix punctata, numita "vacuta" in anumite parti ale Spaniei, are o lungime de 35 mm. Otala vermiculata - numita Eobania vermiculata sau Helix vermiculata - masoara 25 mm. Se intalneste in tarile din zona Mediteranei si a fost adusa in Louisiana si Texas. Helix lucorum masoara 45 mm . Se gaseste in centrul Italiei si din Iugoslavia pana Turcia, precum si in jurul Marii Negre. Helix adanensis vine din zona Turciei. Helix aperta are 25 mm. Carnea sa este foarte apreciata. Este originar din Franta, Italia si tarile din Mediterana si a fost adus in California si Louisiana. Cunoscut ca "melcul sapator", se gaseste la suprafata numai in perioadele ploioase. Pe vreme secetoasa, calda, acest melc sapa in pamant 10-12 cm si "dormiteaza" pana ce ploaia uda pamantul. Theba pisana - "melcul dungat" - are 20 mm si traieste in zone uscate, expuse, langa mare. Originar din Sicilia, a fost raspandit in mai multe tari europene, cum ar fi Anglia. Acest melc este daunator pentru gradina si este acelasi "melc alb" eradicat odata in California, utilizand aruncatoare de flacari pentru a incendia suprafete intregi. In numar mare, cam 3000 melci la un copac pot produce ravagii intr-o gradina in 24 ore. Sphincterochila candidisima sau Leucochroa candidisima are aproximativ 20 mm. Achatina fulica, unul din melcii africani gigantici, ajunge la 326 mm. Este originar din Sahara de Sud, Africa de Est. Melcul a fost adus intentionat in India in 1847. A urmat o incercare esuata de stabilire in Japonia in 1925. A fost transportat din greseala in alte locatii din Pacific si a fost eliberat necorespunzator in California, dupa al II-lea Razboi Mondial, in Hawaii, si mai tarziu in Florida de Nord, in anii 70'. In multe zone reprezinta o serioasa amenintare pentru culturi. Statele Unite au depus eforturi serioase pentru a eradica Achatina. Departamentul pentru Agricultura al Statelor Unite impiedica importul acestor melci iar detinerea lor este ilegala. 3. Imperechierea si depunerea oualor Melcii sunt hermafroditi. Desi au organe de reproducere atat feminine cat si masculine, trebuie sa se imperechieze cu melci din aceeasi specie inainte de a depune oua. Unii melci se pot comporta ca masculi un sezon si ca femele in alt sezon. Altii preiau ambele roluri. Cand melcul este suficient de mare si de matur, ceea ce se intampla dupa cativa ani, imperechierea are loc primavara tarziu sau vara devreme dupa cateva ore de "curtat". Uneori are loc o a doua imperechiere in timpul verii. (In zonele cu climat tropical, imperechierea are loc de cateva ori an. In anumite climate melcii se imperechieaza in octombrie si inca o data dupa 2 saptamani). Dupa imperechiere, melcul poate depozita sperma primita timp de un an dar de obicei depune oua dupa cateva saptamani. Uneori melcii pot manifesta lipsa de interes fata de imperechierea cu alti melci din aceeasi specie datorita distantei geografice considerabile. De exemplu, un Helix aspersa din sudul Frantei poate respinge un Helix aspersa din Nordul Frantei.

Melcii au nevoie sa-si depuna ouale in pamant la cel putin 6-7 cm adancime. Pentru Helix pomatia adancimea trebuie sa fie de cel putin 9 cm adancime. Acest fapt impiedica furnicile sau urechelnitele sa ajunga. Pamantul uscat nu este propice pentru un cuib, si nici pamantul foarte greu. In pamantul cleios care se intareste, reproducerea poate esua deoarece melcii nu reusesc sa-si depuna ouale iar puietii nu pot iesi din cuib. Depunerea oualor depinde de temperatura solului, de umiditate, compozitie. Propice este solul care contine materie organica in proportie de 20-40 %. Temperatura trebuie mentinuta la aproximativ 20 grade Celsius .Umiditatea trebuie sa fie de 80%. Cercetatorul trebuie sa colecteze ouale imediat ce sunt depuse, sa le numere si sa le depoziteze in vata umezita pane ce din oua ies pui care incep sa se hraneasca. Melcii pierd in greutate dupa ce depun ouale. Unii chiar nu isi revin. Aproximativ o treime dintre melci vor muri dupa sezonul de imperechiere. Ouale de Helix pomatia au un diametru de 3 mm si au o cochilie calcaroasa. Helix pomatia depune ouale in iulie sau august, de la 2 pana la 8 saptamani dupa imperechiere. Melcii se hranesc si se dezvolta pana ce se raceste vremea. Apoi sapa o gaura in pamant in care se izoleaza pentru a hiberna. Aceasta este o urmare a scaderii temperaturii si a duratei zilei. Cand se incalzeste pamantul primavara, melcii ies la suprafata si incep sa se hraneasca. Ouale de Helix aspersa sunt de culoare alba, sferice, cu un diametru de 3 mm si sunt depuse dupa 5 zile - 3 saptamani de la imperechiere. Helix aspersa depune cam 85 de oua intrun cuib aflat la aprox. 5 cm adancime. In zonele cu climat cald, Helix aspersa poate depune oua chiar si o data pe luna din februarie pana in octombrie, in functie de vreme si regiune. Imperechierea si depunerea oualor au loc atunci cand ziua are cel putin 8 ore si continua pana ce durata acesteia descreste. In Statele Unite, prelungirea numarului de zile insorite chiar si cand vremea s-a racit va afecta "orarul" dar va stimula depunerea de oua. Daca vremea este calda puietii vor iesi din oua dupa 2 saptamani sau dupa 4 saptamani daca se raceste vremea. Melcisorii mai au nevoie de cateva zile pentru a iesi din cuib si pentru a se catara la suprafata. Intr-un climat asemanator cu cel al Californiei, Helix aspersa se maturizeaza in aproximativ 2 ani. In Italia, Helix aspersa iese din ou toamna. Daca sunt hraniti corespunzator si nu sunt ingramaditi, melcii care ies din oua la inceputul anotimpului se vor maturiza pana in iunie, anul urmator. Daca se controleaza mediul pentru a accelera iesirea din oua, dimensiunile si numarul melcilor care se vor maturiza pana anul viitor vor creste. In Africa de Sud, unele exemplare de Helix aspersa se maturizeaza in 10 luni iar in conditii speciale de laborator, in 6-8 luni. Activitatea de reproducere la Helix aspersa are de obicei loc in al doilea an de viata. La polul opus, un melc african gigant, Achatina fulica, depune 100-400 oua de forma eliptica, fiecare cu dimensiunea de 5 mm. Fiecare melc poate depune mai multe serii de melci in fiecare an, de obicei in sezonul ploios. Pot depune ouale in gauri sapate in pamant (Helix pomatia) sau la suprafata pamantului pietros, in materie organica sau la baza plantelor. In 10-30 zile, ele vor da nastere la melcisori de 4 mm. Acestia cresc cu 10 mm pe luna. Dupa 6 luni, Achatina fulica ajunge la 35 mm lungime si este deja matur din punct de vedere sexual. Maturitatea sexuala se obtine dupa 6 pana la 16 luni, in functie de vreme si de cantitatea de calciu. Melcii traiesc 5-6 ani, uneori chiar 9 ani. 4. Cresterea In interiorul aceleiasi populatii si in aceleasi conditii, unii melci vor creste mai rapid decat altii. Unii se vor maturiza de doua ori mai greu. Acest lucru poate ajuta anumite specii sa supravietuiasca in conditii de vreme dificile sau in salbaticie. Cu toate acestea, un fermier care creste melci va trebui sa selecteze cei mai maturi si mai mari melci pentru imperechiere iar melcii mai mici sa-i vanda. Prin selectarea celor mai mari melci, dimensiunile melcilor vor creste semnificativ in doua generatii. Majoritatea diferentelor in ritmul de crestere se datoreaza probabil factorilor de mediu, inclusiv densitatea lotului de melci. Cu toate acestea, cum aceste diferente sunt transmise genetic, se pot creste cu usurinta melcii mari care cresc repede, in locul celor care au o rata de crestere redusa. O serie de factori pot influenta in mare masura cresterea melcilor, cum ar fi: densitatea populatiei, stresul (melcii sunt sensibili la zgomot, lumina, vibratii, conditii neigienice, hranire neregulata, atingere, etc.), hranirea, temperatura si umiditatea, precum si tehnologia de crestere utilizata. Helix aspersa are nevoie de cel putin 3-4% calciu in sol (sau o alta sursa de calciu) pentru o dezvoltare optima. Majoritatea melcilor au nevoie de mai mult calciu in sol decat Helix aspersa. Cantitatea scazuta de calciu va incetini cresterea si va face

cochilia mai subtire. Calciul poate fi introdus in hrana. Mancarea este doar o sursa de alimentare cu calciu. Melcii pot consuma vopsea sau pot "ataca" peretii cladirilor, in cautare de calciu. Marimea cochiliei unui melc abia nascut poate depinde de marimea oului, in conditiile in care melcul se dezvolta in membrana de la suprafata oului. Pe masura ce melcul creste, cochilia se dezvolta si ea. Mai tarziu, cochilia va avea si o margine cu rol de intarire, la baza sa. Aceasta indica ca melcul s-a maturizat; cochilia nu-si va mai mari dimensiunile din acest moment. Rata de crestere este data de marimea cochiliei, mai ales ca greutatea unui corpului unui melc variaza si la umiditate 100%. Rata de crestere variaza considerabil la indivizi diferiti din cadrul grupului. Marimea adultului, corelata cu rata de crestere, variaza de asemenea, desi cel mai repede cresc melcii de dimensiuni mari. Ouale de melci mai mari si sanatosi au, de asemenea, tendinta de a se dezvolta mai repede. Uscaciunea inhiba cresterea si chiar opreste activitatea. Cand este foarte cald si uscat, vara, melcul devine inactiv, isi inchide cochilia si "estiveaza", dormind pana revine vremea umeda, mai racoroasa. Unii melci "estiveaza" in grup, pe trunchiuri de copaci sau pereti. Se izoleaza la suprafata, izolandu-si astfel cochilia. 5. Ferme de melci O cultura de melci reusita are nevoie de un echipament optim si de provizii ca: cutii pentru melci sau tarcuri; aparate pentru masurarea umiditatii (higrometru), temperaturii (termometru), umiditatii solului si luminii; o scala pentru greutate si un instrument pentru usurarea greutatii melcilor; un kit pentru testarea continutului solului; si o lupa pentru a observa ouale. Este nevoie, de asemenea, de echipament pentru controlul climatului (temperatura si umiditate), pentru a regala apa (un sistem de stropire pentru a mentine umiditatea si ca sistem de drenaj), pentru a asigura lumina si umbra, si pentru a extermina sau indeparta pradatorii. Anumite sisteme de horticultura, ca sistemele de iluminat artificial si stropitoarele, pot fi adaptate pentru culturile de melci. Se obtin rezultate mai bune prin utilizarea melcilor din aceeasi rasa si generatie. Uneori se recomanda plasarea puietilor intr-o cutie separata. Fermele de melci pot fi plasate in: - aer liber; - cladiri cu climat controlat; - sisteme inchise cum ar fi "tunele" de plastic sau sere; - varianta in care melcii sunt crescuti intr-un mediu controlat si apoi (dupa 6-8 saptamani) palsati in cutii in aer liber pentru a se maturiza. Climatul: Climatul bland, cu umiditate crescuta (75-95%) este optim pentru melci, desi majoritatea speciilor pot suporta o gama intreaga de temperaturi. Temperatura optima este de 70 F(20 C) pentru majoritatea speciilor. Cand aceasta scade sub 45 F(7C), melcii intra in hibernare. Sub 54 F(12C) melcii sunt inactivi iar sub 50 F(10 C) cresterea inceteaza. Cand temperatura creste peste 80 F(25 C) sau conditiile devin secetoase, melcii "estiveaza". Vantul nu este propice pentru melci pentru ca reduce umiditatea iar melcii trebuie sa retina umiditate. Umiditatea: Melcii au nevoie de un mediu umed, nu ud. Desi au nevoie de umiditate, solul trebuie drenat pentru a-l optimiza. De asemenea, precipitatiile trebuie indepartate. Melcii respira aer si se pot ineca in medii foarte ude. O umiditate a solului de 80% este optima. Pe timp de noapte, o umiditate de peste 80% in aer accelereaza cresterea melcilor. 99% din activitatea melcilor, inclusiv hranirea, are loc pe timp de noapte racoros, cu un varf de activitate la 2-3 ore dupa caderea noptii. Temperatura mai rece stimuleaza activitatea iar roua de noapte faciliteaza deplasarea melcilor. Acestia se ascund in locuri intunecate in timpul zilei. Daca este necesar, se indica folosirea de vaporizatoare cu ceata, ca acelea folosite pentru cresterea plantelor, in climate uscate, pentru a mentine umiditatea. Solul: Trebuie utilizat un tip de pamant intermediar care nu este nici prea nisipos, nici prea argilos. Melcii nu pot sapa in pamant tare, uscat. Pamantul nisipos nu contine apa. Este optim pamantul care are 20-40% materie organica. Pamantul trebuie sa fie similar cu cel din gradinile in care cresc plante cu frunze mari. Daca ferma de melci are plante, acestea trebuie ingrijite si udate iar buruienile indepartate periodic. Solul prea acid trebuie neutralizat cu piatra de var pentru a-l optimiza (la un pH de 7%). Pe langa pH din sol, calciul trebuie sa fie disponibil fie din pamant fie dintr-o alta sursa, intrucat cochiliile de melci au 97-98% carbonat de calciu. Daca nu sunteti siguri, puteti adauga piatra de var la sol. Unii cercetatori trateaza solul cu poliacrilamida in proportie de 12,5 centilitri(?) intr-o solutie de 160 grame / unu in 250 centilitri de apa la un kg de pamant uscat. Acest tratament de stabilizare ajuta solul sa reziste la spalare. Acest lucru permite curatarea, fara sa distruga structura faramicioasa a solului care este benefica pentru depunerea

oualor. Melcii sapa in pamant si il ingereaza. Pamantul optim favorizeaza cresterea si ajuta in nutritie. Lipsa accesului la acest pamant poate cauza dezvoltarea unor cochilii fragile, chiar si atunci cand melcii sunt hraniti in mod adecvat; in acest caz melcii vor creste mai incet decat melcii aflati in pamant optim. Melcii vor prefera sa consume hrana decat pamant. Uneori vor alege doar una dintre variante. Acesta este motivul pentru care nu trebuie asezati prea multi melci intr-un tarc prea mic. Pamantul, daca nu este schimbat des, va ajunge imbibat cu mucus si dare. De asemenea, pot aparea modificari chimice in sol. O mixtura de turba, argila, ingrasamant (balegar), CaCO3 la un Ph 7 este foarte buna. Aproape la fel de bune sunt si plantele mucegaite, la un Ph 7. Materia organica din sol este la fel de importanta ca si carbonatii. Solurile bogate in calciu si magneziu stimuleaza cel mai bine cresterea. Carbonatii utilizabili si calciul total sunt foarte importanti. Calciul poate fi adaugat in sol la o rata de 4,5 kg la 100 metri patrati. Calciul mai poate fi fixat in hrana. 6. Tarcuri si cutii Tarcurile pentru melci sunt mai degraba lungi si inguste decat patrate. Acest lucru permite deplasarea (fara a afecta melcii) si accesul la intreaga suprafata. Tarcul poate fi o troaca cu marginile facute din lemn, piatra, fasii de ciment sau invelis galvanizat de fier. Acesta trebuie acoperit cu un ecran protector sau cu plasa. Acoperirea va proteja melcii de pasari si alti pradatori. Gardurile sau peretii au o inaltime de 60 cm, plus cel putin 10 cm in pamant. Gardurile fabricate din metal galvanizat sau fasii de plastic dur vor tine la distanta unii pradatori. Acoperirea va impiedica ploaia sa patrunda. Jaluzelele (din plasa foarte fina) ajuta melcii sa dormiteze in zilele blande de iarna. Trebuie utilizata o plasa de 5 mm grosime pentru ecranul protector sau pentru garduri. Cutiile pentru puieti vor necesita o plasa mai fina. Melcilor le place sa se ascunda, mai ales ziua cand este cald. De exemplu, achizitionati tevi pentru drenaj din plastic, impartiti-le in doua, in lungime, si asezati-le in stive astfel: o stiva intr-o directie si urmatoarea in unghi drept cu prima, si tot asa. Acest lucru va oferi spatiu si va creste cu 50% numarul de melci pe care ii puteti pune in tarc. Un sistem de stropire va asigura umiditatea necesara. Sistemul trebuie pornit la apusul soarelui; daca se porneste mai devreme, umiditatea poate conduce melcii in arsita soarelui. Se monitorizeaza umiditatea si temperatura, utilizand un higrometru, respectiv un termometru. Desi se pot folosi garduri pentru izolarea laturilor, temelia, daca nu este din pamant, trebuie sa fie o suprafata mai solida decat ecranul protector. Un melc plasat intr-un tarc care are temelia din plasa se va deplasa pana va da de pamant mai tare, mai confortabil . Prevenirea evadarilor: Intr-un tarc deschis, indoiti partea de sus a gardului spre interior, in semicerc, pentru a tine inchis melcul de vie. Helix aspersa va scapa dintr-un astfel de tarc deschis, astfel incat puteti utiliza un gard electric pentru a-i retine. (Gardul electric are spre varf 2 sau mai multe fire subtiri, la distante de 2-4 mm una de alta. Fiecare fir are o incarcatura electrica opusa celui de langa. Utilizati o baterie sau un transformator, pentru a alimenta firele cu 4-12 volti. Melcul va primi un soc moderat si se va retrage cand se deplasa peste un fir si va atinge celalalt fir.) O alta metoda pentru a retine melcii este plierea partii superioare a gardului intr-un "V", la un unghi de 20 grade. Cochilia melcului se va lovi de partea de sus a pliului, inainte sa ajunga si sa se deplaseze pe el. Acest lucru il opreste iar unghiul format compenseaza marimea melcului. O alternativa, la indemana pentru ingradirile solide, este sa se ataseze la perete o bucata de ecran, orizontal, care acopera, in interior, cativa centrimetri din ingraditura. Ecranul trebuie facut dintrun material asemanator monofilamentelor din nylon care este moderat de rigid si in acelasi timp, flexibil. Pe partea interioara a ecranului, se desprind fibrele de nailon pana se obtine o retea de franjuri de cativa cm. Cand melcul care vrea sa scape se taraie pe interiorul panoului si se deplaseaza spre franjuri, greutatea sa va trage in jos cateva fibre. Una cate una, fibrele se desprind de melc, fiind elastice. Eventual, melcul poate ajunge sa atarne de un fir dar va cadea, intrucat suprafata nu este suficient de mare pentru a se deplasa. Intrucat melcii nu se deplaseaza pe o banda din cupru, o alta solutie este sa se acopere gardul, in partea superioara, cu o banda de cupru larga de 7 cm sau mai mult. Se recomanda sa se indoaie banda astfel incat partea interioara sa fie paralela cu podeaua tarcului. Daca banda este prea aproape de pamant, ploaia va spala cuprul, formandu-se astfel o pelicula pe care melcii nu se vor putea deplasa. De

asemenea, partea de jos a gardului trebuie adanc ingropata in pamant, pentru a impiedica melcii sa sape pe dedesubt. Tarcurile cu gradini: O alternativa presupune construirea unui tarc patrat, cu o gradina in care sa se planteze 6 plante agricole, anghinare si urzici. Melcii vor alege ce sa manance. Daca nu a plouat, se pornesc stropitorile pentru 15 minute, la amurg, exceptand situatia in care melcii dormiteaza. Un dezavantaj al acestei metode este ca daca melcii nu sunt suficient de maturi pana la finele anului, este dificil sa se planteze din nou in tarcuri. Tunelele de plastic reprezinta o izolare facila si ieftina pentru melci, dar este dificil de controlat caldura si umiditatea. In tunel va fi mult mai cald decat afara iar melcii devin somnolenti cand temperatura depaseste 25 grade C. Tarcurile in spatii inchise: Cand melcii sunt crescuti in interior, intr-un mediu controlat, reproducerea variaza in functie de originea stocului de melci reproducatori. De exemplu, un cercetator a descoperit ca Helix aspersa din Marea Britanie se dezvolta mai bine in spatii inchise, decat melcii din alte zone. Pentru a creste melci in interior, temperatura tebuie sa fie de 20 grade C iar umiditatea relativa de 80-90%, chiar 95%. Alte surse recomanda o umiditate de 75% in timpul zilei, si 95% noaptea. Centrul pentru Helicicultura recomanda 65-75% umiditate ziua si 85-95% noaptea, la o temperatura de 17 grade. Pentru orice eventualitate, trebuie evitata umiditatea mai mare de 95% pentru un timp mai indelungat. Umiditatea excesiva poate ucide melcii. Temperatura optima si umiditatea relativa depind de o serie de factori, incluzand varietatea melcilor, precum si locul de unde au fost culesi. Pentru Helix aspersa, temperatura optima pentru a cloci ouale este de 17 grade la o umiditate relativa de 100%. A doua combinatie de temperatura si umiditate depinde de originea melcilor iar rezultatele pot scadea pana la 0% in cazul unei temperaturi de 15,5 si a unei umiditati de 100%. Se poate gresi usor la diferente mici de temperatura sau la o umiditate scazuta. Solul nu trebuie mentinut ud cand umiditatea este de 100%, deoarece ouale vor absorbi apa, se vor umfla si vor plesni. Pentru a asigura lumina artificiala se vor utiliza lumini fluorescente. Melcii reactioneaza diferit la durata luminii. Raportul dintre lumina si intuneric influenteaza activitatea, hranirea, imperechierea si depunerea oualor. Mai mult de 18 ore de lumina stimuleaza cresterea la Helix aspersa, in timp ce 12 ore o inhiba. Unele specii de melci asociaza durata crescuta a luminii cu inceputul verii - varful de sezon pentru crestere. 18 ore de lumina sunt optime pentru imperechiere si depunere de oua. Cutii si custi pentru crestere: Melcii pot fi crescuti in cutii si custi aranjate in stive. Se utilizeaza un sistem automat de stropire pentru a asigura umiditatea. Cutiile trebuie sa fie prevazute cu dispozitive pentru hranire si alimentare cu apa. Sunt optime tavitele de plastic de 5-6 cm pentru acest lucru; daca sunt prea adanci, melcii se pot ineca. Aceste tavite se aseaza pe un pat de pietris marunt. Se umplu cu pamant sterilizat (cu Ph neutru) ghivece de flori sau vase de plastic si se plaseaza pe acest pietris, pentru a le oferi melcilor un loc in care sa-si depuna ouale. Aceste vase se indeparteaza dupa ce s-a terminat depunerea. Dupa ce melcii au depus ouale, se pun vasele intr-o "cresa". Puii rezultati se tin aici timp de 6 saptamani. Apoi se aseaza intr-o cutie (tarc) separat, intrucat melcisorii se dezvolta mai repede daca sunt de dimensiuni similare. Sunt suficiente 8 ore de lumina pe zi pentru acesti melci. Iata un exemplu despre cum se plaseaza Helix pomatia in cutii: Se construiesc cutii de lemn de 25/35 centimetri si cu o inaltime de 25 cm. Se taie o gaura cu un diametru de 6 cm (pentru a drena excesul de umezeala) la fundul cutiei si se acopera gaura cu un capac de plastic, securizat. Se acopera o rama cu o folie de plastic, pentru a crea capacul cutiei. Acesta trebuie sa se poata deschide sau indeparta. Se pun cutiile pe rafturi pentru a fi accesibile. Se umplu cutiile cu pamant de gradina, ars (prajit) (?) pentru a ucide insectele si bacteriile. (Solul nu trebuie sa aiba urme de fertilizatori sau chimicale) Solul se acopera partial cu muschi dar se lasa suficient spatiu pentru a se deplasa melcii. Muschiul se stropeste cu apa. Melcii aflati in tarcuri in aer liber care sunt gata sa depuna ouale, sunt plasati in cutii (cam 3 pe cutie). Dupa depunere ei sunt dusi inapoi in aer liber. Solul din cutii nu trebuie sa se usuce niciodata iar muschiul trebuie sa fie putin umed. Prea multa umezeala este daunatoare, intrucat ouale se pot umfla si plesni. Ouale sunt clocite in aproximativ 25 zile dar puii de melc raman in cojile de ou. Apoi reusesc sa iasa la suprafata, inainte de a ajunge pe muschi si pe

laturile cutiei. Melcii care stau pe marginile de lemn ale cutiei sunt in pericol de deshidratare si trebuie indepartati cu grija si pusi pe muschi. Cochiliile sunt foarte fragile in aceasta perioada. Puietii sunt hraniti cu frunze de laptuca. La trei saptamani dupa ce apar pe muschi, melcisorii sunt indepartati cu grija si pusi temporar intr-un container. Se indeparteaza cu grija muschiul si pamantul, avand grija sa nu mai fie si alti melcisori, si se inlocuieste cu pamant sterilizat si pamant proaspat. Se numara si se repun melcii in cutie. Melcii tineri pot fi depozitati in aceste cutii pe timpul iernii. Cutiile se stivuiesc intr-o camera racoroasa, la adapost de frig. In camera nu trebuie sa fie mai rece de 20C si nici mai cald de 25C. Melcii vor redeveni activi primavara urmatoare cand temperaturile vor atinge 20C. Ei sunt hraniti timp de 4 saptamani, teoretic atingand o dimensiune de 4 mm. Se muta apoi intr-un tarc, dupa ce se curata cu grija cutiile in care au stat, pregatindu-le pentru noul sezon. Helix pomatia se maturizeaza intr-un interval variind de la 18 luni pana la 4 ani. Sisteme combinate: O varianta a metodei de mai sus este ca melcii sa depuna ouale in tarcuri in aer liber iar apoi aceste oua sa fie transferate in cutii. (Ceilalti pasi sunt identici.) In tarc, se cauta acei melci care au sapat gauri in pamant pentru a depune oua in ele.; varful cochiliei va fi vizibil. Se infinge un indicator in pamant, langa gaura. Cand melcul a depus si se indeparteaza de gaura, se utilizeaza o mistrie de gradina pentru a scoate ouale din pamant si a le indeparta. Este o sarcina destul de dificila, intrucat ouale pot fi deteriorate si acoperite cu pamant. Exemplu: Cresterea melcilor in cinci etape. Fermierii cresc melcii din rasa Helix aspersa in cinci etape: reproducere, clocire oua, puieti, ingrasare si ingrasarea finala. Intr-un exemplu clasic, cutia pentru crestere are margini din beton, pamant cu viermi de pamant pentru a curata solul, vegetatie, tigle curbate pentru adapost si dispozitive pentru hranire. Cutia este acoperita cu plasa pentru tantari sau ecran protector. Aceste cutii pot fi plasate afara dar rezultate mai bune se obtin cand se afla in sere atat timp cat serele nu sunt nici prea incalzite si nici prea uscate. Unii cercetatori au constatat ca in cutiile plasate in aer liber, fiecare melc pentru reproducere a avut 7 puieti. In sere, fiecare a avut 9-12 melcisori. Cercetatorii au considerat ca, in conditii mai bune decat cele din anul respective, fiecare adult poate produce 15 puieti. Cutiile pentru ingrasare pot fi de asemenea plasate in aer liber sau in sere. Temperaturile ridicate din timpul verii, precum si umiditatea insuficienta pot provoca malformatii sau dimensiuni mici la anumiti melci. Aceasta problema apare mai ales in cazul serelor daca soarele supraincalzeste constructia. Un sistem pentru stropire (instalatie de horticultura sau un banal stropitor pentru peluza) pot asigura umiditatea; excesul de apa trebuie drenat. Cutiile pentru ingrasare sunt prevazute cu fasii groase de plastic de 60-90 cm, agatate de margini si sprijinindu-se de un stativ care le permite sa atinga pamantul cu capetele. Fasiile de plastic sunt la distanta de 10 cm una de alta si ofera melcilor spatiu pentru a se odihni si ascunde. Dispozitivele pentru hranire pot fi plasate pe stativul pe care se sprijina fasiile de plastic. Pe fundul cutiei se aseaza un strat de pamant aspru si pamant obisnuit, de suprafata, cu rme. Rmele vor curata reziduurile lasate de melci. Intr-o camera racoroasa, se plaseaza melcii care au facut pui vara trecuta, pentru a hiberna. Apoi, in jurul datei de 1 aprilie, (in functie de specificul climatic), acestia se muta in cutiile de ingrasare finala. Daca sunt mai multe cutii pentru ingrasare atunci melcii de dimensiuni mici se pun intr-o cutie, cei de dimensiuni medii in alta iar cei mari intr-o alta cutie. Nu se pune mai mult de o treime de melci Helix aspersa la 30 cm patrati de cutie. Intrucat melcii pierd in greutate cand estiveaza in timpul verii, unii crescatori nu ii plaseaza in cutii dupa marime ci dupa numar. Pentru Helix aspersa, numarul optim este de 10-12 melci la 30 cm patrati de cutie. Cutiile pentru inmultire pot fi amenajate asemanator cutiilor pentru ingrasare sau cutiile pentru ingrasare pot fi folosite ca si cutii de inmultire dupa ce s-au recoltat melcii maturi. Se recolteaza unii melci maturi iar altii se lasa pentru inmultire. 7. Canibalismul la puieti Primii melci care ies din oua isi mananca cojile. Acest lucru le ofera calciul de care au nevoie pentru cochilii. Daca ouale de melc sunt pastrate la temperaturi optime, 17 grade C pentru unele specii, si daca ouale nu pierd umiditate, majoritatea oualor vor cloci la interval de 1-3 zile. Canibalismul va fi redus in acest caz. Daca clocirea se prelungeste,

canibalismul va lua proportii. Unele oua mancate sunt cele care nu au fost fertile sau nu s-au dezvoltat corespunzator dar, uneori, embrionii dezvoltati corect pot fi de asemenea mancati. O densitate mare de oua creste rata de cannibalism, pentru ca ouale aflate in imediata vecinatate au mai multe sanse sa fie gasite si mancate. Oul de melc are de 12-20 ori mai multe proteine decat salata. Proteinele ajuta la cresterea rapida si sanatoasa a melcului iar ouale de melc reprezinta un start excelent nutritiv pentru puieti, desi au tendinta de a manca ouale din propria specie. 8. Culegerea melcilor Alaturi de cresterea melcilor in ferme, este posibila achizitionarea lor de la crescatorii de anghinare, kiwi, avocado sau citrice, din anumite regiuni. Acestia s-ar putea sa culeaga melcii contra cost. In livezile de citrice unde trunchiurile se infasoara cu benzi de cupru, melcii se vor catara in copaci, pentru a se hrani cu frunze. Ei se vor opri doar atunci cand dau de banda de cupru si acolo vor stationa timp de mai multe zile. Melcii stransi sub banda de cupru sunt usor de cules. Melcii culesi din salbaticie pentru a popula o ferma, au o rata crescuta de mortalitate intrucat sunt nevoiti sa se adapteze la noile conditii. S-ar putea ca acesti melci sa fi consumat capcane cu otrava, chimicale folosite in agricultura sau plante otravitoare; de aceea, melcii nu trebuie imediat folositi, ci se pun intr-un tarc si se hranesc cel putin 3 zile, pentru a le curata sistemul de orice urma de toxina si pentru a le da ocazia sa moara daca au consumat o doza fatala. Daca dupa 3-4 zile sunt sanatosi, atunci sunt in regula. Se sisteaza hrana, nu si apa, pentru 1-2 zile. 9. Hranirea Sezonul pentru hranire dureaza din aprilie pana in octombrie (sau variaza in functie de climatul local), cu o perioada de pauza in timpul verii. Hrana nu trebuie plasata intr-un orificiu prea mic, impiedicand astfel accesul melcilor. Melcii consuma hrana solida, pilind cu limba. Hranirea depinde de vreme iar melcii nu consuma hrana in fiecare zi. Irigarea cu apa, seara, in perioade toride, poate incuraja hranirea, intrucat umezeala faciliteaza deplasarea melcilor. Melcii reproducatori se pun in tarcuri pentru imperechiere in aprilie sau la inceputul lui mai. Se administreaza hrana pana la mijlocul lui iunie cand incepe imperechierea iar melcii nu se mai hranesc. Melcii reincep sa se hraneasca dupa ce au depus ouale. Dupa acest moment, melcii adulti pot fi indepartati. Acest lucru lasa mai multa mancare si mai mult spatiu pentru puieti. Melcii din aceeasi specie, colectati din regiuni diferite, pot avea preferinte variate in ceea ce priveste hrana. Melcii pot consuma: frunze si fructe de mar, caise, anghinare, ochiul-boului, orz, fasole, volbura, orice varietate de varza, musetel, garoafa, morcov, conopida, telina (radacina), cirese coapte, arpagic, citrice, trifoi, loboda, castraveti, papadie, soc, maselarita, nalba, conopida, nemtisor, praz, laptuci (foarte bune pentru carnea de melc), crin, magnolia, dud, condurul doamnei, urzica, ovaz, ceapa verde, panseluta, patrunjel, piersica, pere coapte, mazare, petunia, prune, cartofi (cruzi sau gatiti), bostan, ridichi, rapita, trandafir, macris, spanac, ciulin, rosii (preferate), napi, grau, coada-soricelului, carciumareasa. Melcii vor respinge plantele care produc chimicale pentru aparare. Melcii prefera frunzele suculente si vegetalele, in locul plantelor uscate. Daca melcii sunt hraniti cu garnituri de legume, fructe lovite sau cartofi fierti, resturile trebuie imediat indepartate, dupa ce s-a mancat, intrucat se degradeaza foarte repede. Se pot hrani cu tarte ude sau imprastiate peste frunzele de legume. Dieta poate consta in 20% tarate de grau si 80% legume si fructe. Unii crescatori folosesc ovaz, mancare de porumb sau soia. Terciul ofera calciu, la fel ca si cochiliile zdrobite faramitate de melci. Melcii pot manca si alte materiale cum ar fi cartonul (nu se recomanda a fi hraniti cu carton). Melcii pot consuma, in 24 ore, hrana in proportie de 10%, si chiar 20%, din greutatea propriului corp. Melcii activi care sunt lipsiti de mancare vor pierde mai mult de o treime din greutate inainte de a muri de foame proces care ia intre 8 si 12 saptamani. Vara, melcii pot supravietui mai mult. Calciul trebuie suplimentat cel putin o data pe saptamana daca nu este continut in sol. Calciul oferit nu trebuie sa contina saruri daunatoare si nici sa fie alcalin, intrucat poate arde melcii. Se amesteca calciul cu tarate umede sau piure de cartofi si se pun intr-o cratita; acest lucru va impiedica hrana sa putrezeasca pe pamant. Unii cercetatori folosesc drept hrana terci pentru pui (de gaina). Se despica o teava de plastic in doua pentru a creea o troaca prin care se administreaza terciul.

Terciul pentru pui aflat in comert contine 16-17 % proteine, de la peste si carne de porc, ceea ce il face bun si pentru cresterea melcilor. Daca se hranesc melcisorii cu acest terci, se va reduce canibalismul. Doua combinatii de hrana preferate de melci si care, in acelasi timp stimuleaza cresterea, sunt: A. terci, constand din 7% concentrate, 58% porumb, 16% soia, 18% sorg, 7% praf de piatra de var (40% Ca) B. hrana pentru pui (granule), constand din 5% concentrate, 10% porumb, 15% soia, 20% sorg, 44% orz, 6% praf de piatra de var (40% Ca). Pentru melcii mari se folosesc granulele, in schimb ce pentru cei mici (puieti) piure mancare pasat. Daca melcisorii sunt hraniti cu granule, se recomanda sa fie partial sfaramate. Melcii manifesta o preferinta pentru hrana umeda, de aceea trebuie sa se asigure accesul la apa. Dispozitivele pentru apa si hrana trebuie permanent curate. Cantitatea de mancare pe care o consuma un melc depinde de umiditatea aerului si de accesul la apa. Se poate asigura apa printr-un container subtire pentru a reduce riscul de nec. Alti factori (temperatura, lumina, preferinte pentru hrana) de asemenea afecteaza hranirea. Ca un compromis pana ce se gaseste hrana optima, se poate da jumatate material vegetal si jumatate proteine animale. Melcii Helix aspersa tineri consuma si lapte praf. Rata rapida de asimilare a acestuia accelereaza cresterea. 10. Boli si molime Regulile commune de igiena pot preveni aparitia bolilor si imbunatati sanatatea si rata de crestere la melci. De exemplu se poate indeparta si inlocui hrana zilnic penru a evita degradarea. Viermii de pamant adaugati in sol vor pastra tarcul in stare curata. Parazitii, ciupercile si microartropodele pot ataca melcii iar astfel de probleme se pot raspandi cu repeziciune cand densitatea melcilor este redicata. Bacteria Pseudomonas aeruginosa cauzeaza infectii intestinale care iau amploare intr-un tarc cu un numar mare de melci Trebuie acordata atentie unor pradatori ca: sobolani, soareci, cartite, pasari, broaste, soparle, unele varietati de greier si carabus, fluturi si chiar anumite specii de melci canibali (Strangesta capillacea ) 11. Densitatea populatiei Densitatea populatiei este un alt factor care influenteaza productia de melci. Tarcurile nu trebuie sa contina mai mult de sase-opt melci de dimensiuni medii la 900 cm patrati, sau aproximativ 4 melci Helix pomatia; sau se calculeaza un kilogram pe metru patrat ceea se compenseaza automat cu marimea melcilor. Daca vrem sa se inmulteasca cele mai bune rezultate se vor obtine cand pe metru patrat nu sunt mai mult de opt melci. Unele surse considera ca pentru ca Helix pomatia sa se inmulteasca sunt suficienti doi-patru melci la 900 cm patrati. Melcii au tendinta sa nu se inmulteasca atunci cand sunt in numar prea mare sau cand mucusul din tarc este in cantitate prea mare. Aceasta mucus aparent lucreaza ca un feromon si opreste reproducerea. Pe de alta parte melcii in grupuri de o suta par sa se inmulteasca mai bine decat atunci cand sunt mai putini melci intr-un grup. Probabil ca sunt mai multi potentiali parteneri dintre care se poate alege. Melcii aflati intr-o zona dens populata se dezvolta mai greu chiar daca hrana este abundenta si de asemenea are o rata ridicata a mortalitatii. In acest caz melcii devin adulti de dimensiuni mici care depun un numar mic de oua iar aceste oua au o rata mica de clocire. Melcii adulti de dimensiuni mici se vand la preturi reduse. Dimensiunile mici sunt destul de intalnite in fermele de melci si sunt datorate mai degraba conditiilor de crestere decat factorilor ereditari. Melcii ingramaditi in numar mare reprezinta o falsa economie. Pe 900 cm patrati se dispune o cantitate de 150g de Helix aspersa daca acestia au greutatea mai mare de un gram si 900g daca au o greutate mai mica. 12. Transportul melcilor Se selecteaza doar melcii activi pentru conservare, procesare sau transport. Melcii inactivi pot fi bolnavi sau muribunzi. Este recomandat sa se transporte melcii in stare vie ( legislatia permite acest lucru ) cand hiberneaza, incepand cu ultima luna din toamna si pana la inceputul lui martie desi este dificil de stiut daca sunt activi. Se inspecteaza fiecare melc pentru a verifica daca este sanatos. Se pun intr-un container plin cu gheata pentru a asigura temperatura aproape de punctul de inghetare dar nu sub zero grade pentru a mentine melcii in stare de hibernare. Cand se incalzeste vremea iar melcii sunt activi nu se recomanda a fi plasati la distante mici in cutii. In stare vie trebuie tratati cu grija. Unele surse considera ca nu este recomandat sa se transporte melcii vii (Helix pomatia) dupa inceputul lunii iunie deoarece isi

pierd gustul. Helix aspersa are o cochilie fragila pana se maturizeaza asadar melcii care nu s-au maturizat nu sunt ceruti in comert. Melcii nu consuma hrana in timpul transportului de aceea nu se recomanda a fi hraniti intrucat hrana se va degrada iar melcii se vor imbolnavi sau vor muri. Caile digestive ale melcilor trebuie curatate de orice urma de hrana. Cu trei sau patru zile inainte de transport melcii se plaseaza intr-un container separat care nu contine pamant sau alte tipuri de hrana. Melcilor li se administreaza hrana pe baza de porumb timp de cateva zile. Aceasta va curata din tractul digestiv orice urma de mancare. Se sisteaza hranirea dar nu si apa. Se curata cutiile si melcii de cateva ori pe zi pentru a indeparta mucusul si materiile fecale. Cutiile pentru melci trebuie sa aiba gauri pentru aer preferabil protejate pentru a preveni evadarea sau ranirea melcilor. Melcii nu trebuie raniti cu sarme sau capse cand se inchide cutia. Nu trebuie uitat ca melcii pot trece de o bariera impingand cu o forta de cateva ori mai mare decat greutatea lor. Suficienti melci pot desface capacul unei cutii si evada. 13. Transformarea melcilor in escargot (carne) Melcii s-au maturizat cand cochilia lor dezvolta o margine dura. Inainte de maturizare cochiliile sunt usor de crapat ceea ce ii faci indezirabili. Pentru Helix aspersa greutatea in comert pleaca de la opt grame. Compozitia nutritiva pentru melcii in stare cruda ( la o portie de o suta de grame ) conform informatiilor oferite de specialistii francezi este: energie (Kcal) 80,5 apa (g) 79 proteine (g) 16 carbohidrati (g) 2 fibre (g) 0 grasimi (g) 1 magneziu (mg) 250 calciu (mg) 170 fier (mg) 3,5 vitamina C (mg) 0 Melcii sunt spalati, aburiti, scosi din cochilii, spalati apoi intr-o solutie de otet sau zeama de lamaie si apa, inainte de a fi conservati. Este dificil de produs o conserva de calitate intrucat trebuie prevenita intoxicatia alimentara. Pentru a pregati melcii vii pentru gatit se indeparteaza membrana prin deschizatura din cochilie. Melcii se inmoaie in apa, la care se adauga jumatate de ceasca de sare sau un sfert ceasca de otet la 50 de melci. Mucusul va albi apa. Se schimba apa de cateva ori timp de treipatru ore. Se clateste de cateva ori sub jet de apa pana se indeparteaza mucusul. Melcii se pun in apa rece si se pregatesc pentru a fi fierti. Se fierb timp de opt minute si se clatesc in apa rece. Cu un ac sau furculita mica melcii se scot din cochilii. Se indeparteaza intestinele precum si partile innegrite ( unii bucatari taie si capul, coada si toate cartilajele ). O alta metoda este: se spala melcii in apa curata apoi se pun in apa fiarta cu sare la care se adauga suc de lamaie si mirodenii si se gatesc timp de 10-15 minute pana se pot indeparta cu usurinta din cochilie dupa care se clatesc. Melcul se pregateste spargand cochilia si apoi indepartand piciorul de restul corpului. Metoda traditionala de a indeparta mzga este frecarea melcului cu cenusa dupa care se spala sub jet de apa si se repeta operatiunea pana nu mai ramane mazga. Cenusa poate fi inlocuita cu faina la care se adauga sare si otet. O alta metoda o reprezinta plasarea melcilor vii in apa clocotita timp de treizeci de minute pentru a ii omori dupa care se indeparteaza cu usurinta din cochilie. In timpul fierberii melcii vor elibera o cantitate mare de mucus. Procentele variaza dar 28-46% din greutatea melcului Achatina viu este reprezentata de cochilie. 14. Reguli si restrictii Aceeasi melci pe care oamenii ii aduna pentru hrana provoaca pagube importante pentru culturi. Speciile importate de melci au tendinta sa provoace mai multe pagube decat speciile indigene Melcii ataca culturile incepand cu legumele si terminand cu fructele care cresc pe pamant (capsuni, rosii) precum si citrice. Decretul federal american pentru daunatorii plantelor ( Federal Plant Pest Act ) defineste un daunator ca fiind insecte in orice stadiu (activ sau hibernare), capuse, nematode, limax, melci, protozoare sau alte animale nevertebrate, bacterii, ciuperci, plante parazite; virusi; organisme similare; substante infectioase care pot provoca direct sau indirect afectiuni sau boli plantelor sau partilor acestora . Departamentul de Inspectie Pentru Sanatatea Plantelor si Animalelor (APHIS) considera melcul gigant african ca o amenintare semnificativa pentru plante. Statele Unite nu permit accesul melcilor giganti africani in tara sub nici o forma. Este ilegala posesia lor. APHIS sustine aceasta regula si distruge sau intoarce acesti melci in tara de origine. Model de calcul pentru o investitie la 5000 mp: Materiale externe: 1700 Euro 2150 Euro Materiale interne: 3400 Euro 4250 Euro Materiale pentru dezinsectie si deratizare: 1250 Euro Materiale speciale pentru manipularea melcilor: 520 Euro 30 000 Buc. Helix pentru reproducere: 6900 Euro Total aproximativ: de la 14.000 Euro la 15.000

Euro Nota: este vorba de materiale specializate produse in vest. LEGISLATIE: VII. PROTECTIA NATURII SI A BIODIVERSITTII Referitor la activitatea de colectare, achizitie si comercializare melci, Studiul de evaluare a populatiilor de melci comestibili din Romnia, ntocmit de Institutul de Biologie Bucuresti si avizat de Academia Romana, estimeaz potentialul de recoltare melci pentru anul 2003, in judetul Sibiu, la 250 tone. In acest an, in judetul Sibiu -in conformitate cu Ordinul MAPM nr.647/2001 - au fost autorizate sa practice activittile mai sus mentionate 5(cinci) societti comerciale . In urma controalelor efectuate in luna aprilie la punctele de achizitie melci au fost depistate nereguli legate de inexistenta sau neutilizarea sitelor pentru selectia melcilor dup dimensiuni, studiul de evaluare interzicnd colectarea si achizitia exemplarelor cu dimensiuni mai mici de 28mm, precum si a celor mai mari de 36mm.Deoarece colectarea fr discernmnt poate fi dramatica pentru evolutia populatiilor de melci, societtile comerciale la care au fost depistate neregulile au fost sanctionate cu avertisment. SITUATIA TRANSPUNERII ACQUIS-ULUI DE MEDIU 2001-2003 Legislatie orizontala -Directiva Consiliului nr.85/337/EEC, modificata prin Directiva Consiliului nr. 97/11/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului -Ordonanta de Urgenta a Guvernului 91/2002 (M. Of. 465 din 28 iunie 2002 )pentru amendarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995, republicata -Legea 22/2001 (M.Of. 105 din 01.martie 2001) de ratificare a Conventiei privind evaluarea impactului de mediu in context transfrontier (Conventia Espoo) -Hotararea de Guvern nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri (care transpune Anexele I, II, III, IV ale Directivei nr. 85/337/EEC modificata prin Directiva nr. 97/11/EC) (M. Of. 686 din 17 septembrie 2002 -Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu (M. Of. 52 din 31 ianuarie 2003) -Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31 nuarie 2003) -Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera -Regulamentul Consiliului (EEC) nr.1210/90, modificat prin Regulamentul Consiliului (EC) nr.933/1999 privind infiintarea Agentiei Europene de Mediu si a Retelei Europene de Informare si Observare pentru Mediu ( EIONET) -Legea nr. 622/2001 pentru ratificarea Acordului intre Comunitatea Europeana si Romania privind participarea Romaniei la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua Europeana de Informare si Observare (EIONET) ( M. Of. 770 din 03 decembrie 2001) -Regulamentul Consiliului (EEC) nr.1973/92, modificat prin Regulamentul (EC) nr. 1404/96 privind crearea unui instrument financiar pentru mediu (LIFE) -HG nr. 643/2001 (M. Of. 388/16.07.2001). privind plata contributiei Romaniei, de participare la programul LIFE, pentru 2001-2002 (M.Of. 388/16.07.2001). Romania a fost singura tara asociata, care a participat la programul comunitar LIFE. Au fost finantate 12 proiecte Life in anul 1999 si 8 proiecte pentru anul 2001) -Hotarirea 80/2002 privind aprobarea sprijinului financiar acordat participantilor romani la Programul LIFE-MEDIU din bugetul de stat al Romaniei (M.Of. 116 din 12 februarie 2002) -Directiva 90/313 privind accesul publicului la informatia de mediu -Hotarare de Guvern 1115/2002 privind accesul liber la informatia de mediu (M. Of. 781 din 28 octombrie 2002). -Ordinul MAPM nr.1182 din 18 decembrie 2002 pentru aprobarea metodologiei de gestionare si furnizare a informatiei privind mediul detinuta de autoritatile publice pentru protectia mediului........etc... CONCRET: - mesaj primit pe grupul de discutii MMEELLCCII de pe Yahoo! Groups Pentru melcari hotarati ,,Din planul tau de afaceri vad ca esti inginer sau economist si-ti petreci viata la oras. La tara e altfel, timpul cuge altfel si banii au alta valoare( devalorizarea monedei in mediu rural este mai putin intensa). O afacere de tip ferma de melci poate fi pornita fara prea multe probleme daca ai o casa la tara, cu o gradina pe care sa o amenajezi in acest scop. N-ai nevoie de avize, autorizatii si toate alea de la oras, ca sa poti comercializa ceea ce produci, ai nevoie de certificatul de producator agricol. Hrana se produce pe chiar terenul pe care-l ocupa, asa cum

oaia paste iarba; terenul se insamanteaza cu diferite plante, de la trifliene la floarea soarelui si pepene; bineinteles, varza si salata sunt delicatese; unde mai pui ca te mai duci si tu in gradina si iei o salata proaspata ! Asigurarile in agricultura sunt inca slab dezvoltate la noi. Daca se aduc toate materialele din Italia, atunci pretul investitiei initiale este de 11700 pana la 14.800 EURO. O matca initiala de cca 25000reproducatori costa 5100 - 5700 EURO; Dar si aici se mai poate face ceva; eu am vazut la mine in gradina niste melci foarte voinici; se poate incepe cu o chestie mai mica si cu melcii pe care-i gasim in gradinile noastre; nu cheltuim decat munca noastra, nu castigam in primii ani, dar dupa 4-5 ani deja incepem sa castigam; ar mai fi doar problema cu omologarea,care se poate rezolva prin infuzie de material selectionat... cumparat. Cei care chiar vor sa inceapa afacerea, trebuie sa se deplaseze pana la Timisoara, la adresa P-ta Victoriei nr.8 et.I ap.6 unde se afla sediul firmei concesionare a filiale sarbesti(care la randul ei este unic reprezentant pentru europa de est al Alimenti Naturali-Prodotti biologici din Italia). Desigur ca mai exista si alte relatii; in Italia sunt mai multe ferme care doresc sa gasesca producatori de materie prima, eu n-am gasit inca pe altii; daca voi gasiti, anuntati-ma. Dar preturile oferite de acest procesator mi se par corecte, asa ca merita sa-l contactati. Pentru termin, e bine sa sunati in prealabil la nr.0256-270237; persoana de contact este D-ra Daiana STANCIU(mobil 0744794415),, TOT de pe net dar si prin ziare!!! ,,Razboiul melcilor In sezon, obligati de nevoie sa adune culbeci, mii de elevi abandoneaza scolile Cateva societati comerciale inscrise la noi duc o lupta crancena pentru achizitionarea melcilor romanesti. In strainatate, carnea de melc are cautare ca si caviarul. Nevinovata faptura este protejata insa de Conventia de la Berna 1972, la care a aderat si Romania (Legea 13/1993). Inutil insa. Pornind de la un studiu de impact, elaborat de Institutul de biologie din Bucuresti in anii trecuti, Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii din Academia Romana a avizat recoltarea melcilor. Astfel, ca sa dam un exemplu, numai in 1999 se avizase colectarea unei cantitati de 2200 tone de melci. Conform unei minute cu numarul 550/9 martie 1999, uriasa cantitate era impartita frateste si legal intre beneficiari, societati cu sediul in Romania.Si, retineti, este vorba de cantitatile avizate, si de presupunerea ca practic, aceste cantitati nu au fost depasite. Numarul celor antrenati in nastrusnica afacere a crescut. Unii intermediari, cu ceva mai multa initiativa si fara prejudecati, au reusit chiar sa faca bani frumosi si sa migreze apoi, stergandu-si urmele, spre alte zone ale economiei de piata. Intre timp, la Fantanele, patronul melcilor romanesti, a ridicat o adevarata fabricuta. Lungul drum al culbecului spre Europa de la domnul Egon incepe. Cum, insa, intram iarasi in sezon si probabil lantul avizelor si minutelor s-a pus in miscare, sa urmarim si celelalte fete ale recoltarii si comertului cu delicatele fapturi ce vor bantui si in aceasta primavara prin pajistile si fanetele patriei. Fara sa stie ca moartea sta la panda! Flamanzi, la atac! Domnul Klein Egon, patronul melcilor, cum il numesc oamenii de afaceri din satul Fantanele, este, de departe, liderul de necontestat in exportul de culbeci. Dupa ce, pe vremea impuscatului, a organizat prinderea racilor din Romania si expedierea lor cu avionul in Vest, si-a dezvoltat afacerile in Statele Unite, intorcandu-se acum pe locurile unde a copilarit. Ne spune ca, in Franta, la un restaurant de mana a doua, o portie de sase melci se vinde cu zece dolari. Cum sa lasi asemenea bogatie sa hoinareasca in plata Domnului pe campurile mult iubitei patrii? Romanului ii sade bine cu afacerile, iar culbecului doar in farfuria bogatului din Vest. Deocamdata, insa, nu e timp de vorbe si de ipoteze. Sezonul melcilor a venit, culegatorii vechi si noi, scosi din case de urgia saraciei orchestrate de specialistii reformei, au impanzit dealurile si livezile cu priviri agere si burtile ghioraindu-le de foame. Zadarnic unele voci izolate vorbesc de protectia nevinovatelor fapturi, zadarnic in alte tari s-au dat legi speciale de protectie. Singurul care a avut curajul sa se impotriveasca recoltarii melcilor in lunile aprilie-mai, perioada in care ei depun ouale, a fost un om cu dragoste pentru natura, inginerul Mihai Covic, de la Agentia de protectie a mediului din Arad. Nu e chiar nebun, cum l-au catalogat afaceristii. Melcii adulti se colecteaza incepand din luna iunie-iulie, numai dupa depunerea pontei, se arata, la pagina 6, intr-un alt studiu de impact efectuat de Institutul de cercetari biologice Cluj-Napoca. Prin Legea 13/1993 argumenteaza Mihai Covic Legea privind aderarea Romaniei la Conventia privind protejarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice Berna 1972, melcul cu cochilie este o specie protejata, recoltarea lui fiind admisa in situatia cand se constata populatii mari si cand acesta produce pagube in culturile agricole. La noi, insa, toate sunt cu susul in jos. Melcii, daca au avut nenorocul sa se nasca in zodia tranzitiei, sunt prinsi, infometati si opariti, dupa ce in prealabil au fost tratati cu saramura, ca sa nu scoata capul. Apoi, ambalati si congelati, ei primesc pasaport, fiind expediati catre bogatii din Vest. Melcii din Romania au intrat in Europa si in NATO. Si vin, saracii Daca viteza melcului sase pana la opt centimetri pe minut nu este prea mare, ea fiind pricina ironiilor si a comparatiilor injositoare, in schimb, forta acestuia depaseste toate asteptarile: 20-25 de melci inhamati ar putea sa traga, taras, un om de o suta de kilograme. Helix Pomatia, fortosul personaj ce vegeteaza prin pajistile Europei, a fost botezat in fel si chip, dupa inspiratia poporului alaturi de care a supravietuit. Romanii i-au spus melc ori culbec, polonezii - slimak, rusii - ulitka, ungurii - cigo (se scrie csiga), italienii chiocciola iar francezii - escargo (se scrie escargot. ESCARGO se numeste si firma dlui Klein Egon, cu sediul in centrul comunei Fantanele, din judetul Mures. Un panou cu dimensiuni mari, aflat in dreapta drumului european ce duce spre Sighisoara, inainte de Balauseri, are zugravit pe el un melc zambitor, rosu ca racul, desenat de insusi patronul firmei. Un numar de telefon, scris cu cifre negre, il ajuta pe trecator sa ia legatura cu centrul de achizitie Fantanele. - Si vin oamenii? Il intreb pe dl Klein. - Vin, saracii. Cu desagi, cu pungi, cu saci si corfe, cosarci si genti. Prima pita pe care o manca omul, de la noi o manca. Nimic nu iasa inainte sa apara melcu. Nici ciupercile, nici fructele, nimic. Si melcu... tusti! Un banc de pe vremea impuscatului evoca o sedinta de partid: taranii din Muras Mort erau aspru criticati pentru neindeplinirea planului la culesul de melci. Catranit, Misi-baci ia cuvantul. Isi scoate cu mana stanga palaria botita si se scarpina pe cap cu dreapta, tuseste cu aplomb si incepe sa graiasca. - D-apai, cu melcii, no, nu-i lucru usor... - Lasa lucrul, nea Gheorghe, intervine activistul otarat. Spune care-i problema, fa-ti autocritica. - D-apai, no, mi-o fac. Ca stiti cum e: vara e cald, iarba e mare, melcul se vede greu, no... - Si, si? Insista activistul. - No, si dupa ce-l vezi, tra sa te pleci si, aici ridica iar palaria cu mana stanga si se scarpina cu dreapta, apoi continua: - Cand sa pui mana pe el, melcu... tusti! D-apai, am spus, no. Nu-i lucru usor... - Si? Care-i problema? Sare, oparit, activistul. - D-apai, no. Vara e cald, iarba e mare, melcul se vede greu... Igen. Nu megfogsz cigo, nu manci! Frumuselu este un satean din Fantanele, negru la fata ca ceaunul si mic de statura. Disproportionat cum e, daca-l privesti, ai impresia ca i-a cazut fundul prin papuci. Vorbeste ungureste, la fel de bine ca si dl Klein Egon, iar un fecior de-al lui imi traduce intr-o romaneasca stricata, altoita cu ungurisme. Igen. Daca sanatasi, umblam. Si la 20 de kilometri de aici spre Sovata, si dincolo. Intra cam saizeci de melci pe kilogram. Evreul bine plateste. Luat si 4500 de lei pe kila. Adunam si 50 de kile de melci intr-o zi. Fost greu, dar scos pruncii. Nu prinzi melcu, nu manci! Pe ei nu bolit sale. Nici unul n-a ramas acasa sau la scoala. Igen, igen. Dungi Melcul de livada (Helix pomatia) cel mai solicitat pe piata externa este numit si melc de vie, i escargot de Bourgogne sau Marele melc alb. Se gaseste in toate regiunile Romaniei. Are o talie mare, depasind uneori 43 mm inaltime si 50 mm lungime. Cochilia este cafenie, cu nuante de la cafeniu deschis pana la brun inchis, peste culoarea de baza, suprapunandu-se dungi cu nuanta mai inchisa, in general in numar de cinci. Numai cei degenerati au sase dungi. Culoarea carnii melcului de livada este alba spre roz. Dupa 12-15 zile de la imperechere, depune un numar de 50-90 de oua, de aproximativ 6 mm in diametru, intr-un cuib pe care-l sapa din timp, in pamant. Melcul le zideste, acoperindule cu pamant amestecat cu mucus, care se intareste prin uscare si formeaza o pojghita protectoare la gura cuibului. Dupa ce a scapat de grija, el paraseste fericit cuibul, pornind in lumea larga. Clocirea oualor se face natural, la temperatura de 16-18 grade, si dureaza 20-30 de zile. Din fiecare ou va iesi un pui minuscul, care, dupa trei ani, va aduce dlui Klein, un dolar in plus. Foamea Puiul, mic, mic, miculet are abia trei milimetri, ramane in cuib inca opt-zece zile, si se hraneste din coaja oului din care a iesit. Apoi, nemaiavand ce manca, va parasi cuibul, ducandu-si in spate o mica cochilie alba. Plecarea se face de obicei in urma unei ploi de vara. Un firicel de apa, infiripat in preajma, va lua cu el si puiul de melc, ducandu-l departe de casa. Cand ploaia se opreste, el porneste in cautarea hranei. Nu-i mofturos, mananca aproape orice, fireste, dupa posibilitatile lui. Prefera algele microscopice si vegetatia frageda, bogata in saruri minerale.

Cochilia ii creste si el castiga in greutate si putere. Cand vine prima zapada, diametrul cochiliei este deja de 7-9 milimetri. Abia in al doilea an, va ajunge cat o nuca si in anul urmator, e tocmai bun de oparit cu saramura in instalatiile moderne ale dlui Klein. Pentru ca neamul melcilor sa se inmulteasca, e nevoie ca adultii sa nu fie culesi inainte de inceputul lunii iunie, adica, asa cum sustin cercetarile din Cluj. Numai ca, studiul de impact, cu trecere la Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii din Academia Romana, a fost cel intocmit de colectivul coordonat de dr. Marin Falca din Bucuresti. Pentru anul 1999, se recomanda inceperea colectarilor o data cu intrarea in activitate a melcilor si sistarea acestora pe data de 1 iunie, gasim mentionat la pagina 134 a Contractului de cercetare nr. 203/1998. Adica exact in perioada imperecherii. Melcul are destui dusmani. Pasarile scurma pamantul si scot ouale de melc, mancandu-le chiar si clocite, furnicile ataca puii abia iesiti din gaoace, sobolanii, vulpile si ursii mananca melcii maturi. Numai omul de stiinta mai lipsea. Magari, bosorogi, oameni harnici si salarii enorme In timpul sapaturilor facute in perimetrul orasului Pompei din Italia, arheologii au descoperit, sub cenusa vulcanului care a distrus asezarea, numeroase cochilii de melc in vecinatatea unor monumente funerare. Erau urmele vechilor ospete din cimitire, organizate in memoria celor decedati. Pregatiti in cuptoare bine incinse, culbecii erau serviti participantilor la fastuoasele inmormantari, in arome de tamaie si Dumnezeu sa-i odihneasca!. Documentele istorice arata ca si romanii pretuiau melcii. - Noi pretuim oamenii, declara, in schimb, dl Klein. Si-i pretuim dupa ce fac, nu dupa povesti. Nu angajam ca este copilul vecinului sau nepotul... - Calitatea oamenilor pe cap de locuitor in Romania este cu 50% inaintea Statelor Unite, cel putin. - Atunci ce e anapoda aici? Magarii care-s la putere. Nimic altceva n-am de spus. Nu prin munca au ajuns acolo, sus. Sunt in Romania sute de baieti si fete tinere intre 25 si 30 de ani pe care i-ai pune acolo ca sa faca treaba si economia asta ar merge. Fata mea s-a nascut la Bucuresti. La 22 de ani a avut portofoliu de miliarde de dolari la firma Nomura. Ce, crezi ca e mai desteapta ca alt copil nascut la Bucuresti? Nu este mai desteapta. Dar se stie o regula: ca un tanar de 30 de ani are mai multa potentialitate decat bosorogii astia care au ajuns la putere. - Si secretul succesului dumneavoastra care e? - 20 de ani de training in Statele Unite, intr-un sistem de competitie nemaipomenita. Am avut experienta productiei, am experienta marketingului. Eu nu m-am apucat sa cumpar cafea si sa vand. Am cautat un produs care are o piata si-l produc pe ala. Nu produc ce nu este vandabil. Si nu e numai asta. Facem un produs, poate ca este mai scump, dar il facem in asa fel ca omul crede ca e de cea mai buna calitate. Atata-i tot spunem ca noi suntem harnici, pana cand o sa creada. - Cati salariati aveti? - 240, maximum, fara cei 60 care lucra la intretinere. - Cum sunt platiti? - Enorm, enorm. - Cat? - Cam 120 de dolari e salariul minim pe luna. Oameni de stiinta - Cum recunosc culegatorii melcii? Au vreun dispozitiv sa-i culeaga mai usor? - Se uita dupa ei, ochiul lor e foarte bine format. Eu trec pe langa melc si nu-l vad. Da oamenii astia, care culeg, stiu. E musai sa culeaga inainte ca iarba sa creasca. Ca dupa aceea nu mai vezi melcul. Iarba incepe sa creasca si-atuncea melcul dizapare... (intre englezescul pronuntat dizapiar si neaosul a dispare, interlocutorul s-a oprit la mijlocul distantei; si melcul dizapare), adica se ascunde. Si-atunci, abia la primul cosat, apare iar melcul... Oprim dizertatia dlui Egon Klein pentru a reaminti ca in primavara e luna nuntilor necesare la melci, luna in care fiecare dolar la care se renunta poate aduce peste trei ani un profit de 80-90 de dolari. Dar, la asemenea lucruri, nu fac referire academicienii care au autorizat culegerea celor 132 de milioane de melci. Contrariat, il intreb pe dl Egon: - Are si Academia Romana un contract cu dumneavoastra? - Nu, nu, nu. Dansii n-au nimic cu industria, ei sunt oameni de stiinta. No, zac, faina treaba! Productia, insa, nu poate sta. Dl Klein a dat indicatii sa se faca filiale si centre de achizitie in toate zonele pe unde apare melcu. Iar oamenii asa au facut. Un localnic din Mures, care si-a scos o viluta la marginea orasului, intr-o zona selecta, descrie imagini pitoresti. - M-am trezit dimineata si cand m-am uitat spre padure, am crezut ca visez. Parca navalisera indienii. Se innegrise pajistea de tagani. Mi-am trezit muierea speriat. No, vino iute sa vezi. S-o mutat razboiu la noi!... No, si-apai am aflat. Pornisera la cautat de melci. Unii adunasera un pumn, altii poate aveau o jumatate de corfa. Da erau mai multi tagani ca melcii!. No, zac, faina treaba! Uite asa ne pleaca si melcii. Pacat ca nu au si taganii asa cautare.... Nu au voie sa scoata capul! Centrul de prelucrare a melcilor este gandit stiintific. Am finantat jos, sus, tot, tot, tot... Am adus

si un echipament pentru saramura. Inainte de fierbere, e musai sa-l pui in saramura. Melcu nu are voie sa scoata capu. Daca mai are careva capul afara, imediat il trage in cochilie inainte de fierbere. E musai sa fie complet in interiorul cochiliei cand se fierbe. - Asta afecteaza calitatea carnii? - Daca e capu afara, e considerat melcu de parca ar fi mort. Nu-i acceptat pe piata... Aici melcii intra intr-un echipament de fierbere continua. L-am adus din Statele Unite, numai aceasta costa 120.000 de dolari. E gandit pe sectiuni. Intai intra melcii, intra jos, apoi o alta banda acopera melcii si-i tine sub apa, sa nu iasa afara in timpul fierberii. Uitati-va, ce curat este! Ma uit si gandesc: Numai in iad, sunt lucrurile la fel de bine organizate. De veghe la cazanul cu smoala pentru pacatosi, statea Scaraotchi cu ciomagul in mana. Care cum scotea capul, era si miluit. In tehnologia importata din Vest de dl Klein, este mai simplu si mai eficient. Nici un culbec nu mai scoate capul. ,, Crescatorii de melci au piata asigurata Melcii produsi n ferme sunt mult mai scumpi dect cei culesi din natura. Diferenta de pret dintre cele doua categorii de moluste poate fi chiar de cinci euro. n multe tari europene comercializarea melcilor din natura este interzisa de lege. n Romnia acest lucru nu este interzis, dar aderarea la Uniunea Europena va impune alinierea la aceste legi, a declarat presedintele firmei Alimenti Naturali, Dragan Topalovic. Cresterea melcilor nu necesita mult timp si nici sume foarte mari investite. O ferma standard, cu o suprafata de minim 2.000 de metri patrati, costa aproximativ 5.000 de euro. Dupa primul an, fermierii si recupereaza investitia si chiar pot obtine profit. Timp de cinci ani, acestia trebuie sa lucreze n colaborare cu Alimenti Naturali, care le asigura piata de desfacere n unele tari europene. Dupa aceasta perioada, fermierii pot ramne pe cont propriu, dar pot si sa mentina colaborarea cu noi, a declarat Dragan Giurgiev, directorul filialei din Romnia. Comisionul pe care compania l solicita fermierilor romni este de 5%, suma care, dupa parerea celor implicati, nu este prea mare. Ferme functionale Cele doua ferme din Serbia pe care le-au vizitat ntreprinzatorii romni sunt nfiintate de mai putin de un an. Prima este a unei familii din localitatea Banatski Brestovoc si are deja peste 17.000 de melci, care se dezvolta destul de bine. Fermierii de aici, Velimir si Ilie Obradovic au investit 4.500 de euro n ferma si sunt foarte ncrezatori n rezultatele pe care le vor obtine, desi au avut mici pierderi. Probabil ca melcii pe care i-am pierdut nu au rezistat la caldurile foarte mari din aceasta vara. Dar 9% pierderi nu nseamna practic nimic, a declarat Velimir Obradovic. La cea de-a doua ferma lucrurile stateau mult mai bine, poate si din cauza ca proprietarii se ocupau mai mult de melcii pe care i au. Ferma a fost nfiintata n aprilie, pe o suprafata de 2.000 de metri patrati. Fermierii de aici au investit aproape 8.000 de euro, pentru ca au fost nevoiti sa cumpere si terenul. Nu e un lucru usor, trebuie sa fii acolo toata ziua, a spus Nicolae. nsa Dragan Giurgiev crede ca timpul investit n cresterea melcilor este foarte redus. Oricine si face o ferma poate linistit sa mearga si la serviciu, spune acesta. Toti cei vizitati de romnii cu initiativa se declara foarte multumiti de afacere si au mare ncredere n Alimenti Naturali. Cheltuieli pentru dotarea unei ferme de 20 de ari - analiza terenului, 98 euro elaborarea proiectului, 167 euro - cultivarea terenului si dezinsectie, 100 euro - gardul exterior si tabla zincata, 540 euro - gardul interior pentru straturi, 1.960 euro - seminte si aproape 14.000 de melci, aproximativ 1.600 euro Diana Dancu diana.dancu@informmedia.ro ALIMENTI NATURALI PIATA VICTORIEI NR.8, ETAJ I, AP.6 - TIMISOARA Cultura melcilor prinde n Banat l Schimb de experien n Serbia Societatea Alimenti Naturali Romnia, nfiinat n urma interesului mare manifestat de timioreni n legtur cu creterea melcilor, a organizat n cursul zilei de joi o deplasare n Banatul srbesc pentru ase viitori investitori n acest domeniu. Ei au putut vedea la faa locului ceea ce nseamn producia industrial a melcilor. Au fost vizitate dou asemenea ferme, prima desfurat pe o suprafa de 30 de ari n localitatea Brestovac, iar cea de a doua, n suprafa de 20 de ari aparinnd lui Nicolae Dumitracu, etnic romn din localitatea Grebenac. Din discuiile purtate am aflat c pn n acest moment, n ambele cazuri, au fost investii aproximativ 8 000 - 9 000 de euro, primii melci destinai consumului urmnd s apar anul viitor. Doi dintre investitorii romni invitai sunt

destul de avansai n ceea ce privete realizarea fermelor, ei ateptnd deja popularea arcurilor special amenajate cu melci de cultur. MARCEL HOSTER