ENTOMOLOGIE

SUPRAFAMILIA APOIDEA
 Cuprins

Introducere....................................................................................................................................................................3

Evolutie............................................................................................................................................................................4

Organizarea coloniei................................................................................................................................................4

Membrii coloniei .......................................................................................................................................................5

Morfologie......................................................................................................................................................................7

Reproducere si dezvoltare...................................................................................................................................10

Raspandire.....................................................................................................................................................................11

Concluzii..........................................................................................................................................................................11

Bibliografie....................................................................................................................................................................12

2
Incadrare sistematica:

Regn: Animalia

Increngatura: Arthropoda

Subincrengatura: Hexapoda

Clasa: Insecta

Ordin: Hymenoptera

Subordin: Apocrita

Suprafamilie: Apoidea

Introducere
Albinele de orice fel apartin unui ordin de insecte numit Hymenoptera, care inseamna "aripi
membranate". Acest ordin, cuprinzand in jur de 100.000 de specii, include si viespi, furnici,
muste. Din cele 25.000 de specii de albine descoperite, majoritatea sunt albine solitare,
depunandu-si ouale in tunele pe care le excaveaza singure. Aceste albine asigura aprovizionarea
cu hrana (miere si polen) pentru larve.

Albert Einstein a spus odata, "Daca albina ar disparea de pe suprafata globului, atunci omul ar
mai avea doar patru ani de trait. Daca nu ar mai fi albine, nu ar mai fi polenizre, nu ar mai fi
plante, nu ar mai fi animale, deci omul nu ar mai exista."

3
 Evolutia
Aceste insecte folositoare omului au evoluat, in timpul a milioane de ani, din viespi salbatice si
exista pe Terra din Cretacic, atunci cand au aparut si primele flori, acum circa 100 de milioane de
ani. Cea mai veche albina fosilizata care s-a descoperit a fost o specie numita Trigona Prisca,
gasita in New Jersey USA, si care dateaza de 74-96 milioane ani. Este posibil ca predecesorii
albinelor sa fi trait in acea perioada, insa fosile adevaratului gen Apis au fost descoperite pentru
prima data in Germania de Vest. Aceasta fosila se estimeaza ca ar fi trait acum 22-25 milioane de
ani. Exemplarul descoperit seamana cu genul Apis dorsata, dar este mult mai mic.

Este posibil, ca Apis florea si Apis dorsata sa fi existat ca specii separate cu multe milioane de ani
in urma, in perioada Oligocenului.

Albinele sunt insecte zburatoare, clasificate in cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul
subordinului Apocrita, care mai contine viespile si furnicile, cu care albinele sunt foarte inrudite.
Se pot intalni pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii.

Organizarea coloniei
Albinele sociale se grupeaza in colonii conduse de o singura femela fertila, numita regina sau
matca, care in general, este singura care depune oua. Cautarea nectarului si alte sarcini, cum ar fi
hranirea reginei si a larvelor, curatarea celulelor si resturilor sunt indeplinite de albine numite

4
albine-lucratoare. Mierea si polenul sunt depozitate si larvele sunt asezate in celule facute din
ceara secretata de albinele-lucratoare.

Albina este una dintre cele mai extraordinare creaturi din lumea insectelor. Sistemul social
complex al stupului de albine organizeaza pana la 40.000 de indivizi intr-o singura unitate activa.
Celulele sunt multifunctionale, fiind folosite in mod repetat pentru cresterea larvelor si pentru
pastrarea mierii si polenului.

Atributul principal al albinelor, care le-a fost esential pentru evolutia speciei este comportarea
lor in grup. Alta caracteristica importanta a albinelor este comunicarea informatiilor despre
sursele de hrana. Aceasta comunicare este facuta prin intermediul "limbajul dansului".

Albinele difera de viespi prin faptul ca unele parti ale gurii lor sunt adaptate la suptul si linsul
nectarului. Ele au, de asemenea, o modificare deosebita a membrelor posterioare pentru
colectarea polenului. Polenul, colectat pe corpul acoperit cu peri al albinei in timp ce "viziteaza"
flori, este indepartat cu membrele posterioare si adunat intr-o "punga de polen" speciala aflata
pe picior. Polenul se desprinde de picior cand albina se intoarce la cuib sau la stup si este pus
intr-o celula a fagurelui de miere, unde asigura un depozit de hrana pentru colonie.

Membrii coloniei
Regina este mama tuturor albinelor, traind si cel mai mult (in jur de patru ani). Atunci cand
devine matura si iese din fagurele in care a crescut, regina le ucide pe celelalte posibile rivale,
dintre care majoritatea nu au iesit inca din celulele de ceara in care s-au dezvoltat. Pe masura ce
acestea ies, se lupta cu matca, iar in final ramane una singura, care este intotdeauna cea mai
puternica. In lunile primaverii, regina face intre 1.500 si 3.000 de oua pe zi. In acest timp,
albinele lucratoare o ingrijesc, ii aduc hrana si se ocupa si de ouale depuse in fagurii de ceara.
Regina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine, fiind astfel usor de recunoscut.
Entomologii au ajuns la concluzia ca si regina emite unele sunete, care reprezinta un fel de
provocare la lupta pentru rivalele ei.

5
Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. Dupa ce si-au indeplinit rolul
in perpetuarea speciei, ei sunt vanati de albinele lucratoare, care ii omoara. Ei nu se pot apara de
acestea, caci nu pot intepa, doarece nu au ac.

Albinele lucratoare sunt albinele cele mai active si cele mai numeroase din stup. Lucratoarele -
toate femele sterile - vara, colecteaza polen si nectar. Lucratoarele zboara pana la 14 km pentru a
gasi polen si nectar, zburand cu 24 km/h. Vara traiesc doar o luna si jumatate, dar iarna, cand nu
sunt active, ajung pana la varsta de sase luni. Ele sunt si “gardienii” stupului, contra oricarui
intrus: viespi, furnici, albine din alta colonie (uneori albine salbatice) sau chiar pradatori mai
mari, cum ar fi mici rozatoare sau mici reptile. Un soarece sau o soparla, omorati de albine, vor fi
inveliti in propolis si conservati astfel, “mumificati”, neputrezind timp de cativa ani, desi uneori
temperatura in stup ajunge la peste 300º C! Acul ascutit si taios sustinut de muschi patrunde
rapid in pielea invadatorului iar sacul cu venin incepe sa se contracte ritmic pentru a pompa
veninul in intrus.

Tot albinele lucratoare au grija si de larvele din stup, pana ce acestea ajung la varsta adulta,
transformandu-se in albine. Desigur, principala lor functie este insa aceea de a aduce nectarul si
polenul florilor, precum si propolisul.

Albinele “domestice”, cele cunoscute cel mai bine de om si crescute in stupi, fac parte din genul
Apis si sunt singurele care construiesc faguri hexagonali din ceara, care sunt folositi apoi in mod
repetat, pentru cresterea larvelor si pentru depozitarea mierii.

6
 Morfologie
Albina adulta este alcatuita din cap, torace si abdomen, culoarea ei fiind bruna cu pete variate de
la cenusiu la negru si de la portocaliu la galben. Corpul ei este protejat de un invelis tare numit
cuticula chitinoasa, pe suprafata careia sunt inserati numerosi peri cu forme si functii mecanice
si senzoriale. Cuticula chitinoasa protejeaza de asemenea si picioarele iar pe aripi ea este mai
subtire.

Elemente morfologice distincte ale albinei sunt: capul, toracele, abdomenul.

7
Capul este centrul unde se proceseaza informatiile vizuale, gustative si olfactive.

Partea posterioara a capului fiind concava, dupa forma toracelui cu care vine in contact, iar
partea anterioara fiind convexa; privit din fata, are forma triunghiulara la albina lucratoare,
aproape rotunda la trantor si de oval rotunjit la matca.

Cutia craniana adaposteste creierul, muschii motori (ai antenelor si aparatului bucal) si glandele
salivare.La exterior, pe partea laterala a capului se afla o pereche de ochi compusi, mari, frontal
sus trei ochi simpli (ocelii), pe fata anterioara, central, se afla o pereche de antene iar pe partea
inferioara a capului sunt piesele armaturii bucale (labrum-ul, cele doua mandibule si
proboscisul-trompa).

8
Abdomenul

Abdomenul albinei adulte este format din 10 segmente.

- primul segment este numit propodeum si este sudat de torace – segmentul 1

- urmatoarele sase segmente se disting foarte bine fiind vizibile dupa petiol – segmentele 2 -7

- al optulea se afla in interiorul celui de-al saptelea si are rolul de a sustine acul– segmentul 8

- al noualea formeaza placile acului– segmentul 9; ochi cu perisori (segmentele 8 si 9 sunt

asociate cu acul la albina lucratoare sau cu organele de reproducere la matca si trantor)

-al zecelea formeaza anusul.

Abdomenul este alcatuit din 6 tergite si 6 sternite unite cu 12 pleure . Tergita a VI -a acopera
glanda Nasonov . Pe sternitele a IV- a , a V-a , a VI-a si a VII-a se gasesc glandele ( si oglinzile )
ceriere.

Fiecare din aceste 10 segmente abdominale este constituit dintr-o placaă dorsala (tergit) si o
placa ventrala (sternit). Ansamblul format dintr-un tergit si un sternit este mobil, in sensul ca
desi tergitul acopera partial marginile laterale ale sternitului, are posibilitatea de a se indeparta
foarte mult de acesta, lucru foarte important pentru respiratie si alimentatie. Inelele abdominale
sunt unite de catre o membrana intersegmentara ce permite abdomenului sa se mareasca atunci
cand stomacul este plin cu apa sau nectar.

De o parte si de alta a fiecarui tergit se afla cate un orificiu respriator - stigma.

Invelisul extern al albinelor se numeste tegument sau exoschelet, dermoschelet. Acesta are rol de
protectie si suport scheletic al tesuturilor moi. Tegumentul este format din: cuticula, hipoderma
si membrana bazala. Cuticula este formata din 3 parti componente, nedelimitate distinct:
endocuticula, exocuticula si epicuticula, contine o mare cantitate de chitina avand astfel rol de
protectie mecanica a organelor din interiorul abdomenului. Pe suprafata abdomenului sunt
inserati numerosi peri, de forme si marimi diferite, cu rol protector, senzitiv si de colectare a
polenului floral. Odata cu inaintarea in varsta acesti peri se uzeaza iar abdomenul albinei capata
astfel o culoare neagra, lucioasa.

9
Toracele este compus din 4 inele chitinoase, strans legate intre ele, de culoare cafenie si
acoperite de peri fini. Aceste inele chitinoase ale toracelui albinei sunt:protoraxul, mezotoraxul,
metatoraxul porpodeumul.

Fiecare din aceste segmente prezinta o portiune dorsala (tergum sau tergit) si o portiune
ventrala (sternum sau sternit), intre ele fiind dispusa pleura. Pe fiecare din primele 3 segmente
toracice (protorax, mezotorax, metatorax), in partea latero-ventrala, sunt inserate cate o pereche
de picioare, iar in partea supero-laterala, pe mezotorax si metatorax, doua perechi de aripi.

Pe partile laterale toracele mai prezinta 3 perechi de stigme, care intervin in procesul respirator.

Pe exterior toracele prezinta peri fini, mari si desi, mai scurti la albina lucratoare si matca si mai
lungi la trantor.

In interiorul toracelui se gasesc o parte din organele respiratorii si nervii, de asemenea toracele
adaposteste muschii zborului, muschi foarte puternici si muschii picioarelor.

Reproducere si dezvoltare
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind 35-40 zile, iar in cel
inactiv 6-8 luni. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere, oul sta vertical in celula, a doua zi se inclina putin
pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. Catre sfarsitul celei de a treia zi,
albinele doici depun in celula laptisor de matca, produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se
moaie si din el iese larva. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile
larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia
zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai
cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. In
ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei, cu capul spre deschiderea ei, nu mai
primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In
interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.
In ziua a 21-a iese albina lucratoare.

10
Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Diferenta este ca depunerea oului de
catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire. Cand albinele se
pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca
depune oua. Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinele cladesc in mijlocul
fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3
zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.

Trantorii : Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de
hranire si anvelopa(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se consuma o cantitate de
hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea mai mare (24 de zile).

Raspandire
Albinele sunt raspandite pe intreg globul, facand o exceptie cele mai inalte altitudini, regiunile
polare si unele mici insule oceanice. Cea mai mare diversitate de specii de albine o gasim in
regiunile calde, aride sau semiaride, America de Sud si Mexic.

Concluzie
Albinele au un rol foarte important in viata plantelor, favorizand polenizarea florilor. Ele sunt
utile si pentru om, apicultura fiind practicata de multe popoare inca din antichitate. Ceara era de
pe atunci foarte folosita pentru fabricarea lumanarilor, iar mierea era consumata cu placere. De
pilda, grecii obisnuiau sa bea vinul rosu amestecat cu miere. Si pe teritoriul tarii noastre,
apicultura a fost o ocupatie practicata neintrerupt inca din vremea dacilor, pana in zilele noastre.
Multa vreme, stupii au fost construiti rudimentar, din buturugi scobite in interior. Astazi, stupii
sunt fabricati din tablii de lemn, iar apicultorul are un costum special de protectie, pentru a nu fi
intepat de albine.

Mierea si ceara au fost folosite in scopuri terapeutice inca din antichitate, ca si alte produse
apicole: laptisorul de matca, polenul, propolisul (folosit si in industrie, la lacuirea celebrelor viori
Stradivarius). Veninul de albine este foarte folositor, de asemenea, in tratarea unor boli (pentru
obtinerea unui singur gram de venin este nevoie de cateva mii de albine).

11
Datorita capacitatii de a se adapta la diferite conditii de clima si vegetatie, albinele s-au raspandit
pe tot Pamantul. Adaptarea la conditii de clima diverse a dus la impartirea lor pe rase. In
conditiile de clima si vegetatie specifice tarii noastre s-a format rasa Apis mellifera carpatica,
albina romaneasca carpatina. Particularitatea care face albinele sa fie atat de utile omului este
aceea ca acumuleaza hrana peste necesarul de consum, surplus pe care acesta il valorifica. Prin
faptul ca asigura polenizarea plantelor, albinele au un rol deosebit in pastrarea echilibrului
ecosistemelor. Astazi, albinele sunt folosite nu numai pentru productia directa (miere, polen etc.)
dar si pentru beneficiile care pot fi obtinute in agricultura prin polenizare. Se afirma chiar ca prin
polenizare se obtin beneficii de 30 de ori mai mari decat prin valorificarea productiei directe.
Multi agricultori isi instaleaza stupi in solarii pentru a obtine productii sporite.

12
 Bibliografie

[1] Danforth BN, Sipes S, Fang J, Brady SG (1 october 2006). „The history of early bee
diversification based on five genes plus morphology”.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17015826

[2] https://viataverdeviu.ro/albinele-protectoarele-umanitatii-si-gardienii-planetei

[3] http://www.apiculturaonline.ro/anatomia_albinei.html

[4] http://www.stuparitul.com/familia_de_albine.html

[5] http://www.interferente.ro/albinele.html

13