REFERAT AL CURSULUI DE APICULTUR.

Filievici Octavian

IMPORTANTA CRESTERII ALBINELOR.

Din cele mai vechi timpuri, albinele au avut un loc important in
evoluia vieii pe pmnt. Marea rspndire pe care o cunosc n prezent
rasele de albine denota o accentuat capacitate de adaptare a acestor
insecte la cele mai variate condiii de relief, clima si vegetaia.
Chiar dac, in comparaie cu alte specii, albina datorit particularitilor ei biologice prezint un foarte puternic caracter conservator n
sensul ca intervenia omului n viata si activitatea ei nu se poate petrece
dect in acord cu instinctele speciei solid consolidate generic totui
putem remarca interesul si preocuparea omului de a cunoate si exploata
aceasta harnica insecta. La albine s-a reuit numai artificializarea pariala
a adpostului prin stupul cu rame mobile, cu remarca evidenta ca
fagurele n care albina desfoar activiti specifice este construit in
mod natural.
In privina hranei, albina manifesta un puternic conservatorism prefcnd
nectarul si polenul florilor cu hrana glucidica respectiv ca hrana proteica.
Astfel, hrnirea artificial dirijat nu cuprinde dect foarte puine
preparate bazate in principal pe zaharul industrial ca atare sau invertit.
Referitor la nmulirea albinelor, aceasta se realizeaz pe cale naturala
artificializarea producndu-se numai n cazul roirii artificiale si a
nsmnrii artificiale (deci controlata) a mtcilor si cu toate ca este o
metoda bine pusa la punct nu se utilizeaz n practica larga avnd mai
mult importanta in lucrrile de cercetare tiinific.
Sintetiznd rolul si importanta albinelor in economie si viata
oamenilor trebuie sa precizam ca apicultura este nainte de toate o
important ramura a agriculturii care prezint interes att din punct de
vedere economic si social pentru produsele directe ce se obin de pe urma
creterii lor.
Importanta albinelor in ecologie. Asigurarea unui mediu nconjurtor
sntos impune obligaia de a conserva resursele naturale innd seama
de raportul ce exista intre conservarea nealterate a acestor resurse si
nsi existenta oamenilor. Albinele pot fi considerate resurse biologice
de importanta vitala. Prin polenizarea plantelor spontane si cultivate
proces in urma cruia se produce fecundarea si ca atare formarea
seminelor, legumelor si fructelor albinele au un rol esenial in

perpetuarea si deci supravieuirea a sute de mii de specii care formeaz

vegetaia Terrei.
Daca acceptam ca albinele constituie un element important de
echilibru ecologic atunci ocrotirea, protejarea si creterea lor conform
unor tehnologii moderne si eficiente constituie un postulat ce nu mai
trebuie demonstrat.
Importanta economica a creterii albinelor. Manifestarea accentuata
a instinctului de acumulare a hranei la albine face ca familiile sa-si
adune, prelucreze si depoziteze, in sezonul activ, rezerve de hrana (miere
si polen) in cantiti care depesc necesarul de consum in sezonul rece.
Mierea si polenul excedentare sunt recoltate si utilizate de cresctorii de
albine in limite raionale, astfel ca in familii se las suficiente cantiti de
hrana pentru buna traversare a iernii.
Importanta sociala a apiculturii. Datorita particularitatilor pe care le
prezinta, cresterea albinelor are un important rol social fiind o
indeletnicire care, pe langa realizarea unor venituri materiale, asigura
posibilitatea ca cei ce indragesc albinele sa petreaca timpul liber in natura
intr-un mod placut si reconfortant.
Un rol social de mare importanta este si ocuparea fortei de munca care
conditioneaza si prelucreaza produsele apicole, asigurand, pe baza
acestor produse, fabricarea unor preparate destinate consumului larg ca si
reteaua comerciala prin care aceste preparate se desfac la populatie. De
asemenea, nu trebuie neglijat nici rolul social care deriva din valoarea
alimentara, bioenergizanta si medicala a mierii si celorlalte produse ale
stupului utilizate in apiterapie, precum si rolul benefic al acestora pentru
copii, sportivi, bolnavi si batrani carora le sunt cu precadere destinate.
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI.
Albina este o insecta, animal nevertebrat caracterizat de alcatuirea
corpului din trei parti principale cap, torace si abdomen, la randul lor
compuse din mai multe segmente acoperite cu un invelis tare chitinos,
de prezenta a sase picioare articulate si cu aripi membrenoase.
Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte
Ordinul Hymenoptera (are doua perechi de aripi membrenoase), familia
Apidae, genul Apis, specia mellifera pe care o ingrijim si in tara noastra.
Date fiind perfectionari, familia albinei melifere este considerata in
zoologie ca supraorganism in care functiile de nutritie, respiratie,
aparare si reproductie au atat nivel individual cat si social. Aparitia a
doua caste la sexul femel (matca si lucratoare) este expresia inaltei
diviziuni a muncii atinsa de specie in indeplinirea functiilor sociale. De
retinut: nu matca, unica, este noutatea in evolutie, ci lucratoarea aceasta
2

este, in perfectiunea ei o minunata diversiune de la dezvoltarea

reproductiva, normala, a femelei.
Pentru a intelege comportamentul si viata albinei in stup, pentru a
invata corect posibilitatile de a ingriji si exploata albinele, in concordanta
cu modul natural de desfasurare a vietii lor este necesara cunoasterea
alcatuirii corpului lor si a dezvoltarii. Intrucat lucratoarea este individul
majoritar in familie si a fost cel mai bine studiata, majoritatea descrierilor
sunt facute pe ea. Ori de cate ori matca si trantorele au particularitati de
morfologie si comportament ele vor fi mentionate.
Capul, vazut din fata, la albina lucratoare are aspect triunghiular, cele
doua unghiuri laterale fiind cuprinse la cei doi ochi compusi, mari. Vazut
din profil, capul este turtit, cu partea posterioara usor concava atat cat
sa se aseze pe suprafata interioara a toracelului, cu care vine in contact.
Capul matcii este mai rotunjit decat al lucratoarelor si este mai lat in
raport cu propria sa lungime. Capul tratorelui este mai mare si vazut
din fata este aproape circular.
Ochii, alcatuirea ochilor si suprafata lor mare dau posibilitate albinei sa
vada pe aproape 180`. Fiecare din cei doi ochi compusi consta din
numeroase unitati de baza numite omatidii: corespunzator lor pe
suprafata acoperita de cuticula se observa fetele hexagonale; marginile
sunt opace, dar suprafetele centrale sunt transparente si fac functie de
lentile. Pe zonele opace ale lentilelor se afla numerosi perisori ascutiti.
Antenele sunt fixate la baza, printr-o membrana, intr-o mica excavatie in
cuticula capului, denumita soclu.
Piesele bucale: labrul sau buza superioara (anterioara) inchide cavitatea
bucala anterior; este o mica piesa mobila. Mandibulele au, amandoua,
cate un sant ce permite scurgerea produselor elaborate de glandele
mandibulare.
Glandele hipofaringiene (gresit numite si faringiene), se afla in partea
superioara a capului; pereche, ele constau din doua tuburi foarte lungi
purtand de-a lungul lor glandule. Canalul colector de la fiecare se
deschide la baza faringelui. Aceste glande secreta laptisorul, hrana
destinata larvelor. Numai lucratoarele au asemenea glande. Secretia lor
permite albinelor lucratoare sa inmoaie si sa framane ceara si propolisul,
sa dizolve invelisul uleios al polenului.
Toracele se compune din trei segmente (pro- meso- si metatorace) care
sustin cele doua perechi de aripi si cele trei perechi de picioare, iar in
interior adapostesc puternica masa musculara care asigura zborul: celor
trei segmente li se adauga si primul segment abdominal numit
propodeum, o particularitate a himenopterelor.
Aripile, ambele perechi sunt membranoase, cu nervuri rigide, tubulare,
prin care circula hemolimfa. Perechea anterioara (1-a) sunt mai mari
decat cele posterioare. Nervurile descriu anumite desene denumite celule.
3

Picioarele albinei lucratoare sunt una din cele mai interesante dintre
adaptarile insectei la modul de viata social.
In afara de dimensiuni, care le deosebesc, cele trei perechi de picioare ale
albinei au si conformatii caracteristice. Prima pereche are o perie pentru
curatirea antenei; prin inchiderea articulatiei tibio tarsiene se formeaza
un inel antena trecuta prin el este periata si curatata de orice impuritati
care s-ar opri in perisorii ce o acopera. Perechea a doua are la partea
inferioara a tibiei un spin, folosit la descarcarea incarcaturii de polen sau
de propolis. Perechea a treia are o alcatuire mai complicata.
Abdomenul este alcatuit din sase inele la matca si lucratoare si din sapte
inele la trantor. Raportand aceste inele, vizibile cu ochiul liber, la
originea lor din segmentele abdominale ale larvei, trebuie sa amintim ca
sunt numai sase, respectiv sapte, din cele 10 initiale.
Sistemul digestiv, situarea lui in organismul albinei si alcatuirea este
urmatoarea:
- intestinul anterior, in care se distruge faringele (cibarium) o adevarata
pompa de nectar, esofagul un canal a carui dilatare este egusa si
proventriculul cu rol de supapa intre intestinul anterior si cel mediu si a
carui deschidere triaza grauncioarele de polen din nectar.
- intestinul mediu, portiunea de tub digestiv care gazduieste digestia
diferitelor alimente ale albinei polen si nectar.
- intestinul posterior este subdivizat in intestinul subtire si punga
rectala, aceasta din urma deschisa la exterior prin anus.
Sistemul digestiv cuprinde cateva glande: doua glande salivare
cefalice si doua glande salivare toracice, care isi elimina produsele intrun canal colector unic, cu deschidere la nivelul mentumului.
Sistemul respirator este alcatuit din tuburi traheene sau trahei si saci
aereni. Orificiile care asigura patrunderea aerului oxigenat si expulzarea
aerului incarcat cu bioxid de carbon se numesc stigme. Traheele sunt
foarte ramificate, permitand alimentarea directa cu oxigen a celulelor si
evacuarea gazului carbonic.
Sistemul muscular este foarte dezvoltat. Aproape toti muschii sunt
striati, cu exceptia muschilor directi ai zborului. Majoritatea muschilor
sunt legati de producerea unor miscari ale corpului si sunt legati de
chitina scheletului fie direct, fie prin intermediul unor tendoane.
Sistemul circulator este foarte simplificat la albina. El se compune din
inima, aorta si lacune de hemolimfa. Functia sa este de a transporta
substantele nutritive catre organele efectoare si de evacua deseurile din
organism.
Sistemul nervos este, ca la toate insectele, ganglionar si scalariform.
Creierul este alcatuit din 4 portiuni principale, denumite protocerebrum.
Aparatul vulnerant sau acul, la albinele lucratoare cuprinde:
ansamblul glandular, ansamblul motor si ansamblul vulnerant.
4

Ansamblul glandular consta din doua glande glanda acida si glanda

alcalina sau lubrefianta.
Ansamblul motor cuprinde cateva placute de chitina, ale caror miscari
fac sa avanseze acul si sa se descarce rezervorul de venin.
Ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este atasat ansamblului
motor printr-o pereche de brate curbate chitinoase.
Aparatul reproducator, la albine se reprezita astfel:
- aparatul genital al matcii consta din patru parti principale: organe
generatoare doua ovare; organe conducatoare doua oviducte laterale;
un oviduct median si cavitatea vaginala; organe anexe spermateca.

SISTEMATICA ALBINEI MELIFERE

Albinele melifere fac parte din:
Regnul: Animalia (vietuitoare monocelulare si pluricelulare cu mod
specific predominant de hranire pe baza regnului vegetal).
Clasa: Insecta (artropode cu corpul alctuit din trei segmente distincte:
cap, torace, abdomen).
Ordinul: Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase)
Grupul: Aculeata (insecte cu ac)
Familia: Apidae
Genul: Apis (albine care triesc n familii permanente si monogine au
o singur femel cu organele reproductoare dezvoltate capabile s
asigure perpetuarea corpul acoperit cu peri rari i scuri).
Grupul de albine european. Albina brun european este rspndit n
toat Europa central i nordic cu preponderena n Frana, Marea
Britanie, Olanda i nordul Germaniei. Cercetrile biometrice au
demonstrat c este una i aceeai cu Apis mellifera lehzeni i Apis
mellifera silvarum.
Grupul de albine africane. Albinele cuprinse n acest grup se
caracterizeaz prin talie mic cu nsuiri biologice specifice din care
amintim: roire puternic i irascibilitate accentuat. Rasele africane
triesc n areale delimitate de bariere climatice, fapt ce determin variaii
i deosebiri mari ntre ele. Se individualizeaz 12 rase, dintre care trei
identificate de curnd.
Grupul de albine irano - mediteranean. Albinele cuprinse n acest
grup sunt cele mai rspndite. Datorit nsuirilor lor biologice i
productive prezint cel mai mare interes economic, fapt care a contribuit
la rspndirea lor pe toate continentele. Dintre acestea amintim: mellifera

sicula , mellifera cypria, mellifera syriaca, mellifera caucasica, mellifera

carpatica (ras existent n ara noastr).

BIOLOGIA FAMILIEI DE ALBINE.

Familia de albine petrece, in decursul unui an ,un sezon activ i un
sezon pasiv. n aceste condiii vara calendaristic este pentru albine de
fapt toamna toate activitile familiei se concentreaz asupra procurrii
de rezerv de hran.
Amintim ca pentru ntreinere i dezvoltare albina are nevoie de:
-Aer ,pentru asigurarea arderilor metabolice i crearea de cureni de
necesari meninerii temperaturii.
-Ap ,aceiai cureni de aer asigur i circularea n stup a umiditii
existente previn stagnarea umiditii in stup.
-Glucide, majoritatea hranei albinei const n substane dulcii, fiind
preferate cele cu coninut ridicat de glucoz i fructoz.
- Proteine ,hrana albinei cuprinde polen, care furnizeaz albinei hrana
proteic necesarii dezvoltrii.
n perioada de iarn cu rezerve de hran suficente familia de albine nu
poate nghea ns ventilaia imperfect poate duce la pierirea familiei. La
sfritul iernii odat cu primele zile mai clduroase albinele ies la
primele zboruri de curire,in aceast perioad populaia de albine se
reduce mult.Dup nflorirea pomilor fructiferi de abia incepe dezvoltarea
de primvar. Familiile incep odat cu primul cules mai important i
cldirea fagurilor. Dezvoltarea glandelor ceriere realizeaz o curb
maxim n cteva zile in timpul culesului principal dup care urmeaz o
scdere a acestora,totodat apar i primii trntori.
UNELTE SI UTILAJE APICOLE..
Procurarea sculelor si utilajelor :
Stupii - sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea
mai mare.Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul
stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta), ci doar ce sa
urmariti la cumparare.Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de
calitate,bine uscat (atentie, aici puteti avea mari surprize),fara noduri
cazatoare,bine incleiati si finisati.
6

Evitati stupii din polistiren greu,care in ciuda unor avantaje nu sunt

folositi pe scara larga nici in Occident.Exemplu : daca doriti sa practicati
apicultura bio,una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din
materiale naturale.Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de
oriunde.De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau
bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic).Cumparati numai de la
firme de profil , unde puteti beneficia de o garantie.
Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant ,sau nut-feder.Ambele
versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba
batute si cuie de siguranta.Cumparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu
impregnati),pentru a va putea da seama de existenta defectelor.Verificati
daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si
caracteristici.Discutati cu producatorul toate amanuntele.
Ramele - desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este
asa.Ca si stupii,ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate,uscat
si fara noduri cazatoare.
Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard.Ramele pot
fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei.Amandoua sunt bune
daca materialul este de calitate.Finisarea ramelor este foarte importanta
pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor.Nu
cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca
au fost facute din material insuficient uscat.
Costumul si masca de protectie - acestea trebuie sa va asigure
protectia deplina. Evitati mastile din plasa metalica si costumele din
materiale inchise la culoare, culorile pastelate, deschise, fiind de preferat.
Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca
disconfort. Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie,
unii stupari evitand folosirea lui.
Raspunsul este "da",pentru ca folosirea acestui echipament va fereste
de riscul intepaturilor,chiar daca familia este blanda. Nu este o rusine sa
porti un asemenea echipament,singurul reper care poate fi ignorat fiind
manusile ,care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice.
Afumatorul,peria,dalta,scaunul de lucru - afumatoarele sunt de mai
multe feluri,toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine
incheiata,pentru a nu avea pierderi mari de fum,sa asigure debitul de aer
necesar,sa fie usor de manevrat. Achizitionarea unui afumator din inox
nu se justifica,fiind bun si unul de tabla zincata.
Peria apicola - sunt bune si periile din par naturat,cat si cele din
sintetic.Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale
pentru a nu rani sau omora albinele.
Daltile - si acestea sunt de mai multe feluri,materialul din care sunt
facute trebuind sa fie de calitate.Se vor evita daltile prea ascutite,acestea
putand provoca raniri.
7

Scaunul de lucru - este un accesoriu util,construit din lemn de

rasinoase.Trebuie sa fie ergonomic,usor si bine incheiat.Se foloseste si ca
ladita de scule.
Coliviile pentru matci - sunt de mai multe feluri : de transport,de
eclozionare,de introducere.Cele care au in componenta lemnul trebuie sa
fie bine finisate. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea
recomandata.Se are in vedere grija cu care sunt construite.
Cutitul , furculita de descapacit - Sunt recomandate cele din
inox,material agreat la nivel legislativ.Dezinfectia lor poate fi facuta usor
si nici nu lasa reziduri in miere.Alegeti modele clasice si mare atentie la
cele cu incalzire electrica,care trebuie sa corespunda din punct de vedere
a protectiei muncii.
Tava , masa de descapacit - materialul din care sunt fabricate este
acelasi inox alimentar.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata
pentru ca mierea intra in reactie cu zincul,existand riscul
contaminarii.Cat despre modele,ramane la alegerea dv.,functie de buget.
Centrifuga - necesita o investitie mare,dar care odata facuta inseamna
o investitie durabila,necesara si utila.Materialul este inoxul
alimentar,orice alt material nefiind agreat.Sunt bune si centrifugile
tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind doar de
productivitatea muncii si pret.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau
extern) ,numai inoxul va asigura puritatea ceruta.
Sitele - trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile
existente (cadavre albine,ceara,etc.).Se recomanda un sistem de trei site
cu o finete a ochiurilor progresiva.Prima trebuie sa inlature rezidurile
grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.Materialul din care sunt
construite este inoxul alimentar.Atentie la trainicia lor,acestea trebuind sa
fie destul de robuste.
Maturatoarele , vasele pentru depozitare - inoxul trebuie sa fie
materialul preferat sau in cel mai rau caz,plasticul alimentar (acel plastic
alb,dur).Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita,numai ca sunt mai
greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire.Se
evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii,recolta fiind
compromisa prin impurificare.La inceput puteti achizitiona cateva vase
din inox care pot fi folosite si ca maturatoare.Evitati recipientele prea
mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat.
Topitorul solar - se construieste din lemn, tabla si sticla. Trebuie sa
fie trainic si bine finisat. Evitati topitoarele complicate constructiv, mari
si grele.
Colectoarele de propolis si polen - sunt bune majoritatea modelelor
existente pe piata.Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare)
de intemperii.Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu
rani albinele. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea
8

productiei.
Nucleele de imperechere - se construiesc din lemn de rasinoase de
calitate. Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi. Este recomandat nucleul
pe trei compartimente in corp. Trebuie sa se asigure o separare totala a
albinelor ,deci mare atentie la etanseitati.

INMULIREA ALBINELOR-ROIREA NATURAL I

ARTIFICIAL.
Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un
fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice
menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.
In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor
apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau
repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele
stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind
executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.
Roirea artificiala.
Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii
naturale. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o
selectie a materialului biologic,evitand riscul unor pierderi de roi pe care
nu-i putem supraveghea si recupera.
Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila,insa
exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce
mult roirea naturala.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic
cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru
prevenirea roitului.
In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem
numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Pentru a
evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit
decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in
frigurile roitului.
Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea
stupilor,deci aglomerarea cuibului,ventilatia necorespunzatoare a
acestora,expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin
insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere
care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l
hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar nu
au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau

necorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru

cladirea fagurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot
atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.
A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru
manifestarea instinctului de roire este foarte greu,putandu-se analiza
numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.
- Stupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand
folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum
poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea
nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului. In functie de
cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.
Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si
aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului. Calculele au aratat ca la un
spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului
sunt necesari 2-3 faguri, iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20
faguri.
- Amplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra
in perioada de maxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea
favorizeaza instinctul de roire.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante
deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.
- Culesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca
stimulenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o mai buna
depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup,
contribuind la cresterea puterii familiei. Un cules intensiv de rapita
timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu
intervine la timp. De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa
practicam stuparitul pastoral.
- Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de
albine tinere indeamna familia sa nceap pregatirile de roire prin
cldirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor
ecluziona viitoarele matci. Familia respectiva trece prin frigurile roitului
mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.
- Lipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca
activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si
suficient de eficace,predispunand familia de albine la roire.In timpul
culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea
ventilatiei.
- Blocarea cuibului cu miere si pastura - La un cules intensiv de
nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se
blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua
diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.
- Excesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca
destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este
10

tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa

transmita produsul lor larvelor, acestea ajung sa cladeasca botci in care
depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii
puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta
de prevenire a roitului.
- Varsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare
de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere
selectionate din cele mai bune familii de albine.
- Carenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele
mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca"
dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.Cat timp albinele
primesc o cantitate determinata din aceasta substanta,totul este
normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele hotarasc inlocuirea
matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se
diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza
suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni
primiti.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.
Cum intrerupem roitul?
Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si
numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta
operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor
si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca
ramane o botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine
inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru
distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta operatie se
efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca
familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a
roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari,de
unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest
instinct puternic.
Metode de roire artificiala
Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este
mai complexa si cere un volum mare de munca.Roirea artificiala
usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.In literatura
de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor
artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si
eficace),folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale
profesionistilor:
- Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda
de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune
in stupinele cu un numar mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine
dublarea efectivului,apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si
formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zona de
11

stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona

de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii
participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare
corespunzatoare.
Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele
executa zboruri intense.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce langa
familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din
fagurii cu albine,puiet si miere a familiei de baza.Cu ocazia divizarii
familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.Dupa
aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de o parte si de
alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia
noua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se
impart aproape egal in cei doi stupi.In cazul in care se constata ca
albinele populeaza mai bine unul din stupi,acesta se poate indeparta putin
pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.Spre seara,in
familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sau
neimperecheata.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de
ore,in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa
imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor, familia nou-formata
se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii
culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza
un spor efectiv de 100%.
- Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a
cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta
face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile
se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea
sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga
parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.
Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu
puiet capacit bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din
greseala si matca.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul
formarii roiului,urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita
depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de
albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa
cateva ore, in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara
imperecheata.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu
cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.
Roirea naturala.
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care
12

matca,o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi
natural.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart
in:roiuri primare,care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc
stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele
parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de data cand
parasesc stupul,roiurile se impart in:timpurii,atunci cand familiile roiesc
la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.
Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu
timp frumos,intre orele 11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de
albine,roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de
care sa se prinda.Roiul primar cu matca varstnica,spre deosebire de
roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult de stupina si
dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva
ore.Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc
racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest
scop.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si
i-se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului.
Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,se verifica prezenta matcii si se
organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai
scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.
Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se
distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se
reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.Prin
distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a
familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a
familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea
unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor
care au roit.
Ingrijirea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua
directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de
asigurare a rezervelor de hrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa
aiba cel putin 0,8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.In
vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri:
- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se
administreaza in faguri apa.
- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau
botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate.
- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se
13

ajuta periodic cu puiet capacit.

- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii
activitatii.
- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele
roiurile sa fie hranite stimulent.
Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si
ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare,asigura dezvoltarea
corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Astfel acestea vor intra in
iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa
familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare
corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana
se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

HRANIREA ARTIFICIAL.
Sunt situatii cand in stupina se ajunge la hranirea artificiala a familiilor
de albine.Motivele sunt diferite : ajutorarea familiilor fara rezerve de
hrana,hraniri stimulente de primavara sau sfarsit de vara,ajutorarea
roiurilor,perioade lipsite de cules,etc.Aceasta pagina se doreste a fi un
ghid pentru apicultorii incepatori sau avansati care nu au stabilita o
anumita "tehnologie" in aceasta directie.Toate informatiile prezentate au
aparut in literatura de specialitate de-a lungul timpului,sub semnatura
unor reputati apicultori romani.O parte apreciabila a retetelor a fost
verificata in practica si de autorii acestui site,dovedindu-se viabile.
Probabil stiti ca albinele folosesc trei elemente esentiale in hrana lor :
apa,mierea,pastura.Mierea reprezinta elementul energetic,iar pastura cel
proteic. Inca de la inceput atragem atentia ca hranirea naturala a albinelor
reprezinta calea corecta de urmat;insa dupa cum am mai spus nu putine
sunt situatiile cand aceasta trebuie inlocuita.
Hranirea artificiala a familiilor de albine se face cu:miere,
pastura,zahar,polen,inlocuitori de polen,toate in stare pura sau in diferite
combinatii.
Siropul de zahar .
Este un inlocuitor al mierii.Perioada de folosire este cuprinsa intre
debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15
septembrie).Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii:1/1 ,
3/2, 2/1.La 1/1,adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1,6 l sirop de
14

zahar;la 3/2,adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3,8 litri sirop de zahar;
la 2/1,adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2,2 litri sirop de zahar.
Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la
cald.Cand preparam siropul la rece,punem in vas apa necesara si apoi
turnam zaharul in reprize,amestecand continutul pana la dizolvarea
totala. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total,in caz
contrar aparand cristalizarea "mierii".
Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la
fierbere,dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin
amestecare zaharul. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida.O
indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca
aveti toate sansele sa cristalizeze.
Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta
lucrare incepe pe 1-15 august si se termina in maxim 10 septembrie(cu
cat mai repede cu atat mai bine).Se folosesc doze de 2-2,5 litri de sirop
2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia
cantitatea.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul
urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate.
Hraniri de salvare,stimulare in primavara : cu sirop 1/1,concomitent
cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara.Hranirea si
stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia
unui cules natural.Hraniri medicamentoase de primavara,vara sau toamna
; concentratie 1/1 conform prospectului.Hraniri de stimulare la sfarsitul
verii (august) ; concentratie 2/1 in doze mici,zilnice.Alte situatii de
urgenta aparute in stupina.
.
Serbetul de zahar
Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor
este serbetul de zahar.Usor de administrat,destul de usor de pregatit este
preferatul multor apicultori.
Mod de preparare : In cele ce urmeaza va vom descrie modul de
preparare ,dar trebuie sa va prevenim ca primele incercari s-ar putea
transforma in esecuri.Nu disperati pentru ca odata insusita tehnologia,nu
o sa mai aveti probleme.De aceea incepeti cu prepararea unei cantitati
mici de zahar.
Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox,1 kg.zahar si 0,2 litri
apa.Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine
umezit iar apa nu balteste.Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz
15

si se ferbe la foc moale.Nu trebuie sa grabiti fierberea;spuma rezultata(la

inceput) se indeparteaza.O operatiune foarte importanta este indepartarea
cristalelor de zahar(cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii
vasului.Durata fierberii este de 15-30 min., functie de taria focului.
Cam dupa 15-20 min. se controleaza concentratia siropului.Se ia cu o
lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece.Vom sti ca
amestecul ajunge la concentratia optima,cand acesta ramane inchegat pe
lingurita.In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se
raceasca usor(70-80 grade C).
Cu ajutorul unei linguri mari,de lemn, solutia de zahar apa se amesteca
continu.Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine
opaca,apoi se albeste.Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la
consistenta si granulatia dorita.Daca prima incercare a insemnat un
esec,se adauga apa din nou si o luam de la capat.
Serbet de zahar cu miere : Dupa ce ati invatat cum se prepara
serbetul,a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv.
Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de miere ,ceea
ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare.Iata reteta de
preparare:
Se amesteca 5kg zahar tos,apa 0,850 litri intr-un vas de 10 litrii. Vasul
se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min. la fel cum am procedat in cazul
serbetului simplu. Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului
este obligatorie.Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si
paharul cu apa rece,numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o
boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie).In acest
moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min.(in tot
acest timp amestecam ingloband mierea).Mierea folosita trebuie sa nu fie
zaharisita sau daca este, se lichefiaza in prealabil.Dupa ridicarea vasului
de pe foc,racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o
lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.Produsul final se toarna
in tavite captusite cu hartie cerata,pergament,etc.Grosimea placilor nu
trebuie sa depaseasca 1-1,5 cm.
Administrarea si depozitarea serbetului : Serbetul obtinut prin aceste
doua metode se poate folosi ca atare,sau putem incorpora prin framantare
energica diferite adaosuri de polen, inlocuitori de polen,acizi pentru
corectarea ph-ului,medicamente,etc. Folosirea serbetului de zahar ,sau
zahar cu miere,este recomandata tot timpul anului, in toate cazurile,cu
exceptia hranirilor de completare. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare
de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade
C,impachetat in pungi, sau in recipiente etanse.
16

Pasta de zahar pudra si miere

Un alt produs cu o eficienta mare,consumat cu placere de albine,usor
de preparat si administrat este pasta de zahar pudra si miere.La preparare
se vor avea in vedere urmatoarele:folosirea unui zahar pudra de
calitate;mierea sa provina de la familii sanatoase;mierea sa nu fie
cristalizata(sau cristalizata fin,de consistenta untului).
Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4
parti de zahar pudra si o parte miere. (mierea usor incalzita).Framantarea
se face energic,trebuind sa rezulte un produs de consistenta
aluatului.Corectia produsului se face prin adaugare de miere,daca este
prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale.Este recomandat ca
pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de
lamaie pe kg.
Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a
0,2-1 kg,asezate pe folii de plastic gaurit,tifon,etc.,deasupra ramelor,unde
albinele au acces direct.Se poate folosi in tot timpul anului,in toate
cazurile,mai putin la hranirea de completare.In aceasta pasta se pot
ingloba polen,inlocuitori de polen,ceaiuri
medicinale,Protofil,medicamente,etc.Este ideala pentru hranirile de
stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii
sau primaverii.
EXTRAGEREA SI CONDITIONAREA CERII.
In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere,care reprezinta
poate cel mai important produs al stupului. Inainte de toate trebuie sa spunem
ca mierea este un "organism viu" si de modul in care o recoltam si
preconditionam, depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an.
Apropiata aderare a Romaniei la U.E si exportul actual spre aceste tari au
introdus noi norme de calitate pentru miere.
Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin
jumatate din suprafata lor.Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita,mierea
are un continut de apa de 18-20%.Sunt insa situatii in care din cauza vremii
umede cantitatea de apa depaseste acest procent.O prima concluzie ar fi aceea
ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare.De
multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea
prematura a celor pline. Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu
ajutorul afumatorului si a daltii apicole.Mult hulitele "podisoare izgonitoare"
nu se vor folosi,pentru ca prin continutul lor de substanta activa,riscam sa

17

contaminam mierea.
Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste
scuturam albinele.Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi
aici si riscam sa o vatamam.Albinele care raman se perie cu o pana sau o
pensula speciala,dupa care punem rama in ladita de transport.Executam
operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina.Camera in
care facem extractia va fi curata si dezinfectata,lucru valabil si pentru utilajele
de extractie.Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii,se
procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare.Daca extragerea mierii se face
mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C,cu un curent de aer cald.
Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si
extragerea propiu-zisa a mierii din faguri.Ce fel de echipament folosim : La
un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii
de ceara,cutit sau furculita de descapacit,un extractor tangential,un vas unde se
scurge mierea,un maturator,strecuratori diferite.Toate aceste utilaje se
recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de norme.La descapacire
cutitul se tine in pozitie orizontala,cu partea inferioara a lamei in unghi de 35
grade fata de suprafata fagurelui.Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de
sus in jos.
Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie
pentru ca fagurii sunt grei si s-ar putea rupe.Dupa ce intoarcem fagurii pe
partea opusa,putem mari turatia pana la 200-250 ture/min.Dupa
extractie,fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati.
Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele,cad la
fund,si cele mai usoare se salta la suprafata.Limpezirea unui vas cu miere inalt
de 1m se face la temperatura de 20 grade C in 3 zile,iar la 25 grade C in 36
ore.Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare,unde procentul de
apa scade pana la limita admisa de norme.Depozitarea finala se face in
recipiente de inox,sau altele agreate de cumparator.

BOLIILE I DUNTORII ALBINELOR.

Acest capitol din intretinerea albinelor este ca o Cenusareasa : intotdeauna
lasat de izbeliste,tratat cu indiferenta,urat,dar foarte frumos si mai ales
necesar.Daca in alte directii se mai poate face rabat de calitate,aici nu exista
jumatati de masura ci doar lucruri bine facute.Un sfat:nu ocoliti si nu tratati cu
indiferenta problema,pentru ca in definitiv este o situatie de "a fi sau a nu fi".Aici
va vom prezenta principalele boli care apar in stupina si modul lor de prevenire
si tratament.Pentru a nu incarca cititorul cu prea multa informatie,aceste boli au

18

fost selectate dupa doua criterii : frecventa aparitiei lor si virulenta cu care se
manifesta.
Nosemoza - o boala ce poate fi prevenita
Denumita de multi si "boala mizeriei", este o boala parazitara care apare in
urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in
timpul iernii ; rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana,necapacita)
;adaosuri proteice necorespunzatoare ; lipsa curateniei si nedezinfectarea
stupilor ; umiditatea crescuta ; iernarea grea si neconfortabila.Boala este
cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se
activeaza la aparitia conditiilor prielnice.
La o infestare incipienta cu nosema,semnele clinice sunt mascate,fiind vizibile
numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita.Practic
nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor,reduce drastic capacitatea de
productie.In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor,printr-o
decimare rapida.Semnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt
murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte ; albinele
prezinta abdomenul umflat ; o stare de slabiciune a intregii familii ; neingrijirea
adecvata a puietului.
Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi
diareea),punerea unui diagnostic sigur este mai complicata,necesitand
examinarea probelor de catre un laborator specializat.Totusi cand boala este
avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect,prin cercetarea catorva albine
moarte.Se procedeaza in felul urmator : se ia albina,separam capul de corp si cu
o penseta fina,scoatem intestinele.La albina sanatoasa intestinul este galben sau
maroniu,pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa.Masuri igienicosanitare de preventie si combatere a nosemozei :
- inlocuirea la max.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi ; exista metode de
inlocuire anuala a fagurilor,dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib
nou,este perfect.
- distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece ; si ramele vechi
care nu mai pot fi dezinfectate corect,se distrug.
- colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.
- in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile,indiferent de varsta
si calitati.
- curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv),sau de cate ori este
nevoie(dupa constatarea bolii) ; la utilajele si uneltele metalice,se fac fumigatii
cu formol 3% ; aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa.
- supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara
intarzieri sau amanari.
- folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau
pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai
19

polenului si miere.
TRATAMENT NOSEMOZA - PROTOFIL : In Romania aceasta boala se
trateaza cu preparatul "Protofil".Este un extract din ingrediente naturale care nu
creaza prejudicii,nici albinelor,nici produselor stupului.Prin continutul de
principii active(vitamine si microelemente),stimuleaza secretia enzimatica
digestiva a albinelor si larvelor,inhiband parazitul.Mod de administrare :
Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar,miere si
zahar,cate 34 ml/kg.Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau
completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare.Tratamentul se
executa de cate ori este nevoie,cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil
sa nu depaseasca 80 ml/familie/an.Pentru o reusita deplina cititi cu atentie
prospectul producatorului si respectati dozele de administrare.
TRATAMENT NOSEMOZA - FUMIDIL B : Un alt preparat,mai vechi,adus
din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.In tarile
U.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.Ca principiu
activ,Fumidil B,are la baza antibioticul fumagilina.Administrare :
Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu
activ la 1litru sirop,la una medie 18 g/0,750 litri sirop,iar pentru un roi 18
g/0,500litri sirop.Aceste cantitati se administreaza saptamanal.Sunt doua moduri
de administrare : in hrana albinelor,cu preparatul livrat in hranitor ; prin
pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas ,livrat ca hrana.In total
se fac 8 administrari la interval de 7 zile,intre administrare.Dupa cum vedeti
tratamentul este de durata,iar prin faptul ca principiul activ este un
antibiotic,exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon
activ.Recomandam mare precautie.
TRATAMENT NOSEMOZA - NECONVENTIONAL :Unii stupari romani
mai folosesc un ceai de plante(cimbru,coada soricelului etc) la care adauga o
mica cantitate de macerat de usturoi.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de
zahar si se da albinelor in portii de 200 g.Conform celor spuse in multe cazuri sau obtinut rezultate bune.
Concluzii : orice tratament folositi,respectati dozele ,modul de administrare
recomandat,perioada etc.Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri
igienico-sanitare draconice,pentru ca altfel rezultatele vor fi minime.
Varrooza - o lupta de durata
Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.Aparuta pe la noi,la
sfarsitul deceniului 7, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se
intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei.Boala este produsa de un
acarian,Varroa Jacobsoni,care ataca albinele in toate fazele vietii.Infestarea
20

coloniilor are loc treptat,pe o perioada de 2-3 ani,ducand in final la distrugerea

acestora.In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1,fiind imaginate tot felul
de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.
Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii,puietul este
pestrit,larvele mor in pozitii nefiresti,albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar
parasesc stupul,mortalitate mare in faze avansate.Raspandirea bolii se face prin
ratacirea albinelor infestate,furtisag,patrunderea in stupina a materialului genetic
fara certificat sanitar etc.
Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face
remarcata.Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam
in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea
numarului de acarieni morti si cazuti pe ea;daca in lunile iunie si iulie cad intre
5-10 bucati/zi,trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta.O alta metoda este
examinarea celulelor ce contin puiet de trantor;acarianul are o predilectie pentru
acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat
de grava e situatia.In ultima faza de infestare,acarienii pot fi observati si cu
ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.
Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai
o reducere masiva a numarului de acarieni,aflata la limita inlaturarii
pericolului.In principiu,stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis",insa circulatia
facila a albinelor(pastoral,vecinatati)nu favorizeaza aceasta stare.
TRATAMENT VARROOZA -VARACHET : Substanta activa,raspandita
prin fumigatii,actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular.Este un
medicament de sinteza,cu un bun randament,care administrat corect duce la
reducerea masiva a parazitilor.Un dezavantaj : Prin modul de
administrare(fumigatii),nu actioneaza si asupra puietului capacit.De aceea cele
mai eficiente tratamente sunt cele de toamna,cand in stupi nu mai exista acest
puiet capacit.Retineti acest lucru pentru ca este foarte important.
Modul de administrare :Toamna,la sfarsit de septembrie (sau functie de
vreme),cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente.Este permisa existenta
unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente,insa cel de-al treilea se
face neaparat fara prezenta acestuia.Intervalul intre tratamente este de 7 zile,iar
temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C.
Prin urdinis,asezata pe o tablita,se introduce o banda speciala,aprinsa,pe care
picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat,3 picaturi pentru
un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la aprinderea benzii
: nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii,pentru ca este pericol de
incendiu.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea
albinelor sunt in stup.Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica
albinele.
Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune
21

conditii.In primavara se mai face un tratament(o singura administrare),profitand

de faptul ca puietul este putin extins.Unii autori mai indica si un al treilea
tratament dupa extragerea mierii de salcam,insa avand in vedere eficienta
scazuta,si pericolul mare de contaminare,ramane la latitudinea fiecaruia daca e
bine sau nu.
TRATAMENT VARROOZA - MAVRIROL : Mavrirolul este destinat
combaterii varozei cat si a braulozei la albine.Substanta activa este "mavrik" si se
administreaza sub forma de benzi textile impregnate,actionand prin
contact.Prezentarea este in role de 5 m,o cutie fiind folosita la 10 familii.
Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in
ghemul de iernare,se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija
ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil).Acestea vor ramane 3-4
luni in cuib,actionand latent prin contact.Mare atentie insa la inceputul
primaverii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului),pentru ca
riscati sa contaminati mierea.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o
prelungire fericita a celui cu Varachet,astfel fiind eliminati si parazitii care
eventual au scapat in toamna.
TRATAMENT VARROOZA - ACID FORMIC : In Occident pentru a limita
cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor
stupului se practica asa numita "chimie biologica".Acidul formic fiind o
componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs
preferat.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara
redusa.Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului,cea
mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din
stupi.Conform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la
cresterea procentului de reziduri din miere si ceara.
Modul de administrare :O placuta de carton de 20/30 cm si 1,5 mm grosime,se
imbiba cu acid formic in concentratie de 60%.Pentru un fagure standard se
folosesc 2 ml acid formic diluat,deci pentru un corp Dadant aprox. 20 ml.Este
recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu
o plasa de sarma cu ochiuri mici,pentru ca albinele sa nu intre in contact cu
substanta activa.Tinem placuta in stup 5-7 zile,facem o pauza de alte 7 zile,si
apoi repetam operatiunea de 3 ori,in total fiind facute 4 tratamente.Temperatura
la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.Ca o recomandare
suplimentara ; restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti
la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv.
In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si
parazitii din celulele capacite.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea
superioara a ramelor protejeaza matca.

22

TRATAMENT VARROOZA - METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul

varooa are o mare preferinta,puietul de trantor ;apicultorii trebuie sa profite de
aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura ; o
prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si
dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti,insamantati si capaciti sa fie
recoltati.Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in
toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost
insamantata si capacita.Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni
insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.

APICULTURA I PRODUSELE STUPULUI.

Noile cerinte care sunt adresate apicultorilor romani sunt multe si complexe.Cine
vrea astazi sa exporte un produs apicol trebuie sa acorde calitatii o prioritate
absoluta. De fapt,in curand normele se vor aplica si in Romania,daca luam in
calcul apropiata aderare.
Apicultorii trebuie sa plece de la respectarea legislatiei in vigoare, atat cea
romaneasca si mai ales pe cea a U.E. ,care este mult mai restrictiva din anumite
puncte de vedere.In cele ce urmeaza vom prezenta doua categorii de produse ale
stupului,asa cum sunt ele incadrate legislativ de U.E . Acestea sunt : produse
apicole bio ; produse apicole obisnuite , dar care respecta anumite norme de
calitate , pentru a fi "apte" la vanzare.
Produsele "bio":
Obtinerea produselor bio - consideratii generale , norme (Ordonanta U.E)
Principii generale
- Apicultura este o activitate importanta,deoarece aduce o contributie esentiala
la protectia mediului inconjurator si anume a productiei agricole si silvice, prin
intermediul polenizarii cu albine a speciilor de plante.
- Calitatea biologica a produselor stupului este strans legata de modul cum sant
tratate familiile de albine.Calitatea mediului inconjurator joaca un rol mai putin
determinant,influenta sa fiind in functie de activitatea albinelor si metabolismul
lor in momentul productiei.Calitatea ecologica a produselor stupului mai depinde
si de conditiile in care acestea sunt recoltate,tratate si conservate (depozitate).
- Daca un apicultor detine mai multe stupine in aceeasi regiune,toate acestea se
supun acestei ordonante.Exceptie de la acest principiu ar fi situatia cand un
apicultor detine unitati apicole care nu corespund acestei ordonante privind
amplasarea stupinelor (cifra 106). In acest caz nu se admite comercializarea
productiei cu mentiunea de produs biologic.
23

Perioada de reconversie (spre apicultura biologica)

- Produsele apicole nu pot fi comercializate cu mentiunea de produs biologic
(agricultura biologica) decat in situatia cand conditiile din prezenta Ordonanta
sunt indeplinite cu cel putin un an de zile in urma.In perioada reconversiei ceara
va trebui sa fie inlocuita dupa exigentele prevazute la cifra 135.
Originea albinelor
- In alegerea rasei de albine trebuie sa se tina seama de aptitudinea acestora de
a se adapta la conditiile de mediu,vitalitatea si rezistenta la boli.Rasele europene
de Apis mellifera si ecotipurile sale vor fi preferate.
- Obtinerea de noi unitati biologice apicole se va face fie prin roire
artificiala,fie prin cumpararea de roiuri sau familii de albine ce provin de la unitati
care indeplinesc conditiile prezentei Ordonante.
- O prima abatere la comercializarea produselor apicole cu referinte la
agricultura biologica este posibil sa fie admisa pentru situatiile care constituie
exceptii la mentiunile acestei ordonante,dar numai cu acordul prealabil al
autoritatilor de control.
- O a doua abatere este posibila pentru roiurile cumparate fara faguri de la
apicultori autorizati la doi ani de la intrarea in vigoare a acestei Ordonante.
- O a treia abatere,care trebuie admisa de autoritatea de control,are in vedere
refacerea stupinelor (familiilor de albine) care au suferit mortalitate crescuta ca
urmare a starii de sanatate precare,din achizitia de familii de provenienta non
biologica,in conditiile cand nu s-au gasit spre achizitionare familii de albine din
stupine biologice.
- O a patra abatere este posibila in situatia unei reinnoiri de populatie prin
introducerea doar a 10% din roiuri si matci neconforme cu prezenta Ordonanta,cu
conditia ca acest material biologic sa fie introdus in stupi pe faguri care corespund
legislatiei bio.
Amplasarea stupinelor
- Statele membre stabilesc regiuni sau teritorii in care apicultura biologica nu
poate fi practicata.Apicultorul va prezinta autoritatii de control o harta la scara
adecvata,unde se va stabili amplasarea stupilor conform Anexei III lit.a,alineat 2 a
prezentei Ordonante.Daca nu pot fi stabilite teritoriile,ramane ca apicultorul sa
prezinte documentele sau elementele probatorii care sa ajute la stabilirea faptului
ca zonele la care au acces albinele din stupina sa indeplinesc conditiile prezentei
Ordonante.
- La amplasarea stupilor se va avea in vedere:
a) albinele trebuie sa gaseasca suficient nectar,mana si polen precum si acces la o
sursa de apa;
b) pe o raza de 3 km in jurul stupinei culesul trebuie sa se faca de pe plante sau
produse ce fac parte din agricultura biologica si/sau de pe plante salbatice conform
art.6 si anexei 1 a prezentei Ordonante,sau de pe culturi care fara a fi conforme cu

24

prezenta ordonanta ,nu au impact nefavorabil asupra calitatii mediului sau nu

distrug calitatea ecologica a produselor stupului (culturi descrise in Ordonanta
2078/92 CEE);
c) stupina,eventual,trebuie sa se gaseasca la o distanta suficient de mare de
sursele de contaminare non agricole precum arealuri urbane,autostrazi,zone
industriale,deseuri,gropi de gunoi,uzine de arderi,rafinarii de zahar.Autoritatile de
control sau serviciile competente de control garanteaza respectarea acestor masuri.
Dispozitiile enumerate mai sus nu privesc arealurile in care nu exista vegetatie
inflorita.
Alimentatia (hranirea)
- La sfarsitul perioadei de productie (sezonului apicol activ) vor fi lasate
rezerve substantiale de miere si polen in stup in vederea iernarii.
- Alimentatia artificiala nu este admisa decat in situatia cand supravietuirea
efectivelor de familii de albine este amenintata de existenta unor conditii climatice
extreme nefavorabile.Alimentatia artificiala se va face cu miere din productie
biologica provenita pe cat posibil din aceeasi unitate de productie.
- Exceptie la punctul precedent poate sa existe atunci cand statele membre
autorizeaza alimentatia artificiala cu sirop de zahar biologic sau cu melasa
biologica care sa inlocuiasca mierea biologica,aceasta mai ales cand cristalizarea
mierii face necesara o asemenea inlocuire.
- O a doua exceptie,se va face atuncicand siropul de zahar,melasa,mierea nu
corespund dispozitiilor prezentei Ordonante,acestea vor putea fi admise in
alimentatia artificiala doar in perioada de tranzitie care se va sfarsi dupa doi ani de
la intrarea in vigoare a prezentei Ordonante.
- In registrul stupinei se vor inregistra date despre alimantatia
artificiala:produsul,data,cantitatea si numarul familiei alimentate artificial.
- Utilizarea altor produse in afara celor enumerate mai sus nu este admisa in
agricultura biologica.
- Alimentatia artificiala nu este admisa decat in perioada dintre ultima recolta
de miere si cu 15 zile inainte de urmatorul cules natural.
Prevenirea bolilor si tratamentul veterinar!Sfrit neateptat al formulei
- Prevenirea bolilor in apicultura este bazata pe urmatoarele principii:
a) alegerea de suse (familii de albine) rezistente la boli;
b) masuri destinate a creste rezistenta la boli si profilaxia infectiilor de exemplu
prin inlocuirea regulata a matcilor,inspectia periodica a stupilor,pentru a constata
din timp unele semne de boala (anomalii sanitare),controlul asupra populatiei de
trantori din stupi,dezinfectia periodica a materialului si echipamentului
utilizat,eliminarea fara prea mari costuri a materialului contaminat si indepartarea
surselor de contaminare,reinnoirea periodica a fagurilor si asigurarea aportului
suficient de polen si miere in stupi.
- Daca,in ciuda tuturor acestor masuri,familiile sunt atinser de boala

25

(bacterii,paraziti,etc.) acestea trebuie sa fie tratate imediat;daca este

necesar,acestea vor fi transportate intr-un loc izolat.
- In utilizarea medicamentelor veterinare vor fi respectate urmatoarele
principii:
a) produsele de medicina veterinara pot fi utilizate daca sunt admise in statele
membre pe baza de regulamente in materie la nivel comunitar sau de regulamente
nationale in acord cu prescriptiile comunitare;
b) se vor utiliza cu precadere produsele fitoterapeutice sau homeopatice daca
acestea au eficienta terapeutica mare si mai putin produsele de sinteza si alopatice;
c) atunci cand o boala sau o epizootie care ameninta familiile nu poate fi tinuta
sub control se vor utiliza,sub responsabilitatea unui medic veterinar,produse
chimice de sinteza si alopatice,acest fapt neprejudiciind dispozitiile precedente de
la literele a,b si c;
d) aplicarea produselor de sinteza alopatice in scop preventiv este interzisa;
e) fara a prejudicia principiul de la litera a,utilizarea acidului formic,acidului
lactic si acidului acetic precum si a substantelor cu mentol,timol,eucaliptol si
camfor este admisa.
- Pe langa principiile descrise mai sus,sunt admise tratamentele veterinare sau
tratamentele fagurilor,stupilor,etc.;dar cu conditia ca acestea sa fie prevazute in
prescriptiile unuia din Statele membre sau din Comunitate.
- In cazul tratamentelor pe baza de produse veterinare alopate de sinteza, stupii
destinati tratamentului se vor transfera in zone izolate/stupine de izolare, si toata
ceara (fagurii artificiali) va trebui sa fie inlocuita cu ceara (faguri) care sa
corespunda dispozitiilor prezentei Ordonante.In aceasta situatie se va aplica o
perioada de reconversie cu durata de 1 an.
- Prescriptiile de la cifra 120 nu sunt aplicabile produselor enumerate la cifra
118.
- Atunci cand este necesar a se utiliza medicamente veterinare va trebui sa se
inregistreze cu exactitate in registrul stupinei, produsul folosit (cu indicatia privind
substanta activa din produs),diagnosticul, posologia, modul de aplicare, durata
tratamentului si timpul de asteptare recomandat si sa se aduca la cunostinta
autoritatilor de control inainte ca produsele sa se poata comercializa ca produse
biologice.
Practici privind apicultura si identificarea acestora
- Distrugerea albinelor pe faguri ca metoda de recoltare a produselor apicole
este interzisa.
- Mutilarea mtcilor, de exemplu: tierea aripilor, este interzisa.
- nlocuirea mtcilor cu distrugerea mtcilor care trebuiesc nlocuite este
admisa.
- Distrugerea puietului de trntor nu este admisa dect prin folosirea ramei
speciale de cretere a trntorilor pentru combaterea varoozei (combatere

26

biologica).
- In perioada extraciei mierii, utilizarea agenilor chimici repulsivi (izgonitori
ai albinelor) este interzisa.
- O data cu amplasarea unui stup ntreinut in condiii biologice se face si
nregistrarea acestuia cu indicaiile care permit identificarea acestora. Autoritile
de control vor fi avertizate periodic in legtura cu transportul stupilor in pastoral.
- Se cuvine sa se acorde o atenie deosebita faptului ca recolta
(extracia),tratamentul si depozitarea produselor apicole trebuie sa se fac in mod
adecvat, toate datele fiind consemnate in scris.
- Recoltarea fagurilor din stup precum si a extraciei trebuie sa fie nregistrat
in registrul stupinei.
Caracteristicile stupinei si materialului utilizat in apicultura
- Stupii vor fi construii din materiale naturale care nu risca sa contamineze
mediul sau produsele.
- Cu excepia produselor menionate la cifra 118 lit.e, nu se vor utiliza in
stupine dect substane naturale aa cum sunt: propolisul, ceara, uleiurile vegetale.
- Ceara necesara in obinerea fagurilor artificiali nu trebuie s provin dect
din uniti de producie care corespund prezentei Ordonane. Excepia poate fi
fcuta de ctre autoritatea de control care poate admite utilizarea unei ceri
convenionale mai ales pe perioada de reconversie, cnd pe piaa nu poate fi gsita
ceara de producie biologica.
- La extracia mieii nu se vor folosi si faguri care pe lng miere conin si
puiet.
- Pentru protecia materialelor (rame, stupi, corpuri) de atacul insectelor
parazite nu se vor utiliza dect materiale (substane) menionate in anexa II, partea
B,nr.2.
- Tratamentele fizice prin aburi sau foc sunt admise.
- Pentru curirea si dezinfecia materialului, cldirilor, instalaiilor,
instrumentelor si altor produse utilizate in apicultura, nu se admite folosirea dect
a substanelor adecvate menionate la anexa II, partea E.
BAZA MELIFER.
O condiie importanta pentru creterea i ntreinerea rentabila a familiilor de
albine o constituie cunoaterea plantelor melifere din zona n care se afla stupina,
perioada de nflorire a acestora, precum i evoluia timpului, se pot lua din vreme
o serie de masuri cu privire la dezvoltarea raional a familiilor de albine n
scopul obinerii unor recolte de miere bogate i constante, an de an.
ARBORI I ARBUTI MELIFERI

27

Flora melifer a rii noastre este deosebit de bogate i variat,

cuprinznd, n primul rnd, numeroase specii arborescente cu o mare valoare
apicol:
- salcmul alb, pentru c este primul cules principal al anului i pentru
c nflorete n masiv, iar n ultimele decenii mierea de salcm a ctigat
numeroi adepi, este cea mai important specie melifer, mai ales pentru
regiunile de cmpie. Salcmul nflorete ncepnd din primele zile ale lunii
mai. nflorirea se prelungete, n funcie de condiiile geografice i
pedoclimatice, pn la sfritul lunii iunie. Ealonarea perioadei de nflorire
d posibilitate apicultorilor sa realizeze, n cadrul unui sezon apicol, dou i
chiar trei culesuri de salcm.
- teiul este a doua specie melifer important din ara noastr i nflorete la
15-20 de zile dup terminarea salcmului. Spre deosebire de salcm culesul
de tei este de durat mai lung, ndeosebi la pdurile formate din dou sau
mai multe specii.
Specii de tei care cresc n ara noastr sunt: teiul cu frunza mare sau teiul
fluturesc ; teiul pucios sau teiul cu frunza mic i teiul argintiu
- ararul este, de asemenea, un arbore melifer valoros, mai ales c unele
specii de arar nfloresc mai timpuriu, cnd n general flora melifer este
puin abunden. n pdurile noastre, ararii nu formeaz arborete pure, ci
cresc ca arbori n amestec.

PLANTE MELIFERE CULTIVATE

Pe lng importana vital ce o au n asigurarea hranei omului, culturile

agricole, prin structura i succesiunea nfloririlor, ofer familiilor de albine
nc din primvar i pn toamna trziu, culesuri, permind att
dezvoltarea lor ca uniti biologice, ct i obinerea unor mari recolte de
miere.
CULTURI DE PLANTE TEHNICE
Extinderea n cultur a plantelor tehnice ca urmare a preferinelor
28

alimentaiei moderne pentru grsimile vegetale, mpreun cu nevoia tot mai

acut de proteine ca i necesitate a materiilor prime n industriile alimentare,
textil au fcut s apar noi surse melifere:
-rapia de toamn, specie anual, este cultivat ca plant oleifer datorit
coninutului ridicat n ulei al seminelor. Rapia are o importan deosebit n
dezvoltarea familiilor de albine nflorind n luna aprilie i acoperind golul de
cules dintre culesul de pomii fructiferi i cel de la salcm .
-rapia de primvar, se aseamn primvara timpuriu, n martie-aprilie, iar
nflorirea are loc n mai-iunie, cu 20-25 de zile mai trziu ca rapia de toamna
prelungind perioada de cules de la aceast specie
-mutarul alb, specie anual pentru seminele sale ce au un coninut mare n
uleiuri sau ca materie prim.
-mutarul negru, specie anual, cu tulpina nalt de 100-150 cm, este
sensibil la ger i secet prefernd pentru cultura silvostep.
-floarea-soarelui, specie original din America de Nord, unde a fost
cultivat nainte de descoperirea acestui continent i a fost introdus n
Europa n secolul al XV-lea. Floarea-soarelui are un potenial melifer ridicat
an de an producii de miere ce variaz ntre 10 i 40 kg/familia de albine.
-porumbul este socotit ca planta melifer deoarece furnizarea familiilor de
albine importante cantiti de polen.
PROTECIA MUNCII N STUPIN
Pentru prevenirea accidentelor i a mbolnvirii oamenilor, provenite n
urma activitii desfurate n stupine, este obligatorie luarea a o serie de
msuri generale i speciale de protecie cuprinse n normele de tehnica
securitii i igiene muncii.
Pentru protecia muncii n apicultur ca i n alte domenii de activitate este
necesar s fie luate o serie de msuri:
- apicultorii nu trebuie s prezinte mirosuri iritante pentru albine
- este interzis deschiderea stupilor i nceperea controlului familiilor de
albine fr punerea n funcie a afumtorului
- controlul familiilor de albine se face cu atenie evitndu-se micrile brute
i izbiturile
- transportul stupilor cu mijloace auto sau hipo se va face de preferin
noaptea
n general, la aplicarea msurilor de protecia muncii n cazul celor care
execut sau conduc lucrri n apicultur trebuie s se in seama de
documentele obligatorii elaborate de organele de specialitate care redacteaz
normativele de stat pentru asemenea activiti.
LEGISLAIE APICOL

29

n Romnia creterea albinelor este o ndeletnicire tradiional a

populaiei i constituie, prin rolul sau economic o parte a avuiei naionale,
cadrul legislativ privind creterea albinelor se regsete n Legea nr.89 din
28 aprilie 1998 a apiculturii i n Hotrrea de Guvern Nr.921 din 20
noiembrie 1995.
n legea 89/1998 Ministerul Agriculturii i Alimentaiei, mpreun cu
Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului sprijin activitatea apicol
n scopul protejrii albinelor, creterii numrului i produciei familiilor de
albine, al valorificrii superioare a resurselor melifere i a produselor
apicole.
Autoritile administraiei publice locale, precum i regiile autonome, cu
profil agricol sau silvic, vor asigura apicultorilor vetre de stupin temporare
sau permanente, pe baza autorizatiei eliberate de ctre Comisia de baz
melifer i stuprit pastoral.
Reeaua sanitar-veterinar de stat asigura asistena de specialitate n
conformitate cu programul naional sanitar-veterinar privind aprarea
sntii animalelor.
Diagnosticarea, tratamentul i eliberarea medicamentelor folosite n
combaterea varroozei albinelor se fac prin reeaua sanitar-veterinar, costul
acestora fiind suportat din bugetul Ministerului Agriculturii i alimentaiei.
Productorii apicoli beneficiaz, totodat i de urmtoarele faciliti:
a) acordarea de credite cu dobnd subvenionat de la bugetul de stat
b) scutirea de la plata impozitului pentru mijloacele de transport
specializate n transportul stupilor
c) n fondul forestier, amplasarea gratuit a stupilor n pastoral pentru
valorificarea surselor nectaro- polenifere
n Hotrrea Guvernului nr.921 din 20 noiembrie 1995 Ministerul
Agriculturii i Alimentaiei, Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului
i Departamentul pentru Administraie Public Local asigura
protejarea i utilizarea optim a resurselor melifere, adoptnd n acest scop
msurile prevzute de lege.
Aplicarea msurilor de protejare i utilizare optim a resurselor melifere
revine Comisiei centrale i comisiilor judeene de baza melifer i stuprit
pastoral, care colaboreaz n acest sens cu Asociaia Cresctorilor de Albine din
Romnia.
ELEMENTE DE CONTABILITATE I GESTIUNE ECONOMIC
n ara noastr modul de organizare i funcionare a contabilitii este
reglementat de Legea contabilitii nr.82/1991.Conform acesteia tuturor
societilor comerciale, instituiilor publice,persoanelor fizice care au calitatea
de comerciant,unitilor cooperatiste,asociaiilor i altor persoane juridice care
30

gestioneaz un anumit patrimoniu le revine obligaia de a organiza i conduce

contabilitatea proprie.
Datele i informaiile referitoare la circuitul economic al patrimoniului
unei ntreprinderi sunt consemnate n cadrul documentelor contabile.Aceste
documente, n funcie de modul de ntocmire i de rolul lor n cadrul sistemului
de eviden economic, pot fi:
de eviden primar (documentele justificative)
de eviden contabil (registrele contabile)
de sintez i raportare (situaiile financiare)
Documentele justificative
Potrivit legii contabilitii orice operaiune patrimonial se
consemneaz n momentul efecturii ei ntr-un nscris care st la baza
nregistrilor n contabilitate,dobndind astfel calitatea de document
justificativ.Aceste documente cuprind urmtoarele elemente principale:
- denumirea documentului;
- denumirea i data ntocmirii acestuia;
- numrul i data ntocmirii acestuia;
- coninutul operaiei economico-financiare i temeiul legal al efecturii
ei(unde este cazul);
- datele cantitative i valorice aferente operaiei efectuate;
- numele i prenumele, precum i semnturile persoanelor care le-au
ntocmit,vizat i aprobat,dup caz;
nregistrarea n contabilitate a documentelor justificative se face:
- cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor dup data de
ntocmire sau de intrare a acestora n unitate,i
- sistematic, n registrele deschise pentru conturile sintetice analitice, n
conformitate cu regulile stabilite pentru fiecare form de contabilitate n
parte.
Registrele contabile
Potrivit art.20,alin.1 din Legea contabilitii, principalele registre ce se
folosesc n contabilitate sunt: registru-jurnal, registru-inventar i registrul
cartea mare.
Asociaiile familiale i persoanele fizice autorizate s desfoare activiti
independente pot s nregistreze operaiile patrimoniale numai prin folosirea
Registrului-jurnal de ncasri i pli
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu n care se
nregistreaz n mod cronologic operaiunile patrimoniale prin respectarea
succesiunii documentelor dup data de ntocmire sau de intrare a acestora n
ntreprindere.
Registrul cartea mare este un document contabil obligatoriun care se
nscriu lunar, direct (fie de cont pentru operaii diverse) sau prin regrupare pe
conturi corespondente (cartea mare ah), nregistrile efectuate n jurnal,

31

stabilindu-se situaia fiecrui cont, respectiv soldul iniial, rulajele creditoare i

soldurile finale.
Cartea mare st la baza ntocmirii balanei de verificare n tot mai multe
ri, n special prin adoptarea sistemelor informatice,balanele de verificare sunt
promovate ca registre contabile pentru evidena sistematic proprie sistemului
de conturi.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu n care se
nregistreaz toate elementele patrimoniale de activ i pasiv, grupate n funcie
de natura lor, conform posturilor din bilanul contabil, inventariate potrivit
normelor legale. Elementele patrimoniale nscrise n registrul-inventar au la
baz listele de nventariere sau alte documente care justific coninutul fiecrui
post din bilanul contabil. Se ntocmete la sfritul anului i conine dou pri:
prima parte privete rezultatele inventarierii patrimoniului, iar n a doua parte
se copiaz bilanul contabil anual i contul de profit i pierdere, forma scurt
care se public n Monitorul Oficial.

32