Lectia despre albine

Informaii despre albine:

albinele triesc n cuiburi numite stupi

stupii sunt formai din cear, iar aici albinele strng mierea i i
ngrijesc copiii

o familie de albine poate ajunge pna la 80.000 de membri i

este condus de o singur matc

matca este singura albin din stup care depune ou o matc

poate depune pn la 2.000 de ou pe zi
Tipuri de albine ntr-un stup:

matc aceasta depune ou. Dac matca moare, albinele

lucrtoare vor crea o nou matc hrnind-o pe una dintre albine
cu jeleu regal astfel albina lucrtoare se va transforma ntr-o
matc fertil.

albine lucrtoare culeg polen i nectar din flori, hrnesc puii

de albin, construiesc fagurii i protejeaz stupul, fac curat in stup.

trntori acetia sunt masculii albinelor i ajut matca s

depun ou.
Prile componente ale albinei:

albina are 2 antene situate de o parte i de alta a capului, care

conin mii de senzori: unii pentru atingere, alii pentru miros i alii
pentru gust

albina are 2 ochi compui care ocup o mare parte a suprafeei

capului; fiecare ochi este compus din mii de ochi mai mici
omatidii

albina are 3 ochi simpli numii oceli, care sunt situai n

cretetul capului

albina are o tromp cu ajutorul creia strnge polenul i

nectarul din flori

albina are 2 perechi de aripi (anterioare i posterioare) i 3

perechi de picioare

albina (cu excepia trntorului) are 1 ac conectat la un scule

mic de venin. Cnd neap, acul albinei se desprinde de corpul
acesteia i n cele din urm albina moare.

Intai de toate, am avut cardurile montessori cu nomenclatura in limba

romana cupartile corpului albinei, create de Camelia iar S. a stiut nu numai partile
componente propuse pe fise, dar si toracele si abdomenul. Apoi le-am recapitulat cu
ajutorul fiselor descarcate de aici. Din intamplare, am avut un bondar care a esuat in
balconul nostru, si pe care l-am studiat bine cu lupa, evidentiind toate segmentele
corpului.
Am avut fise cu litere (de unit litera mare cu corespondenta ei mica), la care S. s-a
descurcat, cu putin ajutor. El cunoaste in mare parte literele mari, si incerc acum sa il
familiarizez cu cele mici.
Ciclul vietii la albina: ou-larva-pupa-adult, l-am studiat cu ajutorul unui set Safari
ltd., absolut superb. Si aici, S. a avut nevoie doar de putin ajutor la larva, pe celalalte lea recunoscut fara probleme:
In materie de informatii stiintifice, am folosit Enciclopedia Disney si o carticica despre
insecte pe care am cumparat-o din Anglia, impreuna cu un set pentru studiat furnici (si
poate si alte ganganii). Cat despre povesti si basme, am ales Craiasa albinelor (pe care
inca urmeaza sa o citim), si o poveste draguta scrisa de Sarina Cassvan, despre o fetita
cam lenesa, Taras Taras, care nimereste intr-un stup de albine, invatand ce inseamna
harnicia. Povestea este presarata si cu informatii despre organizarea unui stup, despre
matca, albine lucratoare si trantori, asa ca am recapitulat intr-un mod placut si
informatiile invatate pana acum. Povestea se gaseste intr-o culegere Educarea
limbajului la prescolari, aparuta la editura Aramis (multumim din suflet pentru ea,
Antoaneta!).
S. nu e prea mare fan miere, si fagure nu m-am invrednicit sa caut de data asta, insa
pentru o introducere in viata albinelor, a fost o lectie draguta. Daca vreti sa faceti un
craft cu albinuta, aici este exemplul facut de noi primavara ce tocmai a trecut.

Albinele
Dintre toate insectele, albinele sunt printre
putinele despre care s-ar putea spune ca au fost
domesticite si de pe urma carora omul trage
foloase insemnate. Aceste vietati harnice, care
traiesc in comunitati bine organizate, sunt
cunoscute inca din antichitate ca furnizori de

miere, ceara si alte substante folositoare.

Dar sunt oare albinele cunoscute cu adevarat? Se pare ca micutele insecte nu si-au dezvaluit
inca toate tainele si ne rezerva, in continuare, multe surprize...
Albina este o insecta himenoptera (ordin de insecte dotate cu doua perechi de aripi
membranate, din care mai fac parte viespile si furnicile). Sunt sociabile si traiesc in
comunitati mari (roiuri) numarand cateva zeci de mii de indivizi, alcatuite din trei
caste: regina (numita si matca), trantorii si albinele lucratoare (acestea din urma
constituind marea majoritate a grupului).
Regina este mama tuturor albinelor, traind si cel mai mult (in jur de patru ani). Atunci
cand devine matura si iese din fagurele in care a crescut, regina le ucide pe celelalte
posibile rivale, dintre care majoritatea nu au iesit inca din celulele de ceara in care s-au
dezvoltat. Pe masura ce acestea ies, se lupta cu matca, iar in final ramane una singura, care
este intotdeauna cea mai puternica. In lunile primaverii, regina face intre 1500 si 3000 de
oua pe zi! In acest timp, albinele lucratoare o ingrijesc, ii aduc hrana si se ocupa si de ouale
depuse in fagurii de ceara. Regina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine, fiind
astfel usor de recunoscut.
Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. Dupa ce si-au indeplinit
rolul in perpetuarea speciei, ei sunt vanati de albinele lucratoare, care ii omoara. Ei nu se pot
apara de acestea, caci nu pot intepa.
Albinele lucratoare sunt albinele cele mai active si cele mai numeroase din stup. Vara traiesc
doar o luna si jumatate, dar iarna, cand nu sunt active, ajung pana la varsta de sase luni. Ele
sunt si gardienii stupului, contra oricarui intrus: viespi, furnici, albine din alta colonie
(uneori albine salbatice) sau chiar pradatori mai mari, cum ar fi mici rozatoare sau mici
reptile. Un soarece sau o soparla, omorati de albine, vor fi inveliti in propolis si conservati
astfel, mumificati, neputrezind timp de cativa ani, desi uneori temperatura in stup
ajunge la peste 300 C! Tot albinele lucratoare au grija si de larvele din stup, pana ce acestea
ajung la varsta adulta, transformandu-se in albine. Desigur, principala lor functie este insa
aceea de a aduce nectarul si polenul florilor, precum si propolisul.
Albinele domestice, cele cunoscute cel mai bine de om si crescute in stupi, fac parte din
genul Apis si sunt singurele care construiesc faguri hexagonali din ceara, care sunt folositi
apoi in mod repetat, pentru cresterea larvelor si pentru depozitarea mierii.
O curiozitate o reprezinta modul in care albinele comunica intre ele. Pentru acestea, ele
folosesc un fel de limbaj, exprimandu-se prin miscari diverse si printr-o vibratie a
aripilor. De exemplu, atunci cand o albina lucratoare descopera o zona cu multe flori, le
anunta astfel pe celelalte albine din stup. Albina executa atunci niste miscari asemanatoare
unui dans, o rotire in forma cifrei opt, indicand prin pozitia corpului si directia spre care
trebuie sa zboare celelalte albine. In acest timp, ea emite si niste sunete, care sunt auzite
de suratele ei.

Entomologii (adica zoologii care se ocupa cu studierea insectelor) au ajuns la concluzia ca si

regina emite unele sunete, care reprezinta un fel de provocare la lupta pentru rivalele ei.
Se pare ca aceste insecte folositoare omului au evoluat, in timpul a milioane de ani, din viespi
salbatice si exista pe planeta noastra din Cretacic, atunci cand au aparut si primele flori,
acum circa 100 de milioane de ani! Cea mai veche albina fosilizata dateaza de acum
aproximativ 90 de milioane de ani si nu era diferita in nici un fel de albina de astazi.
Albinele au un rol foarte important in viata plantelor, favorizand polenizarea florilor. Ele
sunt utile si pentru om, apicultura (cresterea albinelor) fiind practicata de multe popoare
inca din antichitate. Ceara era de pe atunci foarte folosita pentru fabricarea lumanarilor, iar
mierea era consumata cu placere. De pilda, grecii obisnuiau sa bea vinul rosu amestecat cu
miere. Si pe teritoriul tarii noastre, apicultura a fost o ocupatie practicata neintrerupt inca
din vremea dacilor, pana in zilele noastre. Multa vreme, stupii au fost construiti rudimentar,
din buturugi scobite in interior. Astazi, stupii sunt fabricati din tablii de lemn, iar apicultorul
are un costum special de protectie, pentru a nu fi intepat de albine.
Mierea si ceara au fost folosite in scopuri terapeutice inca din antichitate, ca si alte
produse apicole: laptisorul de matca, polenul, propolisul (folosit si in industrie, la lacuirea
celebrelor viori Stradivarius). Veninul de albine este foarte folositor, de asemenea, in
tratarea unor boli (pentru obtinerea unui singur gram de venin este nevoie de cateva mii de
albine).
Anumite populatii primitive se hranesc chiar si cu albine vii, sau preparate ca un fel de
omleta.
Se pare ca sunt gustoase!

Albina
Dintre toate insectele, albinele sunt printre putinele despre care s-ar putea spune ca au fost "domesticite" si
de pe urma carora omul trage foloase insemnate. Aceste vietati harnice, care traiesc in comunitati bine
organizate, sunt cunoscute inca din antichitate ca furnizori de miere, ceara si alte substante folositoare. Se
pare ca aceste insecte folositoare omului au evoluat din viespii salbatice si exista pe planeta noastra din
Cretacic, atunci cand au aparut si primele flori, acum circa 100 de milioane de ani!
Pe Pamant traiesc aproximativ 15.000 de specii de albine, de la cele sociale, la altele extrem de
periculoase, cum sunt cele africane si cele sud-americane. Dintre toate tipurile de albina cele mai cunoscute
sunt albinele melifere care produc mierea. Ele polenizeaza nenumarate recolte si produc in fiecare an miere
de o valoare imensa.

Toate uneltele de care are nevoie o albina lucratoare sunt in ea. Pe fiecare din picioarele din fata are peri
lungi, folositi pentru a-si indeparta polenul de pe corp ca si o crestatura speciala, pentru curatirea antenelor.
Pe picioarele medii se afla un sir de peri care ajuta la indepartarea polenului de pe picioarele din fata si un
spin pentru recoltarea cerii de pe abdomen. Pe fiecare dintre picioarele din spate se afla un cos pentru
polen.Albinele sunt sociabile si traiesc in comunitati mari (roiuri) numarand cateva zeci de mii de indivizi,
alcatuite din trei "caste": regina (numita si matca), trantorii si albinele lucratoare (acestea din urma
constituind marea majoritate a grupului).
Regina este mama tuturor albinelor, traind si cel mai mult (in jur de patru ani). Atunci cand devine matura si
iese din fagurele in care a crescut, regina le ucide pe celelalte posibile rivale, dintre care majoritatea nu au
iesit inca din celulele de ceara in care s-au dezvoltat. Pe masura ce acestea ies, se lupta cu matca, iar in
final ramane una singura, care este intotdeauna cea mai puternica. In lunile primaverii, regina face intre
1500 si 3000 de oua pe zi! In acest timp, albinele lucratoare o ingrijesc, ii aduc hrana si se ocupa si de ouale
depuse in fagurii de ceara.
Regina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine, fiind astfel usor de recunoscut; ea emite unele
sunete, care reprezinta un fel de provocare la lupta pentru rivalele ei.
Albinele lucratoare sunt cele mai numeroase (cateva zeci de mii) si au cel mai important rol in stup. Ele au
grija de tineret, construiesc si repara cuibul, fac curatenie, aerisesc stupul batand repede din aripi, pazesc
intrarea in stup, aduc hrana si hranesc larvele, dar nu depun oua. O albina lucratoare traieste aproximativ 6
saptamani si de-a lungul vetii ei adulte, are grija de oua si de larvele coloniei. Apoi ea ajuta la construirea
fagurilor si la intretinerea cuibului. Ea ajunge strangatoare de hrana, aducand la cuib polen si nectar, pe care
le depoziteaza in faguri ca rezerva pentru iarna.
Albinele lucratoare au intodeauna foarte mult de lucru. Atunci cand se intoarce de la cules incarcata cu
polen si nectar, o lucratoare este inconjurata de celelalte care ii iau povoara. Lucratoarele fac si celulele
cuibului pe care le construiesc din ceara, substanta produsa de o glanda situata in partea de jos a
abdomenului. Albinele iau foi subtiri de ceara pe care o inmoaie cu gura pana cand este destul de moale
pentru a fi folosita la constructie.
Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. Dupa ce si-au indeplinit rolul in
perpetuarea speciei, ei sunt vanati de albinele lucratoare, care ii omoara. Ei nu se pot apara de acestea,
caci nu pot intepa.
O curiozitate o reprezinta modul in care albinele comunica intre ele. Pentru aceasta, ele folosesc un fel de
"limbaj", exprimandu-se prin miscari diverse si printr-o vibratie a aripilor. De exemplu, atunci cand o albina
lucratoare descopera o zona cu multe flori, le anunta astfel pe celelalte albine din stup. Albina executa
atunci niste miscari asemanatoare unui dans, o rotire in forma cifrei opt, indicand prin pozitia corpului

directia spre care trebuie sa zboare celelalte albine. In acest timp, ea emite si niste sunete, care sunt auzite
de suratele ei.
Albinele au un rol foarte important in viata plantelor, favorizand polenizarea florilor. Ele sunt utile si pentru
om, apicultura (cresterea albinelor) fiind practicata de multe popoare inca din antichitate.