Scoala Generala Nr.

5 Slatina

CETATEA LUI BUCUR

de Dumitru Almas

~ Ciobanul Bucur ~

Elev: Gugiu Orlando

Clasa a III-a A

2015

Ciobanu Bucur

Legenda spune ca demult, demult, pe cand prin luncile Dambovitei traiau putini oameni,
a venit un cioban. Numele sau era Bucur. Si-a asezat stana pe langa apele Dambovitei.

Avea oi multe: i albe i negre i brumrii. Avea de asemenea cini voinici, care nu se
temeau nici de lupi, nici de uri, nici de vulturii cei mari care, mai ales primvara, se repezeau
din vzduh ca sgeata, i nhau n gheare mieii cei tineri i jucui, i le sfiau blnia moale
cu clonul lor ascuit i tare ca oelul.
Mai avea ciobanul Bucur i vreo doisprezece mgari, pentru purtat poverile ciobanilor i
vreo zece cai grai i frumoi, numai buni de alergatur la drum lung. Om cumsecade era Bucur
ciobanul; iar la trla lui de oi inea muli ucenici i ciobani, toi zdraveni i meteri la nchegat
caul, la tuns oile i la pregtit pieile pentru bundie i cojoace.

i trebuia s fie zdraveni, pentru c nu numai de fiare trebuia s apere turma, ci i de

cete prdalnice de oameni ri care, cum am spus, miunau pretutindeni, n acele vremuri tulburi
i pline de primejdie.
Din cand in cand viata ciobanului Bucur si a familiei sale era cutremurata de vizitele
nedorite ale unor pradatori. Tatarii si alte neamuri atacau si jefuiau stana lui Bucur.
Azi asa, maine asa, pana intr-o zi cand nemernicii de jefuitori au indraznit sa o rapeasca
si pe fata ciobanului, Anca.

Aflnd de asemenea rpire, Bucur Ciobanul s-a aprins de durere i de mnie. A nclecat
n graba mare i, mpreun cu nc doi frtai, a galopat n urma ttarilor. i au galopat, au
galopat, zile i nopi n ir. Nu i-au ajuns dect la o ap mare, numit Nistru.

Cum era iarn, apa nghease. Simindu-se urmrii, ttarii s-au avntat s treaca rul cel
mare pe ghea, ca pe pod. Dar se vede c gheaa nu era prea groas c, iaca, a prit, s-a crpat
i acei ttari, hutiuluc! n bulboana adnc, aa cum se aflau: cu cai i cu prad cu tot.

Unii au scpat pentru c armsarii lor tiau s noate; alii s-au necat.Anca tia s noate,
iar printele su, Bucur, i frtaii lui au srit s-o ajute a iei dintre sloiurile de ghea.

Aa s-au ntors, toi patru la stna de pe malul Dmboviei. Aici, pe un dmb, i-au cldit
o cas mare i au mprejmuit-o cu gard nalt din butuci groi, ca un adevrat zid de cetate. Apoi,
cnd Anca s-a mritat i a avut copii, au construit i o bisericu, care se vede i azi, i se cheam
chiar Biserica lui Bucur.

Cu anii, s-au adunat aici tot mai muli romni. In jurul casei lui Bucur, dup sute i sute
de ani, s-a format un ora, cruia oamenii i-au zis Bucureti, iar azi este frumoasa capital a
Romniei.