Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calculati utilul de plata pt o cantiate de 1000 t/grau, la care s-au determinat urmatorii indici
de calitate:
Ci
MH
U%
Indici reali
5
70
16
Indici stas
Diferente
1000 t 100 %
X -5%
X= 50 t
3
-2
72
-2
15
-1
MH > 77 calitatea I
MH > 75 calitatea II
MH > 72 calitatea III
Prelevarea probelor din mijloacele de transport
Se realizeaza cu ajutorul instrumentelor de sondare, daca avem seminte depozitate in
saci se va folosi sonda tip Nobbe, daca avem seminte depozitate pe benzile transportoare pt
prelevarea provelor se foloseste sonda lopatica, pt semintele depozitate in remorci pt
prelevarea probelor se foloseste sonda cilindrica care este destinata prelevarii probelor din
mai multe straturi simultan si din pct cat mai uniform distribuite, pt semintele depozitate in
vagoane se foloseste sonda olandeza, pt semintele din celulele de siloz se foloseste o sonda
electomecanica.
Ex. g/191 g/0.25 L * 4 = 764 g/1L * 100 = 76400 g/100L : 1000 = 76.4 kg/100L
Se insurubeaza pivotul in locasul sau special de pe cutie, se verifica echilibrul balantei
atasand talerul de greutati la bratul stang al acesteia si cilindrul de cantarire impreuna cu
discul de antrenare la bratul drrept al balantei. Se fixeaza cilindrul de cantarire in locasul sau
de pe cutie dupa ce a fost scos discul de antrenare. Se introduce cutitul de delimitare in
locasul special din partea superioara a cilindrului de cantarire iar deasupra cutitului se aseaza
discul de antrenare. Se imbina cilindrul intermediar cu cilindrul de cantarire iar deasupra
cilindrului intermediar se aseaza cilindrul palnieavand dispozitivul de evacuare inchis. Se
umple cilindrul palnie cu seminte, se deschide dispozitivul de evacuare si se asteapta
curgerea totala a semintelor in cilindrul intermediar. Se indeparteaza cilindrul palnie apoi cu
mana stanga se tine cilindrul intermediar iar cu mana dreapta se trage cutitul de delimitare.
Se introduce cutitul de delimitare a volumului, se elimina surplusul de seminte apoi se
indeparteaza si cilindrul intermediar. Se indeparteaza cutitul de delimitare si se cantareste
cilindrul de cantarire punand pe taler diferite greutati pt a echilibra balanta.
Aplicatii. Ce suprafata de magazie este necesara pentru a depozita 1000 t grau la care masa
hectolitrica este de 80 kg/100L iar inaltimea stratului de depozitare este de 2 m.
M grau 1000 t
MH 80 kg/100l
H2m
S-?
V=s*h
1 m cub --- 0.8 t/grau
X ----------- 1000 t / grau
X = 1250 m cubi
S = 1250/2 = 625 m patrati
Aplicatii. Cate magazii sunt necesare pt a depozita cele 1000 t grau stiind ca lungimea unei
magazii este 50 m, latimea este 10 m.
L 10 m
l 50 m
nr magazii - ?
s magazii = 50*10=500 m
nr magazii = suprafata neceara / suprafata magaziei = 625/500 = 1.25
Aplicatii. Ce cantitate de porumb se gaseste intr-o celula de siloz, daca diametrul celulei este
de 12 m, inaltimea coloanei de seminte este de 30 m iar masa hectolitrica este de 80 kg / 100
l.
Diametrul 12 m
H 30 m
MH 80 kg / 100 L
V=S*h
V = r 2 * h = 3,14 * 6 * 6 * 30 = 3391 m cubi
1 m cubi ---------- 0,8 t
33391 m cubi ---- x
X = 2713 t
Aplicatii. Ce cantitate de floarea soarelui este depozitata intr-o magazie daca dimensiunile
gramezii de seminte sunt urmatoarele:
Lungimea 50 m
Latimea 10 m
Inaltimea stratului de depozitare 2 m
Masa hectolitrica 40 kg / 100 l
Masa floarea soarelui - ?
V = L * l * h = 50 x 10 x 2 = 1000 m cubi
1 m cubi -------0,4 t
1000 m cubi--- x
X= 1000 * 0,4 = 400 t
Aplicatii. Care este timpul de functionare a unui ventilator cu capacitatea de lucru de 10.000
m cubi aer / h pt a realiza aerarea activa a 10.000 tone grau la care porozitatea este 40 % iar
masa hectolitrica este 80 kg / 100 l, care este timpul de functionare?
C-10000
M grau-10000
P-40%
Mg-80 kg/100 l
Timp - ?
1 m cub -------- 0,8 t
X m cubi ------- 10000 t
X = 12500 m cubi
V- 12500*0,4=5000 m cubi
10000 m cubi ---- 60 min
5000 m cubi ------ 30 min
5
Minutele
2 patratele = 1 minut
1. Consistenta : se exprima in UB
2. Durata de dezvoltare : se exprima in minute si reprezinta intervalul de timp care se
scurge de la inceputul inregistrarii pana cand aluatul atinge consitenta maxima. Se
masoara in punctul maxim.
3. Stabilitatea ( rezistenta ): stabilitatea se exprima in minute si reprezinta intervalul de
timp in care aluatul ramane peste linia standard.
4. Elasticitatea: este data de amplitudinea oscilatiilor penitei si se deduce din latimea
curbei, se masoara din pct maxim, se exprima in UB.
5. Caderea ( inmuierea aluatului ): se exprima in UB si este echivalenta cu pierderea
consistentei dupa 12 min din momentul dezvoltarii maxime.
Determinarea insusirilor reologice ale aluatului cu alveograful Chopin
Alveograful Chopin determina caracteristicile reologice ale aluatului. Are la baza
aprecierea rezistentei aluatului la deformare. Etapele acestui proces sunt:
Plasarea aluatului ( pornire )
Umflarea bucatii de aluat sub actiunea aerului
Deformarea bulei de aluat
Ruperea aluatului
Parametrii inregistrati cu alveograful Chopin:
P presiunea maxima necesara pentru a intinde bula de aluat pana la rupere
L lungimea curbei in mm
G indicele de extensibilitate 2,226 * radical din L ( reflecta elasticitatea )
W forta de panificatie 6.54 * S ( suprafata cuprinsa intre curba si abscisa )
150 g apa
6 g drojdie de bere proaspata
4,5 g sare
Faina trebuie sa fie adusa in incapere cu cel putin 12 h inainte de fabricarea acesteia.
Faina trebuie sa fie lasata la maturat 2 luni de la data obtinerii acesteia.
Tehnica de lucru:
1. Se dozeaza materiile prime: faina, apa, sare, drojdie.
2. Se omogenizeaza drojdia cu o cantitate de apa la temperatura 30-35 grade C si se
activeaza cu putina faina
3. Sarea se dizolva separat in alt vas .
4. Se framanta aluatul cu drojdia si apa din reteta timp de 20 min pana cand se
incorporeaa intreaga cantitate de faina si la final se adauga apa cu sare.
5. Dupa framantare se lasa in repaus 20 min la temperatura de 30-35 grade C, este prima
fermentatie. Aluatul se acopera cu o panza. In aceasta perioada aluatul isi mareste
volumul, se activeaza drojdiile si se elibereaza CO2.
6. Dupa cele 20 min se modeleaza aluatul sub forma dorita dar concomitent cu modelarea
se face si o scurta reframantare pt a elimina CO2 in surplus.
7. Dupa modelare se lasa in repaus aprox 2 ore aluatul la temperatura camerei. Aluatul isi
dubleaza volumul. Aluatul este acoperit cu o panza, aceasta acoperire protejeaza
aluatul pentru a nu face o crusta.
8. Dupa cele 2 ore forma aluatului se cresteaza la suprafata pt a elimina surplusul de CO2
acumulat la nivelul cojii. Crestarea se face inainte de a introduce in cuptor, apoi se
pulverizeaza cu apa pt a oferi protectie asupra cojii.
9. Aluatul pulverizat cu apa se introduce in cuptor incins la temperatura de 250 grade C
timp de 20-25 min.
10.Dupa coacere se pulverizeaza cu apa si se acopera cu o panza. Se lasa timp de 2 h la
racit.
Calitatea painii
Painea trebuie sa prezinte aroma placuta si apetisanta.
Painea trebuie sa asigure simetrie.
Painea trebuie sa aibe o coaja de culoare intensa dar nu arsa.
Coaja trebuie sa fie subtire si crocanta.
Miezul trebuie sa fie moale, elastic, sa prezinte pori deschisi si relativi neuniformi.
Abatorizarea animalelor
Fluxul tehnologic de abatorizare:
- Receptionarea animalelor
- Pregatirea pt sacrificare
- Suprimarea vietii animalelor
- Prelucrarea intitiala a animalului (jupuire, oparire, depelarea, parlire, razuire de scrum si
finisare, indepartarea extremitatii)
- Prelucrarea carcasei ( eviscerare, despicare, toaletare, examen sanitar veterinar,
cantarire si marcare )
- Interpretarea rezultatelor abatorizarii
Carcasa reprezinta produsul finit rezultat dupa jupuire, eviscerare, indepartarea organelor
comestibile, necomestibile, a capului si a extremitatilor membrelor.
Tipuri de carcase:
- Intregi pentru ovine, caprine, pasari si uneori la suine.
- Jumatati ( semicarcase ) pentru suine.
- Sferturi ( semicarcase ) pentru bovine.
Randamentul de abatorizare
R%=Gc/Gv*100
Gc greutatea carcasei calde, zvantate sau refrigerate
Gv greutatea animelului inainte de sacrificare
Randamentul este influentat de :
- Specie ( 45 65 % la taurine, 66 77 % la suine, 41 48 % la ovine, 75 80 % la pasari
)
- Rasa ( la bovine rasele de carne 60 65 %, rasele de carne lapte 52 58 %, rasele de
lapte 45 - 52 % )
- Varsta
- Sex
- Sistemul de crestere
Aprecierea marimii carcasei se face prin cantarire dupa abatorizare sau la 24 de ore de
refrigerare cand apar scazaminte de 1,2-2,5 % dar se pot face si masuratori pentru
dimensionarea carcasei.
La suine, la greutatea optima de sacrificare de 90 120 kg, rezulta carcase cu greutatea 7076 kg.
La ovine, la greutatea la sacrificare de 32-42 kg rezulta carcase cu greutatea 16-21 kg cu un
randament de abatorizare de 45-49%.
La pasari greutatea carcasei este de 1.4 1.8 kg la gaini. 2.2-5 kg la curci, 2-5.5 la gaste.
Sfertul al cincilea reprezinta 23-30 % din greutatea vie si se obtine dupa sangerare, jupuire,
si golirea tubului digestiv.
Sfertul al cincilea este reprezentat de subproduse de abator, maruntaie albe, maruntaie rosii.
Specialitati: muschi, antricot, vrabioara
Calitate superioara: pulpa, spata
Calitatea I: greaban, fleica, rasol din fata, piept, blet cu fata, blet fara fata
Calitatea a II-a: gat cu junghetura, cap de piet, rasol spate cu os, coada, cheie
Carcasa la ovine: gat, antricot, cotlet, jigou, rasol posterior, fleica, piept, rasol anterior,
spata cu brat.
Calitatea I : jigoul ( pulpa ), cotlet, antricot, spata cu torace
Calitatea a II-a: capul de piet, mijlocul de piept, fleica
Calitatea a III-a: gat, rasol anterior, posterior
Carcasa la suine: ceafa, antricot, cotlet, pulpa, rasol, picior, fleica, piept, rasol fata, picior,
gusa, capatana
Specialitati: muschi, cotlet fara os, antricot partial dezosat, ceafa
Calitate superioara: pulpa, spata
Calitate I: fleica
Calitatea a II-a: piept cu os, rasol din fata, rasol din spate
Carcasa la pasari: spinare, aripa, piept, pulpa