1|Page

DETERMINAREA MASEI
4 HECTOLITRICE ȘI A
UMIDITĂȚII SEMINȚELOR
Masa hectolitrică (MH) reprezintă masa (greutatea) exprimată în kg a unui volum standardizat de
boabe de 100 litri (echivalent cu capacitatea 0,1 m3), măsurată în condiții date.
Acest parametru este un indice calitativ al produselor agricole boabe care prezintă importanță în:
- estimarea cantitativă a produselor agricole boabe prin cubaj;
- permite aprecierea necesarului de spațiu de depozitare;
- prezintă relevanță în procesul tehnologic de prelucrare a produselor agricole boabe;
- pentru grâu şi secară constituie parametrul principal de extracție a făinii;
- constituie unul din parametrii de stabilire a prețului;
- se folosește ca bază de calcul la dimensionarea celulelor de siloz;
- în multe țări MH este un factor de gradare a cerealelor, motiv pentru care valoarea acestui parametru are
un impact semnificativ în stabilirea prețului de tranzacționare.

Factorii care influențează masa hectolitrică. Limitele de variație ale parametrului sunt destul de
largi, masa hectolitrică fiind influențată de o serie de factori cum ar fi: conținutul în umiditate al boabelor;
cantitatea de impurități şi natura acestora; forma şi mărimea boabelor; starea suprafeței boabelor;
grosimea învelișului; masa specifică.
Semințele cu un conținut de umiditate ridicat sunt mai voluminoase, mai afânate, astfel că într-un
anumit volum intră o cantitate mai mică de boabe umede decât uscate.
Prezența impurităților cu dimensiuni mari şi ușoare în cantități ridicate, împiedică așezarea
uniformă şi densă a boabelor şi reduce masa hectolitrică a cerealelor.
Impuritățile de dimensiuni mici şi grele ca nisipul, pietricelele, pământul etc., se așează în spațiile
libere dintre boabe şi măresc masa hectolitrică. De asemenea existența unor impurități organice de forma
sferică sau apropiate acestei forme reduce volumul dintre boabe şi mărește masa lor hectolitrică.
La cereale, cu cât cariopsele au o formă geometrică mai regulată, care să ducă la așezarea lor mai
densă în cilindrul de determinare, cu atât masa hectolitrică determinată este mai mare, ceea ce face ca
boabele de formă sferică şi cu dimensiuni mici să aibă masa hectolitrică mai ridicată decât cerealele cu
forma lungă şi subțire. Boabele de cereale cu suprafața netedă se așează mai dens în cilindrul de
determinare şi dau o masă hectolitrică mai ridicată, decât cerealele a căror boabe au suprafața aspră -
rugoasă, cu ţepi, cu perișori etc. Mai mult chiar, cerealele cu boabe lustruite, lucioase, au masa hectolitrică
mai ridicată decât cerealele a căror boabe au suprafața mată.
MH variază direct proporțional cu masa specifică. De exemplu la grâu, cariopsele dense şi pline au
masa hectolitrică mai mare decât cele cu masa specifică scăzută şi endospermul afânat.
Scăderea masei hectolitrice poate fi influențată indirect și de modificarea stării suprafețelor
boabelor. Astfel, creșterea umidității probei determină creșterea gradului de adeziune între boabe, precum
și creșterea valorilor coeficienților de frecare a acestora cu suprafețele cu care vin în contact.
Alți factori care influențează parametrul masă hectolitrică sunt: porozitatea masei de semințe,
forma și mărimea boabelor, starea suprafeței semințelor (integritatea boabelor, infestare), cantitatea și
natura impurităților, grosimea învelișurilor, masa specifică a boabelor.
2|Page

Prezenta corpurilor străine influențează în mod diferit valoarea masei hectolitrice:

- un conținut mare de corpuri străine de dimensiuni mici, cum sunt: spărturile mai mici decât
jumătatea bobului, nisipul și pământul, semințele și buruienile de dimensiuni mici (hrișca, muștarul sălbatic,
rapița), determină creșterea masei hectolitrice.
- un conținut ridicat de corpuri străine de dimensiuni mari, cu masa specifică mică, duce la
scăderea masei hectolitrice.
Determinarea MH a cerealelor este destul de complicată, deoarece trebuie să se determine masa
unei cantități de cereale, formată dintr-un număr mare de boabe, care mereu trebuie să se așeze în același
fel, pentru a ocupa același volum. Această condiție este greu de realizat, deoarece aceeași cantitate de
cereale poate ocupa un volum mai mare sau mai mic, în funcție de tasarea boabelor în vasul-măsură.
Problema a fost rezolvată la balanțele hectolitrice (fig. 1), prin utilizarea vaselor măsură cu formă şi
dimensiuni standardizate cât şi prin folosirea unui sistem special de umplere a vasului, care asigură o
așezare uniformă a boabelor.
MH a cerealelor este prin definiție masa volumică de “umplere” cu boabe de cereale a unui anumit
recipient. Această caracteristică depinde nu numai de calitatea intrinsecă a cerealelor considerate, dar şi
de starea lor hidrometrică, de capacitatea, de forma şi de dimensiunile recipientului ce servește la
măsurarea volumului lor cât şi de modul în care se efectuează umplerea.
În funcție de mărimea masei hectolitrice, produsele agricole boabe se grupează în produse grele
(mazăre, fasole, grâu, porumb), care au MH, de regulă, mai mare de 75 kg şi produse ușoare (floarea
soarelui, ovăz ş.a.) cu MH, în mod obișnuit, mai mică de 40 kg.

Principiul metodei
Cântărirea cantității de semințe ce umple un vas cilindric cu volumul de 1/2 litru (500 ml) (fig. 1).

Fig. 1 – Balanță hectolitrică Fig. 2 – Cântărirea semințelor din cilindrul (1), cu volumul de 0.5 litri

1 - un cilindru cu baza perforată;

2 - un cilindru a cărei parte inferioară este îmbinată cu partea superioară a cilindrului (1);
3 - un cuțit de formă specială, care se intercalează între cilindrii 1 şi 2 şi prin secțiunea făcută la capătul
superior al cilindrului (1);
4 - o greutate în formă de disc care se așează în partea superioară a cilindrului (1), deasupra cuțitului (3);
5 – balanță analitică
3|Page

Pregătirea probei
La determinarea masei hectolitrice se folosesc semințe libere de
corpuri străine, care denaturează rezultatele finale.
Mod de lucru
- se introduce cuțitul (3) prin secțiunea cilindrului iar deasupra se așează
greutatea în formă de disc (4), introdusă pe la partea superioară a cilindrului (2);
- se introduce cu grijă proba de semințe (fig. 3);
- se trage afară clapeta – cuțitul (3), greutatea (4) și semințele căzând în cilindrul Fig. 3 – Introducerea
probei
(1). Pentru a elimina influența pe care ar putea să o exercite curenții de aer ce
părăsesc cilindrul asupra modului de aranjare al semințelor din cilindru etalonat, se utilizează un disc
metalic (4) care cade înaintea cerealelor, determinând eliminarea aerului prin orificiul situat la partea
inferioara a acestuia;
- se elimină surplusul de semințe rămas pe cuțit (3);
- se face tara vasului de cântărire (fig. 2-A);
- se îndepărtează cuțitul (3) iar semințele se vor transfera (fig. 2-B) cu grijă în vasul de cântărire;
- se cântăresc semințele (fig. 2-C); pentru fiecare probă se vor face două determinări;
- se recuperează greutatea în formă de disc (4) de la partea bazală a cilindrului (1).

Calculul şi exprimarea rezultatelor

Conversia masei în grame a boabelor de grâu (m) conținute în cilindrul de măsurare de 500 de
ml în masă hectolitrică (kg/hl) se face folosind următoarea relație care conține o serie de factori de conversie
derivați din dimensiunile standardizate ale diferitelor părți ale instrumentelor utilizate:
MH = m x 2 x 100 [kg/hl]
unde:
MH – masa hectolitrică, în kg/hl;
m – masa semințelor cântărite, exprimată în kg/jumătatea de litru;
Se calculează masa hectolitrică corespunzătoare şi se face media aritmetică a două determinări,
dacă diferența dintre ele nu depășește 0,5 kg/hl.
În caz contrar se fac alte două determinări, iar dacă şi de data aceasta diferența între ele este
mai mare decât aceea de mai sus, se ia ca rezultat final media aritmetică a celor 4 determinări efectuate.
Rezultatul se exprimă în kg, cu o singură zecimală.
Observație: La ovăz şi floarea soarelui se admite o diferență între două determinări de 1 kg.

Exemplu:
Dacă întru-un volum de 500 ml (0.5 litri) se regăsesc 341.36 grame (0.34 kg) atunci într-un litru
vor fi 0.34 x 2 = 0.68 kg iar în 100 litri 0.68 x 100 = 68 kg.
MH = 0.34 x 2 x 100 = 68 kg/hl
Conversia masei semințelor obținute din cilindrul de
0.5 litri, din grame în kg/hl
Nr. g/0.5 litri kg/hl g/0.5 litri kg/hl g/0.5 litri kg/hl
1 200 40.0 292 58.4 340 68.0
2 204 40.8 296 59.2 342 68.4
3 208 41.6 300 60.0 344 68.8
4 208 42.4 304 60.8 346 69.2
5 212 43.2 308 61.6 348 69.6
6 216 44.0 312 62.4 350 70.0
7 220 44.8 316 63.2 352 70.4
8 224 45.6 320 64.0 354 70.8
9 228 46.4 324 64.8 356 71.2
10 232 47.2 328 65.6 358 71.6
4|Page

Masa absolută reprezintă greutatea a 1000 boabe raportată la substanța uscată. În cazul când
se determină numai masa relativă a 1000 semințe, fără a se ţine seama de conținutul de umiditate, se obțin
rezultate eronate întrucât o aceeași sămânță este mai grea când umiditatea este mai ridicată şi mai ușoară
când umiditatea este mai scăzută. Pentru a se evita astfel de erori, prin calcularea masei absolute se
stabilește greutatea a 1000 boabe substanță uscată, adică prin calcul se elimină conținutul de apă al
boabelor.
Masa absolută se calculează după următoarea formulă:
Ma = (100-U) x MMB / 100 (g) în care:
Ma = masa absolută;
U = conținutul de umiditate, în procente;
MMB = masa a 1 000 boabe, în grame.
Indicii ponderali minimi şi maximi ai principalelor cereale
Masa Masa a 1000 de boabe (g)
Cereale hectolitrică
relativă absolută
(kg)
Grâu 68 - 85 28 - 40 30 - 35
Secară 65 - 78 26 - 30 24 - 26
Orz 55 - 65 38 - 42 29 - 37
Ovăz 38 - 48 23 - 27 20 - 23
Orez 50 - 65 30 - 40 26 - 35
Porumb 74 - 82 120 - 280 110 - 320
Mei 60 - 70 1,7 - 3,0 1,5 - 2,7

Umiditatea este un parametru determinant pentru produsele agricole şi în special pentru

semințe. Pentru determinările de umiditate sunt folosite mai multe metode şi aparate. Dacă de la început
şi până în prezent cea mai sigură şi precisă metodă este uscarea în etuvă, metodă care datorită duratei
foarte mari este inaplicabilă la bazele de recepție a produselor agricole dar folosită cu succes în cercetare.
Metodele expeditive, ce presupun folosirea umidometrelor, se aplică şi la livrarea semințelor agricole, dacă
se convine astfel între furnizor şi beneficiar.
Umiditatea masei de cereale este unul dintre factorii care influențează semnificativ masa
hectolitrică. Acest lucru se datorează creșterii mai mici a masei boabelor ca urmare a absorbției apei în
raport cu expansiunea volumetrică a acestora. Numeroase studii au descris această relație, în grâne
umectate, inclusiv.
Umiditățile maxime recomandate la acceptarea produselor agricole la recepționare sunt de 14
- 15% la cereale, 12% la soia şi sub 10% la semințele oleaginoase (în funcție de conținutul în ulei al
semințelor). La semințele care depășesc acest nivel de umiditate se practică o uscare în instalații specifice
numite uscătoare.
Determinarea umidității se efectuează cât mai curând după luarea probei, dar nu mai târziu de
16 ore de la primirea ei în laborator, deoarece umiditatea se poate schimba, ca rezultat al respirației
semințelor. Până la luarea în lucru a probelor, ambalajele respective nu se vor deschide, pentru a se evita
pierderile de umiditate.
5|Page

Determinarea umidității semințelor cu ajutorul

umidometrului digital UNIMETER*
Umidometrul (fig. 3) are o precizie de +/- 0,5 %
a umidității semințelor, înregistrată sub limita de 18%.
Limitele de detecție (la 20 oC) sunt cuprinse între 10.4 și
39.0% pentru cariopsele de grâu, 11.0 – 50.0% la porumb,
6.6 – 25.0% la floarea soarelui, 5.4 – 25.0% pentru
semințele de rapiță sau 6.4 – 35.0% la soia etc.
(*UNIMETER – producător Farmcomp OY Agroelectronics, Finlanda) Fig. 4 – Umidometrul UNIMETER

Mod de lucru
- se apasă tasta ON/OFF pentru pornirea umidometrului;
- se alege specia ale cărei semințe le vom analiza utilizând tastele < >
- pe display va fi afișat, în funcție de specie, volumul de semințe pe
care trebuie să-l introducem, ajutându-ne alveolele de 9 ml respectiv
11 ml (fig. 4) de pe capac;
- se varsă semințele în moara de măcinare (fig. 5);
- se pune capacul și se învârte până rezistența opusă nu mai permite
acest lucru (fig. 6);
Fig. 4 – Umplerea alveolelor cu
semințele din proba de analizat

Fig. 5 – Trecerea semințelor în moara

Fig. 6 – Măcinarea probei de analizat
de măcinare
- se apasă tasta TEST;
- dacă pe display apare ”--------” sau ”++++” rezultatele sunt în afara domeniului de analiză (semințe foarte
uscate sau foarte umede);
- umiditatea momentană a probei este afișată în partea stângă a display-ului iar în situația când se fac mai
multe probe, valoarea medie va fi afișată în dreapta (se fac medii ale ultimilor 4 măsurători) (fig. 7);
- moara și capacul acesteia se curăță cu peria din trusa umidometrului, în scopul de a pregăti aparatul
pentru o următoare determinare (fig. 8).

Fig. 7 – Afișare valori umiditate momentană

Fig. 8 – Curățarea suprafeței de măcinare
(stânga) și valorii medii (dreapta)