Proprietățile încărcăturii supuse transportării.

Cunoaşterea însuşirilor fizice ale masei de seminţe are importanţă deosebită în

gestionarea operaţ iunilor de manipulare, transport, condiţionare (curăţire, sortare,
uscare) şi de păstrare pe termen îndelungat ale acesteia.
Sintagma „însuşiri fizice ale masei de seminţe” se referă în principal la
următoarele caracteristici:
• capacitatea de curgere sau friabilitatea seminţelor;
• autosortarea;
• porozitatea;
• sorbţia şi higroscopicitatea;
• conductibilitatea termică sau termoconductibilitatea.

CAPACITATEA DE CURGERE (FRIABILITATEA) Prin capacitatea de curgere sau

friabilitatea seminţelor se înţelege însuşirea semin ţelor de a se deplasa pe un
plan înclinat şi de a forma o pantă naturală cu un anumit unghi faţă de orizontală.
Căderea liberă pe o suprafaţă plană a masei de semin ţe conduce la formarea
unei aglomerări de semin ţe sau a unei grămezi, ce se aşează sub forma unui con a
cărui generatoare poartă denumirea de taluz natural, iar unghiul format cu orizontala se
numeşte unghiul taluzului natural.
Acest unghi al taluzului natural este o caracteristică constantă a masei de
seminţe pentru fiecare specie în parte şi nu se modifică, indiferent de mărimea mase de
seminţe.
Cunoa şterea unghiului taluzului natura şi a capacităţii de curgere a seminţelor
prezintă o importanţă practică deosebită în proiectarea şi construirea depozitelor de
seminţ e, a instalaţiilor de transport şi curăţire ce deservesc aceste obiective
(transportoare mecanice sau pneumatice, elevatoare, instalaţii de sortat, calibrat, etc).
Determinarea în mod practic a unghiului taluzului natural se poate realiza prin mai multe
metode, însă una dintre cele mai simple constă în utilizarea unei prisme de formă
dreptunghiulară din sticlă aşezată în poziţie verticală care se umple cca 1/3 cu seminţe
din specia analizată, ulterior răsturnându-se uşor în poziţie orizontală (figura 1). Cu
ajutorul unui raportor se poate determina unghiul taluzului natural format de masa de
seminţe a speciei analizate.

Fig.1. Dispozitiv folisit la determinarea unghiului de taluz

Factorii care influenţează capacitatea de curgere a seminţelor sunt: forma, mărimea şi
suprafaţa semin ţelor, umiditatea semin ţelor, puritatea fizică şi suprafaţa pe care are
loc curgerea.
La porumb - unghiul taluzului natural este între 30o şi 48o;

Porumbul
Porumbul joacă un rol foarte importat atât în alimenta ţia omului cât şi în industrie sau în
alimentaţia animalelor. Cele mai utilizate sunt boabele de porumb. Acestea, în alimentaţia
omului, se utilizează pentru obţinerea mălaiului, fulgilor de porumb, porumb fiert, floricele, etc.
iar în industrie se utilizează pentru obţinerea amidonului, glucozei, uleiului, iar după extracţia
acestora rămân o serie de reziduuri cum sunt t ărâ ţa, şroturi, turta etc.
Cocenii rezultaţi, se utilizează pentru hrănirea animalelor ca nutreţ, consumaţi ca atare sau
stropiţi cu saramură sau melasă. Cocenii se mai pot însiloza cu furaje suculente.
Porumbul are o importanţa mare deoarece:
- productivitatea este mare ( produce cu 50 % mai mult decât grâul);
- se adaptează uşor la condiţiile variate de climă;
- pentru însămân ţare necesită o cantitate mică de boabe;
- are productivităţi sigure şi suportă monocultura ani în şir;
- posibilitatea de mecanizare a lucrărilor este mare etc.
Productivitatea bobului este destul de ridicată, astfel din 100 kg boabe de porumb se poate
obţine unul din produsele următoare: 77 kg făină, 63 kg amidon, 71 kg glucoză sau 44 l alcool iar
din embrioni, rezultă în plus 1,8…2,7 l ulei.
Structura anatomică a bobului de porumb este prezentată în figura 1.7.
Culoarea bobului rezultă din suprapunerea culorilor proprii ale pericarpului, a stratului
aleuronic şi a endospermului. Pericarpul poate fi galben deschis, portocaliu, roşcat, brun, vişiniu
sau violaceu.
Culoarea stratului aleuronic variază de la incolor la galben, brun, vişiniu sau violaceu iar
endospermul poate avea culoarea albă, galben deschis sau închis.
Învelişul bobului este strâns legat de stratul aleuronic, iar dacă se înmoaie bobul, se
desprinde sub forma unei pieliţe.
Stratul aleuronic nu conţine amidon şi este format dintr-un singur rând de celule.
Fig. 1.2 Structura anatomică a bobului de porumb [102]
 1.3 Frecarea interioară, unghiul de taluz natural

Unghiul de taluz natural , reprezintă unghiul dintre generatoarea conului de

material vărsat, care se depune liber pe o suprafaţă plană
orizontală şi această suprafaţă (fig.1.1). El are o valoare
constantă pentru un anumit material. Dacă suprafaţa plană
pe care se scurge materialul este supusă unor oscilaţii
verticale, generatoarea conului de material formează cu
planul orizontal un unghi mai mic,
m, unghiul de taluz natural în mişcare. În general:

 m  0,7 (1.4)

Taluzul natural luând naştere prin alunecarea granulelor de material pe o suprafaţă

formată tot din granule de material, pentru un material ideal format din granule extrem de mici
şi absolut egale, unghiul de taluz natural  este egal cu unghiul frecării interioare a materialului
o.
In cazul lichidelor o=0, iar pentru solide o=90o. Materialele vărsate la care
0<o<90o reprezintă o situaţie intermediară între solide şi lichide.
In tabelul 1.4 se dau valorile parametrilor discutaţi pentru unele materiale
vărsate.

Tabelul 1.4 Parametrii caracteristici pentru materiale vărsate

Materialul Unghi de Unghi de frecare Coeficient de Coeficient de
taluz  [o] internă o[o] frecare pe oţel frecare pe
cauciuc
Orz, ovăz 40-45 30-50 0,4-1,2 0,6-0,8
Secară 37 30-50 0,4-1,2 0,6-0,8
Malţ 22 26-45 0,6-0,8 0,7-0,82
Sare gemă 35-50 30-40 0,45-0,8 0,46-0,56
Sfeclă de
zahăr 30-45 35-50 0,47-0,53 0,7-0,8

Grâu,
porumb 25-35 40-45 0,5-0,65 0,6

Făină 40 40-45 0,4-0,8 0,5-0,65

Cereale 35 30-50 0,4-1,2 0,5-0,7

Unghiul de taluz este influientat de urmatorii factori :

 - forma si marimea boabelor;

- continutul de impuritati;

- starea suprafetei boabelor;

- umiditatea cerealelor.

Determinarea poate fi facuta prin trei moduri :

- un recipient paralelipipedic din sticla in care se afla cereale, se rastoarna usor pe una din
fetele longitudinale. Cerealele se vor aseza sub forma de unghi care poate fi masurat.

- un alt mod de determinare este cel care foloseste un vas in forma de L, cu una din fetele
laterale din sticla pentru a putea urmari modul de asezare al cerealelor. Prin ridicarea clapetei,
cerealele curg formand cu planul orizontal unghiul de taluz natural α .

- in cel de al treilea mod de determinare a unghiului de taluz natural, cerealele din palnia cu
gura larga la partea inferioara, situata la o inaltime mica, vor cadea pe planul orizontal
asezandu-se sub unghi de taluz natural.

Cu cat suprafata cerealelor este mai rugoasa, cu atat unghiul de taluz natural este mai mare.
Umiditatea cerealelor influienteaza valoarea unghiului de taluz natural, prin modificarea
coeficientului de frecare al boabelor. Cresterea umiditatii cerealelor, determina cresterea
coeficientului de frecare al boabelor si in consecinta, cresterea unghiului de taluz natural.

Cresterea unghiului de taluz natural permite calculul cantitatii de cereale depozitate in vrac,
pe platforme sau in magazii.

1.5 Unghiul de frecare externa

Unghiul de frecare externa reprezinta unghiul limita de inclinatie, a unei suprafete plane,
construita dintr-un anumit material, la care incepe alunecarea sau rostogolirea cerealelor.

Valorile acestui unghi depind de: natura materialului, rugozitatea acestuia, starea suprafetei
boabelor de cerele, forma boabelor si umuditatea acestora.

Unghiul poate fi determinat prin masurare directa, la instalatia formata dint-un plan
inclinat, articulat la partea inferioara.

Pe acest plan se fixeaza placi din diverse materiale similare celor de curgere a cerealelor in
silozuri si unitatile de prelucrare, cum ar fi: beton, lemn, tabla de otel, rasini sintetice, etc.
cumoasterea unghiurilor de frecare externa, pentru cereale si produsele rezultate din
maruntirea lor, produsele intermediare si finite, rezultate din prelucrarea cerealelor, are o
importanta deosebita la alegerea inclinatiei maxime, la
care mai are loc curgerea lor prin conductele de transpot gravitational. Cunoasterea unghiurilor
pemite proiectarea functionarea a tremilor de evacuare din cele sau buncare de depozitare a
acestor produse.

Avantajele și dezavantajele unui transportor cu bandă

Ca toate mașinile continuă, benzi transportoare au avantajele și dezavantajele lor.

Avantajele benzii transportoare:
automatism și continuitatea acțiunii mare;
de înaltă performanță;
posibilitatea de a transporta...
mărfuri în unghiuri largi;
ușura gestionarea operațională;
consum redus de metal.
Dezavantajele benzii transportoare:
uzură semnificativă a benzii transportoare;
consum mare de energie;
stabilitate scăzut de complex transport cargo;
limitat;
o creștere puternică a costurilor pentru transportul de mărfuri pe distanțe lungi.
transportoare