Laborator 1 PIMB

L.1 Determinarea experimentală a unor caracteristici ale produselor agricole în stare

granulară (densitate, masă volumică, porozitate, unghi de taluz natural)

Scopul lucrării

Cunoaşterea principalelor proprietăţi fizice ale produselor constituie baza alegerii

adecvate a tehnologiilor de prelucrare a acestora, a reglajelor corespunzătoare a organelor de
lucru, a regimurilor de lucru optime ale acestor organe şi ale maşinii în ansamblu.
Dintre proprietăţile fizice mai importante ale produselor agricole, amintim: densitatea,
masa volumică, curgerea, porozitatea, coeficientul de frecare internă şi externă,
higroscopicitatea, etc.
În cadrul lucrării vor fi determinate, în cazul mai multor tipuri de seminţe, unele din
proprietăţile fizice şi anume: curgerea (apreciată prin unghiul de taluz natural), porozitatea,
densitatea, masa volumică.
Măsurătorile ce se vor efectua vor pune în evidenţă influenţa naturii produsului, a
mărimii şi formei geometrice a particulelor, a stării suprafeţei particulelor asupra acestei
proprietăţi.

Consideraţii teoretice

Curgerea seminţelor
O masă de seminţe turnată pe o suprafaţă plană orizontală, în repaus, capătă forma
conică, cu unghiul generatoarei faţă de plan denumit unghiul taluzului natural. Acest unghi
este influenţat de frecarea între seminţe (frecarea internă) care depinde de natura seminţelor,
de starea suprafeţei lor şi de umiditatea acestora. De unghiul taluzului natural se ţine seama la
dimensionarea celulelor, a spaţiilor de depozitare în vrac, etc.
Această însuşire a seminţelor de a se deplasa lateral faţă de punctul de turnare, pe
plane înclinate, formate de seminţele înseşi şi înclinate cu unghiul taluzului natural, se
numeşte capacitate de curgere.
Unghiul taluzului natural se determină cu ajutorul aparatului prezentat schematic în
fig. 1.1. Vasul cilindric (1) se umple cu material şi se ridică cu ajutorul mecanismului cu
şurub (2).

Fig. 1.1 Schema aparatului pentru determinarea unghiului de taluz natural : 1. cilindru; 2. mecanism de
ridicare; 3. poziţioner; 4. masă orizontală; 5. riglă milimetrică; 6. cadru de susţinere; 7. material

Materialul curge pe masa orizontală (4) pe care se află trasate cercuri concentrice de
raze diferite pe o hârtie milimetrică prinsă de aceasta. Se măsoara înălţimea h şi cel puţin

1
Laborator 1 PIMB
patru raze (ri) de la baza conului, calculându-se media valorilor unghiurilor determinate cu
relaţia (1).
h
  arctan( ) (1)
r
Determinarea se repetă de câteva ori pentru aceleaşi seminţe. Se fac măsurători pentru
seminţe de la diferite culturi: grâu, porumb, orez, soia, floarea soarelui, orz, etc.
Pentru determinarea unghiului de taluz natural se poate folosi şi aparatul, sub forma
unei cutii paralelipipedice, prezentat în fig 1.2.

Fig. 1.2 Schema cutiei pentru determinarea unghiului de taluz natural

Cutia are unul din pereţii laterali transparenţi şi muchiile AB, AD şi BC gradate. Se
umple parţial cu material, cutia fiind plasată, mai întâi, pe latura AB. Apoi se răstoarnă, prin
rotirea faţă de muchia ce trece prin B, până se aşează pe latura BC, materialul luând poziţia
din figură. Se determină unghiul φ al suprafeţei libere a materialului faţă de latura BC
(orizontală), din relaţia:
h
  arctan( ) (2)
l1  l 2
după ce s-au citit valorile lui l1 şi l2, iar h – este cunoscut. Determinarea se repetă de mai
multe ori şi în final se face media valorilor obţinute.
Valorile determinate corespund unghiului de taluz natural în repaus. Dacă suprafaţa
orizontală are vibraţii verticale, atunci unghiul de taluz natural în mişcare φm are valori mai
mici decât cel în repaus şi anume:
 m  0.7 (3)
Cunoaşterea unghiului de taluz natural permite calculul coeficientului de mobilitate k
al materialului care este important în calculul presiunii exercitate de acesta asupra pereţilor
celulelor silozurilor, a buncărelor şi închizătoarelor care are expresia:
1  sin 
k (4)
1  sin 
Presiunea ph exercitată de materialul granular vărsat într-o celulă sau buncăr, pe un
perete înclinat cu unghiul α faţă de orizontală şi aflat la adâncimea H(m), se determină cu
ajutorul expresiei generale:
ph  q (cos2   k sin 2  ), [N/m2] (5)
unde q este presiunea exercitată pe direcţia verticală la adâncimea H:
 k  P
 v gA  H
q (1  e A ), [N/m2] (6)
  kP
în care, β=1 – 2 un coeficient care ţine seama de modul de funcţionare al buncărului; ρv –
masa volumică; A – aria secţiunii transversale a buncărului (m2); P – perimetrul secţiunii
transversale (m); μ – coeficientul de frecare al materialului pe pereţii buncărului; g –
acceleraţia gravitaţională (m/s2).
Pe peretele vertical, presiunea exercitată de material, se obţine din relaţia:

2
Laborator 1 PIMB
ph  q  k   , [N/m2] (7)

Porozitatea
Porozitatea exprimă faptul că particulele unei mase de seminţe nu ocupă în întregime
volumul vasului în care se toarnă, datorită golurilor (spaţiilor) care există între particulele
materialului şi se exprimă prin ponderea procentuală a volumului tuturor golurilor (Vg) dintre
particule în volumul total ocupat (Vt), conform relaţiei:
 Vg
  (1  v )100  100 (%) (8)
s Vt
unde ρv, ρs masa volumică respectiv masa specifică (densitatea) seminţelor.
Se vor determina ρv şi ρs prin cântărirea seminţelor turnate ce ocupă un volum
cunoscut şi prin măsurarea volumului efectiv ocupat de o masă de seminţe cunoscută, folosind
un cilindru gradat, astfel:
m
v  s ; (9)
Vt
m
s  s (10)
Vs
unde Vt este volumul total ocupat de masa ms de seminţe, egal cu volumul vasului cilindric
folosit la măsurători, iar Vs – volumul efectiv ocupat de masa de seminte ms (măsurat cu
ajutorul cilindrului gradat).
Se va pune în evidenţă că porozitatea este influenţată de mărimea, forma, starea
suprafeţei şi umiditatea seminţelor, efectuându-se determinări pentru mai multe tipuri de
seminţe: grâu, orez, porumb, soia, floarea soarelui, etc. Valorile obţinute vor fi comparate cu
cele cunoscute din literatura de specialitate (tabelul 1).

Tabel 1 Porozitatea unor materiale agricole

Material Porozitate (%)
Grâu 35 – 45
Orz 45 – 55
Ovăz 50 – 70
Porumb 30 – 50
Floarea soarelui 55 - 75

Modul de lucru

Pentru efectuarea lucrării se folosesc probe din seminţele de grâu, orez, soia, floarea
soarelui şi porumb. Mai sunt necesare: aparatele prezentate în figurile 1.1 şi 1.2, un vas
cilindric, un cilindru gradat, o balanţă tehnică, un şubler, alcool medicinal.
Se va determina unghiul de taluz natural pentru seminţele menţionate anterior folosind
aparatul din fig. 1.1 (metoda buncărului), astfel:
- se coboară vasul (1) prin acţionarea şurubului (2) până când se sprijină pe masa
orizontală (4);
- se umple vasul (1) cu seminţe;
- se ridică lent vasul (1) prin acţionarea şurubului (2) până se scurg toate seminţele pe
masa orizontală iar marginea inferioară a vasului corespunde înălţimii h a conului;
- se citesc valorile a cel puţin patru raze ri ale cercurilor bazei de împrăştiere a
seminţelor pe masa orizontală;
- se calculează valoarea unghiului de taluz natural cu relaţia (1).
Se determină unghiul de taluz natural folosind aparatul prezentat în figura 1.2 (metoda
cutiei), astfel:

3
Laborator 1 PIMB
- se umple parţial cutia cu seminţe;
- cutia se aşează pe o masă orizontală pe latura AB;
- se răstoarnă uşor cutia în jurul muchiei din B, până se aşează pe latura BC;
- se citesc lungimile l1 şi l2;
- se calculează unghiul de taluz natural cu relaţia (2);
- se repetă determinarea cel puţin de trei ori;
- se compară valorile obţinute cu cele anterioare.
Cu valorile obţinute se calculează coeficientul de mobilitate k al seminţelor cu relaţia (4).
Se determină porozitatea, densitatea şi masa volumică pentru seminţele de grâu,
porumb, floarea soarelui şi soia, astfel;
- se umple cu seminţe un vas cilindric de volum cunoscut (Vt) aflat în repaus (fig.1.3);

Fig. 1.3 Determinarea densităţii (masei) volumice

- se cântaresc aceste seminţe cu balanţa de laborator şi masele lor se notează cu ms1;

- se calculează densitatea volumica ρv cu relaţia (9);
- se cântareşte o masă de seminţe ms2 din aceste seminţe;
- se toarnă aceste seminţe într-un cilindru gradat în care se află alcool medicinal;
- se citeşte volumul Vs ocupat de acestea (fig.1.4);

Fig. 1.4 Determinarea densitatii reale a semintelor

- se calculează densitatea reală ρs cu relaţia (10);

- se calculează porozitatea ε (%) cu relaţia (8);
- se compară valorile obţinute cu cele din tabelul 1.

Aplicaţie
Cu valorile obţinute din măsurători să se rezolve următoarele aplicaţii practice:
a) O celulă de siloz de formă cilindrică are diametrul de 2 m şi înălţimea de 15 m. Să se
evalueze cantitatea minimă şi maximă de grâu care se poate depozita în această celulă.
De asemenea să se calculeze presiunea exercitată de seminţe pe peretele vertical al
celulei de bază. Dar pe un perete înclinat cu 30° faţă de orizontală?
b) Să se determine dimensiunile minime ale unei platforme de formă pătrată pentru
depozitarea în vrac a unei cantităţi de 200 tone de grâu.

Se vor prezenta tabelele parţiale şi tabelul centralizator de date obţinute din măsurători
pentru materialele cercetate.

4
Laborator 1 PIMB

Metoda buncărului
Raza de dispunere Înălţime Unghi de taluz
Material
r [mm] h [mm] φ [°]

Metoda cutiei
Lungime de
Înălţime Unghi de taluz
Material dispunere
l1 , l2 [mm]
h [mm] φ [°]

5
Laborator 1 PIMB

Densitate volumică
Volum total Masa seminţe Densitate volumică
Material Vt [L] m s1 [g] ρv [kg/m3]

Densitate seminţe
Volum Vol. lichid Volum Masa seminţe Densitate
Material lichid + seminţe seminţe
V1 [L] V2 [L] Vs [L] ms2 [g] ρs [kg/m3]

Tabel centralizator
Unghi de Coef. Porozitate Densitate Densitate
Material taluz mobilitate volumica
φ [°] k ε [%] ρv [kg/m3] ρs [kg/m3]