Laborator 4 PIMB

L.4 Determinarea coeficientului de frecare la alunecare a unor produse biologice pe

diferite materiale

Scopul lucrării

Cunoaşterea mărimii coeficientului de frecare a seminţelor pe diferite materiale este

importantă întrucât acesta intervine în procesul mişcării seminţelor pe diverse suprafeţe, atât
în cazul transportului lor cât şi în procesul de separare (pe site, pe planuri înclinate –separare
cu frecare, etc.) sau pentru a caracteriza proprietăţile de curgere şi depozitare în vrac a
seminţelor.
În lucrarea de faţă principalul obiectiv îl constituie determinarea coeficientului de
frecare de alunecare a seminţelor diverselor culturi pe diferite materiale. Materialele folosite
în cadrul lucrării sunt din cele mai frecvent întâlnite în cazurile practice pentru execuţia
suprafeţelor (oţel, cauciuc, lemn, etc.).

Consideraţii teoretice

Frecarea seminţelor precum şi a altor produse şi materiale agricole pe lemn, tablă,

cauciuc, etc. poate fi privită, în general, ca o frecare uscată caracterizată prin contactul dintre
suprafeţe. Între suprafeţele în contact nu se interpune nici un film de lubrifiant, cu excepţia
moleculelor gazoase care aderă la suprafeţele acestora. Se disting coeficienţii de frecare
statică şi dinamică (cinetică).
Coeficientul de frecare statică se defineşte ca raportul între forţa tangenţială necesară
pentru a iniţia deplasarea relativă a două corpuri în contact unul faţă de celălalt şi forţa
normală la suprafeţele de contact ale acestora. Valoarea acestui coeficient depinde, în general,
de natura materialelor celor două corpuri, de starea suprafeţelor şi de presiunea de contact a
corpurilor.
Coeficientul de frecare dinamic se defineşte ca raportul între forţa tangenţială necesară
pentru a menţine mişcarea uniformă, la o anumită viteză, a unei suprafeţe pe o altă suprafaţă
şi forţa perpendiculară de apăsare a celor două suprafeţe, una pe cealaltă. Valoarea acestuia
depinde de natura materialelor celor două suprafeţe, de starea suprafeţelor în frecare, de
presiunea de contact şi de vitezele de deplasare relativă a acestora.
Pentru determinarea coeficientului de frecare se va utiliza metoda cunoscută în
literatura de specialitate sub numele de “rigla lui Jeligovski”.
Într-un plan orizontal se consideră o bară care are o mişcare de translaţie rectilinie
uniformă cu viteza v , care face cu direcţia orizontală unghiul α , şi o particulă de masă m în
contact cu bara (fig. 1).

Fig. 1 Metoda riglei lui Jeligovski

Coeficientul de frecare al particulei cu planul orizontal este 1 iar cu bara este . Ca

urmare a dispunerii înclinate a barei faţă de direcţia de înaintare, la valori determinate ale
1
Laborator 4 PIMB
unghiului α particula capată o mişcare relativă faţă de bară. Traiectoria absolută (Г) a acesteia
(descrisă pe planul orizontal este rezultanta compunerii mişcărilor: relativă a particulei faţă de
bară şi de transport a acesteia cu bara (o mişcare de translaţie rectilinie uniformă cu viteza v
cunoscută). Ecuaţiile mişcării relative a particulei faţă de bară ( ξ-ξ) şi pe direcţia (η-η)
normală la bară, sunt:

d 2
m  1mg sin  N (1)
dt 2

d 2
m  N  1mg cos (2)
dt 2

unde: N este reacţiunea normală a barei asupra particulei, iar θ (φ)– unghiul tangentei la
traiectoria absolută ( Г) a particulei cu normala N.
Pe direcţia normală la bară se menţine contactul permanent al particulelor cu bara şi
deci lipseşte miscarea relativă faţă de direcţia normalei , asa încât:

d 2
0 (3)
dt 2

Din cele două relaţii, rezultă:

d 2
 1 g (sin   cos ) (4)
dt 2

Întrucât în membrul drept al relaţiei (4) intră numai forţe de legatură pasive, ce apar ca
urmare a existenţei mişcării barei, ele nu pot produce mişcarea şi atunci cu necesitate acestea
îşi fac echilibru, adică:

sin    cos  0
(5)
tg  tg     

S-a dedus astfel că forţa 1mg, care este tangentă la traiectoria (Г) să nu poată fi decât
o dreaptă, care face unghiul φ (unghiul de frecare al particulei cu bara) cu normala pe direcţia
barei. Înclinarea traiectoriei particulei faţă de normala la bară nu depinde de coeficientul de
frecare al particulei cu planul orizontal şi depinde numai de coeficientul de frecare al
particulei cu bara. Rezultă că se poate utiliza această metodă pentru determinarea
experimentală a coeficientului de frecare în funcţie de mişcarea (la viteze reduse şi presiuni de
apăsare mici) produselor agricole pe diferite materiale fixate pe bara cu mişcare de translaţie
rectilinie uniformă. Particulele din produsele agricole cercetate se fixează pe un dispozitiv
prevăzut cu posibilitatea înregistrării traiectoriei particulelor pe planul orizontal (deoarece
traiectoria depinde numai de coeficientul de frecare cu materialul barei, nu şi de frecarea
dispozitivului de frecare cu planul orizontal). Prin măsurarea unghiului între traiectoria
înregistrată şi normala la direcţia barei se determină unghiul de frecare al particulei cu
materialul fixat de bară.
Trebuie avut în vedere că pentru unghiul de înclinare α al barei faţă de direcţia de
deplasare se alege o astfel de valoare încât să rezulte deplasarea relativă a particulei faţă de

2
Laborator 4 PIMB
bară (care se face prin observare). Această cerinţă este îndeplinită dacă este satisfăcută
condiţia :

α < 90 – φ (6)

Descrierea aparatului

Fig. 2 Schema aparatului utilizat pentru determinarea coeficientului de frecare

1.Masă plană; 2. Riglă(bară); 3. Mecanism cu şurub; 4. Motor electric; 5. Culisă; 6. Ghidaj prismatic;
7. Rolă de sprijin; 8. Rigletă cauciuc; 9. Dispozitiv inregistrare.

Aparatul (fig.2) se compune din masa plană (1), rigla (2) solidară cu piuliţa deplasată
în mişcare de translaţie rectilinie prin mecanismul cu şurub (3) acţionat de la motorul electric
4 şi dispozitivul de înregistrare (9). Rigla e fixată pe culisa (5) care se deplasează în ghidajul
prismatic. Pentru o deplasare uşoară rigla se sprijină la capătul opus culisei pe rola (7). Pe
riglă se pot monta prin intermediul unor şuruburi riglete din diverse materiale (lemn, cauciuc,
tablă) pe care urmează să se determine coeficienţii de frecare a diferitelor produse agricole.
Dispozitivul de înregistrare este de forma unei cutii la care pe una din feţele laterale se fixează
trei particule din produsul cercetat (seminţe), iar pe faţa în contact cu masa de bază se fixează
o mină de creion pentru trasarea traiectoriei. Acest dispozitiv trasează traiectoria descrisă de
el (identică cu aceea a particulei) pe o hârtie milimetrică fixată pe masa de bază, având unul
din caroiaje paralel cu rigla; caroiajul perpendicular pe riglă se marchează printr-o săgeată pe
hârtia milimetrică.

Modul de lucru şi efectuarea măsurătorilor. Prelucrarea datelor

Se porneşte motorul care realizează deplasarea rectilinie a riglei şi prin intermediul

dispozitivului de înregistrare se trasează traiectoriile pe hârtie milimetrică. Operaţia se va
repeta până când se obţin 5-7 traiectorii pe coala milimetrică fixată pe aparat. Se va observa,
în primul rând, că aceste traiectorii sunt nişte drepte şi sunt relativ paralele între ele.
Pentru fiecare traiectorie trasată (Г), se măsoară segmentele pe o direcţie paralelă la
riglă, bc, şi pe una normală la riglă, ac, date de caroiajele hârtiei milimetrice.
Valoarea coeficientului de frecare  este:
bc
 i  tg  (7)
ac

3
Laborator 4 PIMB
Valoarea medie a coeficientului de frecare este:
n
 i
 med  1
(8)
n
Valoarea medie a unghiului de frecare este:
 med  arctg(  med ) (9)
Eroarea medie a coeficientului de frecare este:
n
 (  i   med )
2

 med  1
(10)
n(n  1)
Eroarea medie a unghiului de frecare este:
 med
 med  (11)
1   med
2

Valoarea determinată a coeficientului de frecare este:

det   med   med (12)
Valoarea determinată a coeficientului de frecare este:
det  med   med (13)

Fiecare mărime măsurată i trebuie să se găsească pentru corectitudinea experienţelor în

intervalul:

med- med < i < med + med (14)

Se vor efectua minimum 10 măsuratori (repetiţii) şi valorile obţinute se vor trece în

tabelul cu date rezultate din măsurători. Determinările se vor efectua pentru seminţe de grâu,
porumb şi floarea soarelui. Se vor compara valorile obţinute cu cele indicate în literatura de
specialitate.

4
Laborator 4 PIMB
Tabel cu date rezultate din măsurători şi calculate pentru coeficientul de frecare  şi unghiul
de frecare φ al seminţelor de………………. pe ……………......

Nr. Denumirea indicelui, unitate de masură, Cultura

Crt. relaţia de calcul
1 Numărul repetiţiei determinării 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dimensiunile segmenelor măsurate bc
2
ac
Coeficientul de frecare i
3
(relaţia 7)
Valoarea medie a coef. de frecare med
4
(relaţia 8)
Valoarea medie a unghiului de frecare φ med
5
(relaţia 9)
Eroarea medie a coef. de frecare  med
6
(relaţia 10)
Eroarea medie a unghiului. de frecare  φmed
7
(relaţia 11)
Valoarea coeficientului de frecare determinat
8 det
(relaţia 12)
Valoarea unghiului de frecare determinat φ
9 det
(relaţia 13)

Observaţii şi concluzii

5
Laborator 4 PIMB
Exemplu. Program: Metoda_Jeligovski.mcd
A) Metoda standard

6
Laborator 4 PIMB

 7   20  Datele rezultate din măsurători

    i  0 rows( b)  1
 9   26  b
 10   30  i
 
 8   25  i a
    i
 11.5 miu   n  rows()
mm a    mm
36
b 
 11.5  35 
 12   37 
   
 13   40 
 12   38 
   
 10   30 

  mean( )  0.33
i
stdev ( )  0.011
0.35
CoefMiu  for miu  mean(  )  stdev (  )  mean(  )  stdev (  )
0.346

(  mean())
2
0.333
0.32 miu 
0.319 n  ( n  1)
0.329 miu  mean(  )  miu
0.324 CoefMiu  0.333
0.325
0.316
0.333

B) Metoda eliminării erorilor

 0.35  mean  mas  0.33

 
stdev mas  0.011
 0.346
 0.333 meanmas  stdev mas  0.319
 0.32  meanmas  stdev mas  0.34
 
 mas  
0.319
 0.329
 0.324
 
 0.325
 0.316
 
 0.333
Valoarea măsurată trebuie să îndeplinească condiţia:
0.319 mas  0.34
Se elimină valorile 0.35 ; 0.346; 0.316 şi se recalculează

7
Laborator 4 PIMB

 0.333
 
 
mean pas1  0.326

 0.32  
n  row s  pas1 
 0.319
 
stdev pas1  5.303 10
3
 pas1   0.324
     
mean pas1  stdev pas1  0.321
 0.325 meanpas1  stdev pas1  0.331
 0.329
 0.333
 

3
pas1  meanpas1
2
1.pas1  2.165 10
1 .pas1   
pas1  mean pas1  1.pas1
n  ( n  1)
pas1  0.328
Se elimină valorile 0.333 ; 0.32; 0.319 şi se recalculează
 0.324 stdev pas2  2.16 10
3

 pas2  0.325 
  mean pas2   stdev pas2  0.324
 0.329
 
mean pas2  0.326
mean   pas2 
 stdev  
 0.328
pas2 

n  row s  pas2 

 
pas2  mean pas2  2.pas2
pas2  meanpas2
2
pas2  0.328
2 .pas2 
n ( n  1)
3
2.pas2  1.528 10

Se elimină valoarea 0.329 şi se recalculează

 0.324
 pas3    
stdev pas3  5  10
4

 0.325    
mean pas3  stdev pas3  0.324
 
mean pas3  0.325
meanpas3  stdev pas3  0.325

n  row s  pas3 
pas3  meanpas3
2 Eroarea medie a coeficientului de frecare

3 .pas3 
n ( n  1)

4
3.pas3  5  10

pas3  mean pas3  3.pas3  pas3  0.325


 mas  atanh pas3   mas  19.322deg

8
Laborator 4 PIMB

3 .pas3 Eroarea medie a unghiului de frecare

 
2
1   mas

4
  4.489 10
 determinat   mas  
determinat  pas3

determinat  0.325  determinat  19.347deg

Coeficientul de frecare determinat Unghiul de frecare determinat