42 Tehnologii moderne în laboratorul de fizică

TRUSA DE MECANICĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR.

VERIFICAREA EXPERIMENTALA A PRINCIPIULUI
FUNDAMENTAL AL DINAMICII MISCARII DE TRANSLATIE
LA DEPLASAREA UNUI CARUCIOR PE PLANUL INCLINAT
Alexandru RUSU
preuniversitas@gmail.com

Se analizează posibilităţile verificării experimentale a principiului fundamental al dinamicii

mişcării de translaţie în mişcarea unui cărucior pe planul înclinat. Se analizează cazurile
unghiurilor mari şi mici de înclinare a planului şi posibilităţile determinării coeficientului de
frecare (rezistenţă) în aceste cazuri. Se prezintă exemple de utilizare a softului elaborat la
colectarea şi procesarea datelor, precum şi la pregătirea referatelor în ambele cazuri. Se
analizează rezultatele pentru diferite niveluri de confidenţă. Se propun 3 experienţe cu
caracter de cercetare pentru elevii interesaţi.

Acceleraţia a a unui corp ce efectuează o mişcare de translaţie este direct proporţională

cu rezultanta F a tuturor forţelor ce acţionează asupra corpului şi invers proporţională cu
masa acestuia m Ea este orientată în sensul rezultantei:
 
a  F m, (1)

Rezultanta F a forţelor ce acţionează asupra corpului este egală cu produsul dintre masa lui
 
m şi acceleraţia a obţinută sub acţiunea forţelor cu rezultanta F :
 
F  ma . (2)
Aceste formulări ale principiului fundamental al dinamicii mişcării de translaţie sunt
valabile în cazul când pe parcursul mişcării masa mobilului nu variază, adică m  const.
Principiul fundamental al dinamicii mişcării de translaţie poate fi verificat
experimental în cazul mişcării unui cărucior pe planul

înclinat când rezultanta forţelor de greutate mg şi de

reacţiune normală N a planului nu variază
 
( F  const ). În acest caz şi acceleraţia a  const .
Asupra căruciorului în mişcare pe planul înclinat
acţionează şi forţa de frecare (forţa de rezistenţă în
rulmenţii căruciorului ), dar ea este foarte mică datorită
utilizării unor rulmenţi fini în calitate de rotile ale
căruciorului. Această forţă poate fi estimată fixând
planul sub un unghi  0 (fig. 1) faţă de orizontală, astfel Fig. 1.
încât intervalele de timp t1 şi t3 de trecere a
obturatorului căruciorului printre braţele
senzorilor A şi B să fie egale [1]. În acest
caz viteza căruciorului este constantă, deci
forţa de frecare este compensată de rezultanta
 
F a forţelor de greutate mg şi de reacţiune

normală N a planului înclinat (fig. 1):
a) b)
F fr  F  mg sin  0  mg h0 l0 , (3) Fig. 2.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 9, nr. 1-2, 2011 

 Tehnologii moderne în laboratorul de fizică 43
 

unde h0 este înălţimea planului înclinat atunci când unghiul de înclinare a planului faţă de
orizontală este  0 , iar l0 este lungimea planului înclinat în acest caz (fig. 1). Mărimea h0
fiind foarte mică, trebuie măsurată cu şublerul, pentru ca ea să nu introducă erori relative
mari. Pentru aceasta se îmbracă o mufă pe unul din suporturile verticale ale stativului, apoi se
fixează planul în poziţie orizontală cu ajutorul nivelmetrului. Acum mufa îmbrăcată anticipat
se ridică şi se fixează lipită de una din mufele de fixare a planului (fig. 2 a). Ridicând puţin
câte puţin capătul stâng al planului, stabilim poziţia când t1  t3 . h0 va fi distanţa dintre mufe
(fig. 2b). Ea poate fi măsurată direct, iar dacă aceasta nu e posibil, se determină măsurând
mărimile S 0 şi S : h0  S  S0 .
Să analizăm cazul în care forţa de frecare poate fi neglijată în comparaţie cu rezultanta
  
F a forţelor de greutate mg şi de reacţiune normală N a planului înclinat, adică cazul când
mg sin   F fr . Substituind aici (3) deducem că forţa de frecare (rezistenţă) poate fi neglijată
dacă sin  sin  0 sau dacă
h / l  h0 / l 0 . (4)
Dacă, de exemplu, sin  0  h0 l0  0, 01 , atunci pentru unghiuri   20 sin   h l  0,34 ,
ceea ce generează o eroare relativă   sin  0 sin   0, 029 , adică mai mică de 2, 9 % .
Proiectăm acum relaţia (2) pe axa x (fig. 1), de-a lungul căreia este orientată

acceleraţia a :
mg sin   ma . (5)
De aici obţinem
ag h l. (6)
Astfel, în cazul când sin   sin  0 , (6) poate fi considerată drept o relaţie echivalentă
principiului fundamental (2). Acceleraţia căruciorului se va determina printr-o metodă
cinematică, de exemplu, cu ajutorul formulei
d t3  d t1
a . (7)
t1 2  t2  t3 2
În [1] am arătat că la aplicarea formulei (7) eroarea sistematică comisă la măsurarea timpului
este minimă şi, dacă experienţa se efectuează cu atenţie, ea poate fi neglijată în comparaţie cu
erorile aleatorii. Expresia (6) poate fi considerată drept o funcţie liniară de tipul  
Y  pX  b , (9)
unde
Y  a , X  h l , p  g. (10)
Vom considera b  0 , întrucât forţa de frecare (rezistenţă),
deşi e mică, totuşi există şi are aceeaşi valoare şi sens la
fiecare repetare. Acţiunea ei reduce puţin acceleraţia
căruciorului, coborând puţin punctele experimentale (fig. 3)
şi deplasând graficul relaţiei (6) în sens opus axei
ordonatelor. Aceasta face ca drepta să nu mai treacă prin
originea de coordonate, după cum o cere relaţia (6), ci să
taie pe axele de coordonate anumite segmente. Rezultă că
eroarea comisă la neglijarea forţei de frecare este o eroare
sistematică care nu alterează caracterul liniar al
dependenţei (6). Influenţa ei asupra valorii pantei dreptei, Fig. 3.
după cum se ştie [2], poate fi eliminată. Astfel, principiul
FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 9, nr. 1-2, 2011 
44 Tehnologii moderne în laboratorul de fizică
 

fundamental al dinamicii mişcării de translaţie a unui mobil pe planul înclinat cu unghiuri

mari faţă de orizontală va putea fi considerat că este verificat, dacă graficul dependenţei (6) a
acceleraţiei mobilului a de mărimea h l va reprezenta un segment de dreaptă cu panta
pg.
Dacă se ţine seama de forţa de frecare, atunci relaţia (6) devine
a  g h l  F fr m (11)
şi segmentul tăiat de dreaptă pe axa ordonatelor
b   F fr m . (12)
Evident, la variaţia înălţimii planului înclinat h va varia şi forţa de frecare (rezistenţă).
Totuşi, dacă h variază în limite nu prea mari, atunci această forţă poate fi considerată
aproximativ constantă. În acest caz va rămâne aproximativ constantă şi mărimea (12). Ea se
va calcula utilizând metoda celor mai mici pătrate [2] sau se va măsura pe axa ordonatelor
după construirea manuală a graficului. Cunoscând b se poate estima forţa de frecare
(rezistenţă): F fr   mb . Dar, din fig. 3 se observă că prelungirea dreptei taie pe axa absciselor
un segment egal cu valoarea sin a , pentru care acceleraţia a se anulează: sin   h l  h0 l0 .
  
Pentru această valoare rezultanta F a forţelor de greutate mg şi de reacţiune normală N a
planului înclinat este compensată de forţa de frecare (rezistenţă):
F fr  F  mg sin  0  mg h0 l0 . Astfel, se poate estima forţa de frecare (rezistenţă) şi cu
ajutorul graficului dependenţei (6).
În fig. 4 este reprezentat graficul dependenţei
(6) trasat la calculator după 6 puncte experimentale
obţinute în urma efectuării a n  6 serii din câte
N  20 măsurări a intervalelor de timp t1 , t2 , t3
folosind obturatorul cu diametrul d  0, 01 m .
Trecerea de la o serie de măsurări la alta s-a efectuat
prin mărirea unghiului de înclinare a planului faţă de
orizontală. Se observă că acest grafic reprezintă un
segment de dreaptă, fapt ce confirmă veridicitatea
principiului fundamental al dinamicii mişcării de
translaţie în experienţă. Valoarea aşteptată din teorie a
pantei acestei drepte p  g  9,8 m s 2 se află în
interiorul intervalului de încredere
Fig. 4.
9, 6 m s 2  p  9,8 m s 2 obţinut în experienţă cu un
nivel de încredere de 68,3%, după cum o cere
dependenţa (6). Valorile forţei de frecare (rezistenţă)
evaluate cu ajutorul relaţiilor F fr   mb şi
F fr  mg h0 l0 practic coincid şi sunt F fr  0.04 N .
Valabilitatea principiului fundamental al
dinamicii poate fi verificată şi în cazul unghiurilor
mici de înclinare a planului faţă de orizontală când
forţa de frecare (rezistenţă) este comparabilă cu

rezultanta forţelor de greutate mg şi de reacţiune Fig. 5 

normală N a planului înclinat (fig. 5) şi, prin

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 9, nr. 1-2, 2011 

 Tehnologii moderne în laboratorul de fizică 45
 

urmare, nu poate fi neglijată. În acest caz principiul

fundamental (2) scris în proiecţii pe axele de
coordonate (fig. 5) are forma:
mg sin   Ffr  ma
 , (13)
 mg cos   N  0
unde F fr   N , iar  este coeficientul de
frecare (rezistenţă). De aici obţinem:
a  g cos   tg    . Cum unghiurile de înclinare 
ale planului faţă de orizontală sunt mici, l  b0 şi
cos   b0 l  1 , unde b0 este baza planului înclinat, Fig. 6
iar l este lungimea
lui. Ţinând seama că
tg  h b0 obţinem:
a  g  h b0    (14)
Astfel, în cazul
unghiurilor mici de
înclinare a planului
principiul
fundamental al
dinamicii (2) este
echivalent cu relaţia
(14) care reprezintă o
funcţie liniară de
parametrul h b0 de
tipul (9).
Determinând
acceleraţia printr-o
metodă cinematică,
de exemplu, cu
ajutorul formulei (7)
şi trasând graficul Fig. 7
dependenţei ei de
parametrul h b0 , trebuie să obţinem un segment de
dreaptă cu panta p  BC AC  g (fig. 6), dacă principiul
fundamental al dinamicii mişcării de translaţie în acest
caz este just. Totodată prelungirea acestei drepte trebuie
să taie pe axa absciselor un segment egal numeric cu
coeficientul de frecare  (fig. 6). Dacă datele se
colectează şi se procesează la calculator, atunci se pot
efectua n  5 serii (pentru n  5 valori mici ale înălţimii
planului înclinat h luate în creştere sau descreştere) a
câte N  10 măsurări ale intervalelor de timp t1 , t2 , t3 . În  
acest caz, atât panta dreptei p , termenul liber b , cât şi Fig. 8
erorile lor standard p , b şi eroarea relativă   p p
FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 9, nr. 1-2, 2011 
46 Tehnologii moderne în laboratorul de fizică
 

se vor calcula automat urmând metoda celor mai mici pătrate [2]. Coeficientul de frecare se
va calcula cu formula    b p . În fig. 7 este reprezentată fereastra „Efectuarea
măsurărilor” din softul elaborat pentru această experienţă imediat după terminarea primei
serii de măsurări şi accesarea butonului „Următoarea măsurare”. După această accesare se
vizualizează valoarea medie a acceleraţiei din seria efectuată şi valoarea h b0  0,1125 , iar
valoarea înălţimii planului h  0, 045 m dispare, cerându-se o nouă valoare a ei pentru a
începe a doua serie de măsurări. În experienţă se poate folosi un obturator de orice diametru,
întrucât formula (7) folosită la determinarea acceleraţiei căruciorului este valabilă pentru orice
grosime a acestuia [1]. În fig. 8 este reprezentat graficul dependenţei (14) trasat la calculator
în urma procesării intervalelor de timp t1 , t2 , t3
obţinute de la cronometrul electronic în n  7 serii
a câte N  17 măsurări. Pe parcursul experienţei
diametrul obturatorului d  0, 01 m şi baza planului
înclinat b0  0, 400 m au rămas neschimbate, iar
înălţimea planului a variat treptat de la 0,012 m la
0,046 m. Din fig. 8 se observă că graficul
dependenţei (13) reprezintă un segment de dreaptă.
Panta dreptei determinată prin metoda celor mai Fig. 9 
mici pătrate are valoarea p  (9,8  0, 2) m s 2 .
Aceste rezultate confirmă veridicitatea principiului fundamental al dinamicii mişcării de
translaţie în experienţă, întrucât valoarea pantei aşteptată din teorie p  g  9,81m s 2 se află
în interiorul intervalului de încredere 9, 6 m s 2  p  10, 0 m s 2 obţinut în experienţă. Aceste
rezultate au fost obţinute cu un nivel de încredere de 68,3%. Cum eroarea relativă la
determinarea pantei este   p p  1,8 % , se poate afirma că şi principiul fundamental al
dinamicii mişcării de translaţie este confirmat în limitele aceleaşi erori. Valoarea determinată
a coeficientului de frecare (rezistenţă) la mişcarea căruciorului pe planul înclinat este
  0, 01 .
Măsurând indirect acceleraţiile căruciorului la mişcarea în jos ( a1 ) şi în sus ( a2 ) pe
planul înclinat, poate fi verificat principiul fundamental şi determinat coeficientul de frecare
(rezistenţă). La mişcarea căruciorului în jos pe planul înclinat, principiul fundamental (2) (fig. 5)
scris în proiecţii pe axele x şi y are forma (13), pentru acceleraţia căruciorului obţinându-se:
a1  g sin    g cos  . (19)
În mod analog, la mişcarea căruciorului în sus se obţine
a2  g sin    g cos  . (20)
Din (19) şi (20) rezulta următoarea relaţie dintre a2 şi a1 :
a2  a1  2 g cos  (21)
În continuare, vom considera unghiuri  mici de înclinare a planului faţă de orizontală când
forţa de frecare (rezistenţă) este comparabilă cu componenta forţei de greutate mg sin  şi nu
poate fi neglijată. În acest caz baza planului b0 nu se deosebeşte mult de lungimea l a
acestuia  b0  l  şi cos   1 , iar formula (21) capătă forma:
a2  a1  2 g . (22)

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 9, nr. 1-2, 2011 

 Tehnologii moderne în laboratorul de fizică 47
 

Eroarea relativă comisă considerând cos   1 are valoarea    1  cos   1 1  cos  .

Dacă dorim ca în experiment eroarea relativă să nu depăşească 2% , atunci trebuie să folosim
unghiuri de înclinare a planului faţă de orizontală
 max  arccos 1      arccos  0,98  11,5 . De aici obţinem hmax  b0tg max . Cum baza


planului înclinat este egală cu distanţa dintre suporturile verticale ale stativului b0  0, 4 m ,
înălţimea planului înclinat trebuie să satisfacă condiţia hmax  0, 081 m . Relaţia (22) este o
consecinţă a principiului fundamental al dinamicii. De aceea confirmarea ei experimentală
înseamnă şi confirmarea acestui principiu. Vom verifica experimental relaţia (22)
considerând-o drept o funcţie liniară de tipul (9), unde
d t5  d t 7 d t3  d t1
Y  a2  , X  a1  (23)
t5 2  t 6  t 7 2 t1 2  t2  t3 2

Fig. 10

Aici intervalele de timp t1  t7 coincid cu cele descrise în [1].

Trasând, în continuare, graficul dependenţei Y în funcţie de mărimea X , trebuie să
obţinem un segment de dreaptă cu panta p  tg  BC AC  1 (fig. 9) dacă principiul
fundamental al dinamicii este valabil la mişcarea căruciorului pe planul înclinat. Graficul se
va construi după n  5 puncte experimentale obţinute în urma efectuării a n  5 serii din câte
N  10 măsurări. Efectuarea unei serii de măsurări presupune repetarea experienţei de
N  10 ori în aceleaşi condiţii. Mişcarea în jos pe planul înclinat se poate repeta ori de câte
ori dorim, eliberând căruciorul din aceeaşi poziţie de fiecare dată, de exemplu, din vârful
planului. Pentru a asigura repetarea multiplă a mişcării căruciorului în sus pe plan folosim un
resort înşurubat în cărucior cu ajutorul unui bulon special. Eliberând căruciorul din poziţia

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 9, nr. 1-2, 2011 

48 Tehnologii moderne în laboratorul de fizică
 

superioară, asigurăm aceeaşi comprimare a resortului de amortizare în poziţia inferioară ori de

câte ori dorim. Restabilindu-se, resortul imprimă căruciorului de fiecare dată aceeaşi viteză v
orientată în sus de-a lungul planului. Dacă cronometrul digital se stabileşte în regimul de
măsurare a 7 intervale consecutive de timp, atunci cu formulele cinematice (23) pot fi
determinate ambele acceleraţii la fiecare repetare.
Valoarea coeficientului de frecare  poate fi determinată cunoscând segmentul tăiat de
dreapta AB pe axa ordonatelor (fig. 9). Acesta se măsoară din grafic, dacă el se trasează
manual, sau se calculează cu formula
  b  2g  , (24)
obţinută din relaţiile (9) şi (22), dacă se foloseşte metoda celor mai mici pătrate [2].
În fig. 10 este reprezentată fereastra „Efectuarea măsurărilor” din softul elaborat
pentru această experienţă după efectuarea seriei a patra din câte N  15 măsurări ale
intervalelor de timp t1 , t2 , t3 şi t5 , t6 , t7 . Aici a fost selectat un număr n  7 serii de măsurări,
folosindu-se obturatorul cu diametrul d  10 mm. Se
observă că la finalizarea seriei de măsurări se indică
valorile medii ale acceleraţiilor a1 şi a2 , iar pe ecran se
afişează un mesaj care cere modificarea înălţimii
planului înclinat. Din fig. 10 se mai observă că în
această serie la măsurarea N  15 a intervalului t5 s-a
comis o eroare gravă. În acest caz softul prevede
înlăturarea automată a întregii linii ce conţine eroarea
gravă ( N  15 ) din tabel la calcularea valorilor medii
ale acceleraţiilor a1 şi a2 [2].
 
În fig. 11 este reprezentat graficul dependenţei
acceleraţiei a2 la urcarea căruciorului pe planul înclinat Fig. 11
în funcţie de acceleraţia a1 la coborârea lui. Graficul a
fost trasat cu utilizarea softului elaborat pentru colectarea şi procesarea datelor după 7 puncte
experimentale obţinute în urma efectuării a 7 serii din câte 15 măsurări ale intervalelor de
timp t1 , t2 , t3 la coborârea căruciorului şi t5 , t6 , t7 la urcarea lui pe planul înclinat. Se observă
că graficul reprezintă un segment de dreaptă după cum o cere dependenţa teoretică (22),
pentru panta dreptei şi coeficientul de frecare (rezistenţă) obţinându-se valorile
p  1, 01  0, 02 şi, respectiv,   0, 008 . Valoarea aşteptată din teorie a pantei p  1 este
conţinută în interiorul intervalului de încredere obţinut în experienţă, iar valoarea
coeficientului de frecare (rezistenţă) este apropiată de cea obţinută în experienţa precedentă,
dar pentru un alt cărucior. Aceste rezultate au fost obţinute, de asemenea, cu un nivel de
confidenţă de 68,3%.

REFERINŢE
1. A. Rusu. Trusa de mecanică asistată de calculator. Verificarea formulei vitezei în
mişcarea rectilinie uniform variată. Fizica şi tehnologiile moderne. V. 7, Nr. 3-4 (24-
25), 2009.
2. A. Rusu, C. Pîrţac, S. Rusu. Trusa de mecanică asistată de calculator. Procesarea
datelor. Fizica şi tehnologiile moderne. V. 6, Nr. 3-4 (23-24), 2008, p. 10-21.
Primit la redacţie: 30 iunie 2011

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 9, nr. 1-2, 2011