UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice

Masini pentru sortarea fructelor

Student: Manole Antonia Florina

Grupa 741
 Fructele şi legumele au o compoziţie chimică complexă, conţinând principalele grupe de
substanţe organice (glucide, zaharuri, acizi graşi, grăsimi, proteine, substanţe tanoide, arome,
vitamine etc.) şi substanţe minerale (cu compuşi de K, Ca, Mg, Na, Fe, Mn, Al, P, S, Zn etc.)
care prezintă importanţă în alimentaţia oamenilor. Datorită acestui conţinut complex, fructele şi
legumele în stare proaspătă au o valoare nutritivă ridicată, fapt pentru care sunt de neinlocuit în
alimentaţia raţională a oamenilor.
De aici cererea din ce in ce mai mare pentru consum a fructelor şi legumelor în stare
proaspăta, ceea ce a determinat dezvoltarea sectoarelor legumicole şi pomi-viticole pentru
creşterea continuă a producţiei de fructe şi legume.
După recoltarea fructelor şi legumelor, un loc important il ocupa operaţiile de pregătire
pentru distribuirea lor la consum în stare proaspătă. în aceste operaţii intră sortarea după
dimensiunile geometrice sau masa lor individuală în mai multe fracţii, conform unor cerinţe ce
se impun, ambalarea, împachetarea, însăcuirea şi cântărirea produselor, operaţii care necesită
un volum ridicat de muncă.
Dacă până nu de mult aceste operaţii se executau in majoritate manual, cu productivităţi
scăzute ale muncii, acum se execută din ce in ce mai mult mecanizat, când productivitatea
muncii şi calitatea lucrărilor cresc foarte mult, sortarea se efectuează pentru mere, pere, caise,
piersici, prune,iar la legume pentru tomate, ceapă, ardei gras şi gogoşar, castraveţi.
Una din cele mai importante cerinţe ce se impun maşinilor de sortat fructe şi legume
este aceea de a produce vătămări mecanice cât mai reduse produsului prelucrat de acestea.
De aceea, atât pentru stabilirea criteriilor de sortare pe fracţii cât şi pentru stabilirea
măsurilor şi soluţiilor tehnice pentru reducerea vătămărilor mecanice ale fructelor şi legumelor în
timpul prelucrării lor, este necesar să se cunoască principalele lor proprietăţi fizice şi mecanice
care intervin în aceste operaţii şi.factorii care influenţează aceste proprietăţi.
Sortarea fructelor consta in separarea masei de fructe rezultate de la recoltare pe fractii
omogene din punct de vedere dimensional sau al greutatii acestora.Necesitatea sortarii rezulta
din faptul ca uniformitatea dimensionala asigura o ambalare usoara si rapida in ambalaje
standard, da un aspect comercial mai atragator, proprietatiile fructelor din aceeasi fractie sunt
mai omogene, ceea ce usureaza depozitarea si conditiile de pastrare(deoarece fructele de
diferite dimensiuni au durata de pastrare diferita). De asemenea, sortarea permite să se separe
fructele în fracţii după valoarea lor alimentară.
Cerinţele impuse maşinilor de sortat decurg din cerinţele de calitate impuse fracţiilor
sortate de fructe şi legume prevăzute în standardele şi normativele naţionale în vigoare pentru
piaţa internă şi de normative internaţionale, pentru cele destinate exportului.
Maşinile de sortat fructe şi legume trebuie să asigure o precizie ridicată de sortare şi un
grad redus de vătămări mecanice pentru orice soi prelucrat Practic este suficientă o precizie la care
se asigură în fiecare fracţie sortată un conţinut mai redus de 20% fructe din fracţiile alăturate, iar
fructele dintr-o fracţie să nu difere dimensional, unele de altele, cu mai mult de 4-6 mm, pentru
asigurarea unei uniformităţi dimensionale corespunzătoare. în prezent, în ţările europene, ca şi în
normativele noastre, pentru majoritatea fructelor şi legumelor, drept criteriu de calitate pentru
fructele de aceeaşi natură din fracţiile sortate, se ia diametrul ecuatorial maxim.
 Această mărime caracteristică este o mărime aleatoare, care se supune legii de dis-
tribuţie normală. Precizia sortării depinde, în principal, de caracteristicile dimensionale ale fructelor
şi de tipul organului de sortare.
Pentru asigurarea utilizării maşinii la sortarea întregii game a soiurilor de fructe, cu
dimensiuni ce variază în limite largi, aceasta trebuie prevăzută cu reglaje pentru variaţia limitelor
fracţiilor după cerinţe.
De asemenea, pentru a evita vătămările mecanice, este necesar ca suprafaţa organelor
de separare şi transport să fie acoperită cu materiale moi şi elastice ca: mase plastice buretoase,
cauciuc buretos etc; iar numărul de schimbări a nivelurilor de trecere pe înălţime a fructelor
(numărul de căderi) să fie cât mai mic. Maşinile trebuie să fie prevăzute cu posibilitatea reglării
parametrilor cinematici şi funcţionali în limite corespunzătoare (turaţii, viteze, debite etc)
Creşterea producţiei de fructe şi legume, recoltarea în stare brută a fructelor,
necesitatea păstrării lor mai îndelungate, asigurarea posibilităţilor de transport şi necesitatea
reducerii consumului de muncă, pentru a da un aspect comercial cât mai atrăgător, sunt factorii
principali care au condus la introducerea intensă şi pe scară largă în agricultura din SUA, Franţa,
Italia, Olanda etc. a maşinilor de sortat fructe şi legume care lucrează pe principii diferite.
Această tendinţă de introducere pe seară largă în agricultură a maşinilor de sortat fructe
şi legume se manifestă şi în ţara noastră şi se materializează prin studiul, proiectarea şi fabricarea,
pentru necesităţi interne, a unora din aceste maşini.
Alegerea şi folosirea maşinilor de sortat, care lucrează după un principiu sau altul,
depinde de forma şi proprietăţile fizico-mecanice ale fructelor, de capacitatea de lucru a maşinii şi
de cerinţele de calitate ale fructelor sortate, prevăzute de normativele în vigoare.
După principiul de sortare, maşinile se împart în doua categorii mari: maşini de sortat
după dimensiunile geometrice şi maşin de sortat după masa individuală.
Maşinile de sortat după dimensiunile geometrice efectuează separarea fructelor pe
fracţii, în funcţie de dimensiunile lor geometrice (diametrul ecuatorial maxim, Dmax diametrul
ecuatorial minim, Dmin, înălţimea H, iar maşinile de sortat după masa individuală - în funcţie de
masele fructelor. Fiecare din aceste două categorii se pot clasifica după diferite alte criterii.

Exista 2 criterii de sortare a fructelor:

 dupa masa individuala a fructelor;
 dupa dimensiunii;

Metoda de sortare după masa individuală a fructelor, este îndeosebi, raspandita în

SUA, Franţa, Olanda, RFG, iar în prezent, într-o oarecare măsură, şi la noi în ţară, mai ales
pentru sortarea castraveţilor de seră destinaţi exportului.
Sortarea după masa fructelor se efectuează pe principiul cântăririi individuale a fiecărui
fruct şi descărcarea acestuia la fracţia respectivă de care aparţine.
Principiul sortării după masa fructelor permite separarea fructelor şi legumelor de orice
formă geometrică, pe fracţii cu un grad ridicat de precizie.
Organele de lucru (elementele de cântărire - cântarele) ale acestor maşini de sortat sunt
realizate într-o multitudine de variante constructive. în timpul procesului de lucru, aceste
elemente de cântărire pot fi fixe sau mobile.
 Din punct de vedere al aşezării organelor de lucru pe maşină şi ai gradului de folosire a
acestora pe un ciclu (între două treceri prin aceiaşi punct), maşinile se pot grupa în două
categorii - cu elementele de cântărire dispuse liniar (în plan orizontal sau în plan vertical) şi
dispuse circular (tip carusel).
Avantajul dispunerii liniare în plan orizontal a elementelor de cântărire este acela că
permite ca acestea să efectueze două operaţii de cântărire pe ciclu, ceea ce dublează
capacitatea de lucru a maşinii.
Din această categorie face parte maşina Moba-Ideal (Olanda) pentru sortarea
castraveţilor de seră, având o capacitate de lucru de 4000-6000 buc/h.

Pentru maşinile de sortat, pe principiul dimensional al fructelor, datorită varietăţii de

forme constructive ale organelor de lucru, vom adopta criteriul de clasificare după forma
orificiilor suprafeţei de sortare, completat cu forma constructivă a organului respectiv.

Maşinile de sortat fructe după dimensiuni, diferite constructiv, sunt mai simple, au
siguranţă mare în exploatare şi de aceea au căpătat cea mai largă răspândire, în mod deosebit
în Italia, Franţa, Olanda, RFG, şi în prezent se extind din ce în ce mai mult la noi în ţară.
Aceste maşini efectuează sortarea fructelor şi legumelor, îndeosebi, după diametrul
lor, şi mai rar după forma alungită
Pe organele de lucru prevăzute cu orifîcii circulare sau conice, sortarea fructelor se face
după diametrul lor ecuatorial maxim (Dmax).
După aceeaşi caracteristică are loc sortarea şi pe acele organe de lucru cu fante la care
se realizează orientarea fructelor de-a lungul fantei prin. deplasarea relativă a acestora faţă de
organul de sortare (ex. fante variabile - divergente - de tip transportor cu benzi, cu palpatoare,
cu role cu suprafaţa elicoidală şi de tip transportor cu masă conică-carusel).
 La aceste ultime tipuri de organe, ca urmare a orientării fructelor în timpul procesului de
lucru, rezultă o precizie maximă de sortare comparativ cu celelalte tipuri. Precizia sortării este
influenţată, în măsură însemnată, de forma geometrică a fructelor datorită poziţiilor diferite pe
care le pot ocupa fructele în orificiile care efectuează sortarea. Pe tipurile de organe de sortare
cu fante, pe care nu se realizează orientarea fructelor, sortarea are loc, în general, după
dimensiunea minimă (denumită grosime) a fructelor.
 Organ de sortare cu cilindri cu orificii circulare cu diametrele d1<d2<d3

1- mantaua perforată;
2.-jgheab de colectare a fracţiei separate prin orificiile cilindrului;
3 - masa de alimentare cu fructe;
4 - plane înclinate de trecere între cilindrii alăturaţi;
I, II, III, IV - fracţiile sortate in ordinea calităţii după mărime;
5 - colector final

In figura este dată schema maşinii de sortare de tip suprafeţe cilindrice cu orificii fixe.
Suprafeţele cilindrice sunt montate cu axele orizontal şi sunt antrenate în mişcare de rotaţie.
Diametrele orificiilor cresc de la un cilindru la altul în sensul deplasării materialului (d1<d2<d3).
In jgheaburile din interiorul suprafeţelor cilindrice se colectează fracţiile ce conţin fructele
a căror diametre sunt, respectiv în limitele D<d1; d1<D; d2<D<d3;si D>d3(considerate in sensul
deplasării materialului). Acest tip de organ de sortare se întâlneşte la maşina Barbet (Franţa) şi
se foloseşte în general la sortarea merelor, tomatelor şi caiselor, realizând un număr de 5-8
fracţii în funcţie de numărul de cilindri de sortare folosiţi.
Pentru reducerea vătămărilor mecanice ale fructelor, suprafeţele exterioare ale cilindrilor
şi ale jgheaburilor de colectare sunt căptuşite cu mase plastice buretoase de protecţie.
Organul activ de tip transportor cu bandă perforată, cu orificii circulare fixe, este
reprezentat schematicunde benzile de sortare sunt montate succesiv în ordine crescândă a
diametrelor orificiilor (dl<d2<d:i)y iar în fîg.6. este realizat un montaj mixt (seric-paralel) al benzilor
de sortare.
Ramurile active ale benzilor sunt dispuse înclinat faţă de orizontală cu un unghi de
până la 15°. între cele două ramuri ale fiecărei benzi se află câte un transportor cu bandă care
colectează şi scoate fracţiile sortate din maşină.
Schema organului de sortare de tip transportor, cu benzi perforate - cu orificii circulare fixe, cu
dispunerea succesivă (în serie) a benzilor de sortare ((d1<d2<d3);

1 - planul înclinat de alimentare;

2 -bandă fără sfârşit, perforată cu orificii circulare;
3 - transportor pentru colectarea şi scoaterea în afară a fracţiei separate;
4 - tamburul motor al benzii;
I, II, III, IV - fracţiile în ordinea descrescătoare a calităţii

Schema tehnologica a unei masini. Componenta si functionare

Masina de sortat cu organ cu fante divergente

Din punct de vedere constructiv, acest principiu de sortare prin fante, este realizat într-o
mare varietate de tipuri, şi anume:

 fante divergente formate de transportoare cu benzi şi pereţi fixi;

 fante divergente de tip transportor cu curele rotunde;
 fante divergente formate din role cilindrice cu suprafaţa elicoidală;
 fante variabile în trepte formate de role cilindrice şi palpatoare;
 fante divergente de tip transportor cu masă conică (carusel).

Maşina de sortat cu organ cu fante divergente formate de benzi înclinate

Realizează o sortare după dimensiunea maximă (diametrul maxim Dmax) în porţiunea

fantei cu dimensiunea corespunzătoare. Organul activ este compus din două benzi - una
înclinată din cauciuc 1, de tip transportor, care deplasează fructele de-a lungul fantei, şi alta din
bandă de fetru în poziţie verticală 2, care este fixă — formând intre ele o fantă cu dimensiunea
crescătoare continuu sau în trepte în sensul deplasării ramurii transportoare superioare L.
Reglarea distanţei între benzi (dimensiunile fantei) se realizează de Ia un mecanism cu
şurub 4. In cazul fantei în trepte (4-8 trepte), pentru fiecare treaptă există câte un mecanism
şurub de reglare independentă. La aceste maşini vătămările prin ciocnire a fructelor sunt
reduse, deoarece sunt evitate loviturile acestora.
Schema organului de sortare cu fante divergente formate de benzi înclinate;

1 - bandă transportoare înclinată;

2 - banda fixă verticală din pânză de fetru;
3 - suportul de fixare al benzii 2;
4-mecanismul de reglare a dimensiunii fantei dintre cele două benzi.

La aceste maşini vătămările prin ciocnire a fructelor sunt reduse, deoarece sunt evitate
loviturile acestora, deplasarile au loc cu viteze mici şi preluarea fracţiilor de către transportor se
face Ia acelaşi nivel, de înălţime cu al fantei de separare, dar sunt rnai frecvente vătămările de
tip rosături prin frecare abrazivă. Acest tip de organ de sortare se întâlneşte la maşina
Unifructa (Ungaria), Sarmac (Franţa).

Tot după dimensiunea maximă a fructelor are loc sortarea pe organul de sortare cu fante
formate de role şi palpatoare.

Schema organului de sortare cu fante formate de role cilindrice şi palpatoare

 1 - role cilindrice perechi;
2- palpatoare articulate liber şi independent;
3 - limitatoare reglabile pentru palpatoare;
4 - lanţ pentru fixarea articulată a rolelor;
5 - căi fixe de sprijin a fusurilor rolelor pentru a determina rotirea rolelor trase de lanţuri;
6.- transportoare pentru scoaterea, in afara maşinii, a fracţiilor sortate;
7 - rotor cu palete pentru uniformizarea alimentării rolelor cu fructe pe un singur rând;
8 - roată de lanţ pentru antrenarea lanţului:
I, II, III, IV - fracţiile în ordinea scăderii calităţii

Rolele 1, sub formă de perechi, sunt articulate liber ia capete pe două lanţuri 4,
antrenate de roţile de lanţ 8. La capete, rolele de pe ramura superioară a lanţului se sprijină cu
discurile solidare cu ele pe două căi rectilinii fixe 5, care imprimă rolelor, trase de lanţuri, mişcări
de rotaţie în jurul axelor proprii.
Deasupra rolelor de pe ramura superioară a lanţului se montează, articulate
independent, palpatoarele 2, a căror extremităţi inferioare se găsesc ia diferite distanţe de
suprafaţa rolelor pe lungimea ramurii superioare.
Aceste distanţe sunt aceleaşi pe lăţimea organului de lucru pentru toate palpatoarele,
dar descresc pe lungimea organului de sortare, în sensul deplasării ramurii superioare a benzii
cu role. Deci, între extremităţile inferioare ale pâlpâitoarelor şi suprafaţa rolelor, se formează
fante a căror dimensiuni descresc în trepte şi acestea pot fi reglate independent, pentru fiecare
fracţie, de la mecanismele cu şurub ale limitatoarelor 3. Aceste limita-toare permit ridicarea
liberă a oricărui palpator la contactul său cu suprafaţa unui fruct de dimensiune mare şi
limitează coborârea palpa-torului, permiţând revenirea sa în poziţia iniţială după antrenarea
fructului respectiv. Alimentarea fiecărei perechi de role cu fructe trebuie să se efectueze
uniform şi fructele să se aşeze pe un singur rănd pe suprafaţa rolelor pentru a asigura o
precizie înaltă de sortare. De aceea, organul este prevăzut, în zona de alimentare, cu un
tambur 7, care înlătură fructele aşezate pe al doilea rând de pe suprafaţa rolelor. Fructele
rămase între role pe un singur rând primesc o mişcare de rotaţie, datorită rotaţiei rolelor, care
are efect de orientare a fructelor, acestea aşezându-se cu axa lor proprie de simetrie (care
devine axă de rotaţie) paralel cu generatoarea rolelor. în acelaşi timp, datorită deplasării rolelor,
fructele sunt deplasate pe sub palpatoare. Fructele cu dimensiunea mai mare decât a spaţiului
dintre role şi palpatoare (a fantelor), ating palpatoarele care determină o rostogolire a acestor
fructe peste rola posterioară a perechii respective, căzând prin spatiile existente între perechile
alăturate de role, pe transportoarele 6, care colectează fracţiile separate şi le scot în afara
maşinii. Toate fructele cu dimensiunea maximă mai mare decât dimensiunea fantei între pal- .
patoarele din acelaşi rând (pe lăţime) şi role, sunt descărcate de.ţpe role la acelaşi rând de
palpatoare şi .fructele respective ajung în aceeaşi fracţie şi pe acelaşi transportor.
Acest tip de organ de sortare se poate folosi la sortarea merelor, perelor, piersicilor şi
tomatelor; Este fabricat de firma Roda(Italia) şi in ţara noastră intră în cadrul instalaţiei IST
(instalaţie de sortat tomate) şi are o capacitate de lucra de 6-8 t/h.
 O răspândire largă au primit-o maşinile ale căror organe de sortare sunt de tip carusel
cu fante variabile, datorită simplităţii lor constructive, a siguranţei mari în exploatare, a
consulului redus de energie, a preciziei de sortare satisfăcătoare şi a unui procent relativ scăzut
de vătămare a produselor sortate. Acest tip de organ de sortare se întâlneşte la instalaţiile
Dokex şi Greefa (Olanda) şi ICT-1 (instalaţie de calibrat tomate) de la noi din ţară, la care se
pot obţine 4-6 fracţii şi sunt utilizate, in general, la sortarea tomatelor, dar se pot folosi cu bune
rezultate la sortarea merelor. Dacă maşina arc în componenţa sa un singur organ de sortare,
atunci are o capacitate de lucm de 0,8-1,2 t/h. în funcţie de numărul organelor de sortare, ca-
pacitatea de lucru creşte, ajungând la 5-6 t/h, pentru patru organe de sortare, care lucrează în
paralel, în cadrul liniilor de sortare de mare capacitate. Un astfel de organ de sortare este
reprezentat în fig. 9 şi mai este întâlnit în literatura de specialitate şi sub denumirea de „calibror
tronconic rotativ' sau „organ de sortare cu con". Se compune dintr-un con l acoperit cu un strat
protector din pâslă sau cauciuc buretos, iar in jurul conului o bandă metalică circulară 2, de ase-
menea acoperită cu un strat protector. Banda este continuă sau formată din sectoare şi se află
la o distanţă de con crescătoare continuu sau în trepte, în sensul rotirii conului (banda formează
o fantă cu conul). Dimensiunile fantei pot fi reglate de la un mecanism 3 (în cazul benzii sub
formă de sectoare, dimensiunea fantei pentru fiecare sector în parte este constantă, dar diferită
pentru diferite sectoare şi în acest caz reglarea se face independent pentru fiecare sector in
parte, deci pentru fiecare fracţie în parte).

Pentru asigurarea unei precizii ridicate de sortare este necesar ca alimentarea organului
de lucru cu fructe să se realizeze uniform şi într-un singur strat şi şir (fruct după fruct), operaţie
făcută în condiţii satisfăcătoare de paravanul 5 de orientare în fantă a fructelor la alimentare, în
continuare, datorită rotirii conului şi unghiului .de înclinare a generatoarei sale, fructele sunt
purtate de-a lungul fantei între con şi bandă şi apăsate (centrifugate) în fantă, trecând prin fantă
la jgheaburile de colectare, în zonele corespunzătoare dimensiunii fructelor (unde dimensiunea
fantei este mai mare decât a fructelor), fructele de aceeaşi dimensiune separându-se în aceeaşi
zonă a fantei şi ajungând în aceeaşi fracţie. Datorită rotirii fructelor în timpul deplasării de-a
lungul fantei, are loc şi o orientare a lor, aşezându~se cu axa de simetrie (care reprezintă şi axă
proprie de rotaţie), aproximativ perpendicular pe fantă, rezultând o sortare după diametrul
maxim al fructelor. Fantele divergente pot fi formate şi de role cilindrice cu canale elicoidale,
practicate la suprafaţă rolele fiind grupate perechi şi rotindu-se în sens contrar spre exterior. Din
această cauză fructele' înaintează de-a lungul fantei divergente între role. Pe lungimea rolelor
sunt delimitate mai multe sectoare de colectare după numărul de fracţii. Acest tip de organ de
sortare se întâlneşte Ia maşina M. Fochaux (Franţa) folosită pentru sortarea fructelor de orice
formă geometrică.
 Schema organului de .sortare de tip carusel, cu fantă variabilă;

1 - con cu mişcare de rotaţie;

2 - bandă circulară;
3 - mecanism dereglare a dimensiunii fantei între bandă şi con;
4 -jgheaburi de recepţie a fracţiilor sortate: I-IV fracţii sortate;
5 - paravan pentru orientarea fructelor în fantă la alimentare.

Maşinile şi instalaţiile de sortare , dupǎ principiile de sortare ce le utilizeazǎ se împart în

douǎ mari categorii : instalaţii de sortare dupǎ dimensiunile geometrice; instalaţii de sortare
dupǎ greutate.
Aceste instalaţii executǎ sortarea fructelor sau a legumelor, mai ales dupǎ diametrul lor,
deoarece majoritatea fructelor şi legumelor ce se sorteazǎ sunt de forma sfericǎ sau foarte
apropiatǎ de aceasta şi mai rar de formǎ alungitǎ.
Maşinile şi instalatiile ce executǎ sortare dupǎ dimensiunile geometrice, realizeazǎ
separarea fructelor în fracţii funcţie de dimensiunile lor geometrice în special diametrul
ecuatorial maxim şi înǎlţime.
O clasificare a organelor active de lucru ce echipeazǎ maşinile şi instalatiile de sortare
dupǎ dimensiunile geometrice, se poate face în funcţie de forma constructivǎ a organului de
lucru respectiv .
 Aceastǎ clasificare se prezintǎ astfel:

Pe organele de lucru prevǎzute cu orificii circulare sau conice sortarea fructelor şi

legumelor se realizeazǎ dupǎ diametrul ecuatorial (Dmax). Dupǎ aceeaşi dimensiune se
realizeazǎ sortare şi la organele de lucru cu fante, la care orientarea fructelor de-a lungul fantei
se face prin deplasarea relativǎ a acestora faţǎ de organul de sortare (instalaţii cu fante
variabile-divergente, de tip transportor cu benzi, cu palpatoare, cu role cu suprafaţǎ elicoidalǎ şi
de tip transportor cu masǎ conicǎ-carusel). La aceste ultime tipuri de organe de lucru, ca
urmare a orientǎrii fructelor în timpul procesului de lucru, rezultǎ o precizie maximǎ de sortare,
comparativ cu celelalte tipuri. Precizia de sortare este influenţatǎ într-o mare mǎsurǎ, de forma
geometricǎ a fructelor. In figura 1 sunt prezentate diverse organe active de lucru ale maşinilor şi
instalaţiilor ce realizeazǎ sortarea dupǎ dimensiunile geometrice.
Fig.1 Organe de lucru ale maşinilor şi instalaţiilor de sortare dupǎ dimensiunile
geometrice
1 – element de calibrare de tip alveolǎ conicǎ cu deschidere variabilǎ; 2 – element de
calibrare de tip bandǎ perforatǎ ; 3 – element de calibrare de tip rolǎ elicoidalǎ

Sortarea dupǎ masa fructelor sau legumelor se efectieazǎ pe principiul cântǎririi

individuale a fiecǎrui fruct sau legumǎ, şi descǎrcarea acestora la fracţia corespunzǎtoare
masei acesteia. Principiul sortǎrii dupǎ masa individualǎ, permite separarea fructelor sau
legumelor de orice formǎ geometricǎ, pe fracţii cu un grad ridicat de precizie. Organele active
de lucru, în speţǎ elementele de câtǎrire sunt realizate într-o multitudine de variante
constructive, iar în timpul procesului de lucru ele pot fi fixe sau mobile. Din punct de vederea al
aşezǎrii lor pe maşinǎ şi al gradului de folosire al acestora pe ciclu (între douǎ treceri succesive
prin acelaşi punct), maşinile se pot grupa în douǎ categorii şi anume :
- cu elemente de câtǎrire dispuse liniar (în plan orizontal sau în plan vertical) ;
- cu elemente de cântǎrire dispuse circular (tip carusel).

O clasificare a acestor instalaţii de sortare, ce funcţioneazǎ pe baza criteriilor expuse

mai sus este urmǎtoarea:
 În figura 2 este prezentat un element de cântǎrire format din pǎrghii pe care este
montatǎ cupa de aşezare a produsului ce poate avea diferite forme, iar pe o tijǎ se aflǎ
contragreutatea ce realizeazǎ cântǎrirea.

Figura 2. Element de cântǎrire individual

1 – cupǎ ; 2 – tijǎ ; 3 contragreutate ; 4 – support

Masa de sortare manualǎ

Sortarea manualã se executã la mesele de sortare, care în mod obişnuit se prezintã sub
forma unor benzi transportoare confecţionate din cauciuc sau cu role ca ceea prezentată în
figura.

Masã de sortare cu role

Liniile de sortare şi condiţionare moderne utilizeazã mese de sortare cu role deoarece

prin rotirea rolelor în jurul axelor proprii sunt antrenate şi produsele, permiţând astfel expunerea
întregii suprafeţe laterale a acestora.
Dimensiunile geometrice ale benzii de sortare, respective lungime şi lãţimea, depind de
productivitate.
 Sistem electronic de sortare

Sistemul electronic de sortare este prezentat în figura – datorită implementării sistemelor

mecatronice în construcţia maşinilor şi instalaţiilor de sortare au fost create sisteme complexe
care permit simultan sortarea fructelor după masã , formă, dimensiuni geometrice şi culoare.

Sortator electronic