Tema proiectului:

Proiectarea unui aparat ce efectueaza operatia de zdrobire si desciorchinare cu capacitatea de 500 kg/h.

Planul proiectului:
1. Descrierea operatiei pe care o efectueaza aparatul. 2. Principiul de lucru al aparatului. 3. Bilantul de materiale. Bilantul energiilor. 4. Calculul parametrilor de exploatare( capacitatea de lucru, puterea, turatia, viteza de lucru). 5. Calculul organologic. 6. Bibliografia.

1. Descrierea operatiei pe care o efectueaza zdrobitorul desciorchinator.

In scopul eliberarii mustului din boabele de struguri pentru separarea de seminte, pielita si componentele solide ale pulpei, este necesara spargerea pielitei si destramarea miezului bobului. Aceasta operatie ce poarta numele de zdrobire,trebuie sa satisfaca anumite conditii de care depinde calitatea mustului obtinut.Operatia tehnologica initiala din cadrul prelucrarii primare a strugurilor este zdrobirea bobitelor si separarea ciorchinilor (desciorchinarea). Zdrobirea consta in distrugerea integritatii boabelor in vederea eliberarii sucului pe care il contin, fara a faramita pielitele, semintele si ciorchinii. in urma acestei operatii microflora existenta pe struguri este dispersata in intreaga masa de mustuiala. Daca strugurii nu sunt zdrobiti, sucul nu se poate transforma in vin, deoarece levurile, prezente in principal pe suprafata boabelor, nu-si pot exercita actiunea lor asupra sucului inchis in boabe. Actiunea produsa in timpul zdrobirii favorizeaza inmultirea levurilor care, la randul lor, determina o fermentatie rapida si usoara a mustului. Dupa zdrobire, materialul recoltat poate fi usor vehiculat prin pompare, sulfitat omogen, iar maceratia bostinei pentru vinurile rosii si aromate are loc in conditii optime, deoarece suprafata dintre faza lichida si solida este mult marita. Cand insa prelucrarea strugurilor pentru producerea acestor vinuri de maceratie incepe cu desciorchinarea, zdrobirea nu mai este o operatie obligatorie, deoarece integritatea boabelor este suficient de distrusa cu ocazia desciorchinarii. In diferite procedee de vinificatie, ca de exemplu in tehno logia producerii vinurilor rosii, prin maceratie carbonica nu se efectueaza separarea mustului ci a vinului brut. La obtinerea vinurilor care constituie materie prima pentru procesul de sampanizare, nu se efectuaza operatia de zdrobire. in asemenea situatii, zdrobirea boabelor se efectueaza in timp, datorita procesului de maceratie, sau direct prin presare, ca in tehnologia vinurilor spumante. Desciorchinarea strugurilor, numita si dezbrobonire, consta in separarea boabelor de ciorchine si eliberarea separata a sucului si boabelor pe de o parte si a ciorchinelor si a resturilor vegetale pe de alta parte. Particularitatile executarii acestei operatii depind de numerosi factori, dintre care un rol principal il are tipul de vin care se urmareste a se obtine. Desciorchinarea devine obligatorie atunci cand produsul zdrobit stag neaza pe parcursul fluxului tehnologic un timp oarecare in stadiul de mustuiala, sau cand in schema tehnologica este prevazuta si operatia de macerare in vederea ridicarii continutului vinului in extract. In astfel de situatii se impune desciorchinarea, deoarece ciorchinii din mustuiala influenteaza negativ calitatea viitorului vin. Desciorchinarea este recomandata si atunci cand ciorchinii nu sunt lignificati, deoarece prezenta lor in mustuiala face sa creasca continutul mustului in compusi fenolici, in special in acei oxidabili precum si in unele saruri de calciu, potasiu etc. Macerarea - fermentarea mustului fara desciorchinare determina obtinerea de vinuri cu gust intens de ciorchine, bogate in substante astringente si cu o duritate pronuntata atunci cand sunt tinere.
3

Prezenta ciorchinelui in mustuiala contribuie intr-o anumita masura si la poluarea vinului cu diferite pesticide retinute in asperitatile acestuia cu ocazia tratamentelor de combatere a bolilor si daunatorilor vitei de vie. Pentru evitarea oxidarii materialului zdrobit, ce provoaca adesea cassarea oxidazica a vinului, zdrobirea trebuie executata cit mai rapid posibil, astfel incit contactul mustuielii cu aerul sa fie de cit mai scurta durata. In scopul eliberarii unei cantitati cit mai mari de must care sa poata fi separat de restul mustuielii prin scurgerea libera, boabele de strugure trebuie sparte in totalitate. Aceasta spargere trebuie realizata astfel incit semintele si ciorchinii sa nu sufere vatamari care sa provoace marirea procentului de burba din must si imbogatirea exagerata a acestuia in substante tanante, ambele fenomene ducind la deprecierea calitatii produsului finit. De asemenea, pentru evitarea imbogatirii mustului in fier, fenomen ce poate produce casarea ferica a vinului, se impune ca organele ce produc zdrobirea, precum cit si suprafetele in contact cu strugurii si mustuiala sa fie confectionate din materiale inoxidabile, sau protejate impotriva actiunii corozive a acizilor din must.O alta operatie, ce urmeaza zdrobirii este desciorchinarea, sau dezbrobonirea. Aceasta operatie consta in separarea ciorchinilor din masa de mustuiala zdrobita, in scopul evitarii influentei negative a acestora asupra calitatii mustului. Prezenta ciorchinilor in masa de mustuiala atrage dupa sine urmatoarele neajunsuri se introduce in prese, ne justificat, un volum mai mare de material, micsorindu-se astfel productivitatea acestora ; o cantitate insemnata de substante straine folosite pentru tratarea vitei mai aderente la ciorchini decit la boabele de strugure sint introduse in must ; la prepararea vinurilor rosii unde mustul fermenteaza impreuna cu bostina, are loc absorbtia unei cantitati de alcool in masa spongioasa a ciorchinilor ; vinificatia cu ciorchinii produce adesea vinuri astringente si cu un gust ierbos. Ca si in cazul zdrobirii, desciorchinarea trebuie sa respecte anumite cerinte ce conditioneaza eficacitatea acestei operatii, similare celor impuse operatiei de zdrobire. Astfel, procesul trebuie sa decurga cit mai rapid posibil in scopul limitarii duratei de aerisire a mustuielii. Dupa desciorchinare, in masa de mustuiala sa nu mai ramina fragmente de ciorchini si nici boabe sau must in ciorchinii evacuati. Pentru limitarea imbogatirii mustului in substante tanante desciorchinarea trebuie sa se efectueze fara fragmentarea sau vatamarea ciorchinilor, iar pentru limitarea imbogatirii in fier se cere ca organele active ale utilajelor care realizeaza desciorchinarea sa fie confectionate din materiale inoxidabile. In concluzie desciorchinarea, ca operatie tehnologica, este utila pentru producerea vinurilor aromate si a celor rosii superioare, facultativa pentru vinurile rosii de consum curent si obligatorie arunci cand strugurii, prin natura soiului din care provin, dau vinuri aspre, astringente, precum si in cazul
4

unui cules timpuriu cand ciorchinii sunt mai ierbacei. Desciorchinarea, partiala sau totala, trebuie sa se aplice in functie de conditiile concrete in care se prezinta produsul recoltat, cu luarea in considerare a tipului de vin urmarit pentru a se obtine.

1.1 Cerinte tehnice si tehnologice ale masinilor zdrobitoare desciorchinatoare. Clasificare

Masinile zdrobitoare - desciorchinatoare moderne pot fi clasificate in doua tipuri de baza: zdrobitoare cu valturi si centrifugale cu soc. Se intalnesc, de asemenea, combinatii dintre aceste tipuri. In functie de destinatia tehnologica si de modul in care sunt cuplate, in linia tehnologica, cu alte masini, zdrobitoarele - desciorchinatoare pot fi clasificate in : -zdrobitoare simple, care realizeaza numai zdrobirea strugurilor: cu valturi, centrifuge, cupaleta. -zdrobitoare: zdrobitor - cantar, zdrobitor - elevator, zdrobitor -scurgator; -desciorchinatoare: zdrobitor - desciorchinator, zdrobitor desciorchinator - pompa, zdrobitor - desciorchinator - elevator; desciorchinator - zdrobitor (care se deosebesc in functie de ordinea operatiilor de zdrobire desciorchinare). Cerintele tehnice de baza, impuse masinilo zdrobitoare deseiorchinatoare, sunt urmatoarele : -piesele care se afla in contact cu produsul trebuie sa fie fabricate din otel inoxidabil sau din alte materiale corespunzatoare din punct de vedere igienico - sanitar; -piesele fabricate din otel inoxidabil trebuie sa fie tratate termic in scopul ridicarii stabilitatii, rezistentei la coroziune; - suprafata valturilor, a zdrobitoarelor - desciorchinatoare trebuie sa fie acoperita cu cauciuc in conformitate cu standardele in vigoare; -zdroditoarele - desciorchinatoare cu valturi trebuie sa fie unite cu un dispozitiv, care permite reglarea jocului intre valturi, de 3-5 mm; -bataia radiala a lantului nu trebuie sa depaseasca 0,005 din diametrul valtului; -ovalitatea cilindrului perforat al zdrobitorului - desciorchinator nu trebuie sa depaseasca 2,0 mm; -sistemul de ungere a zdrobitoarelor trebuie sa evite posibilitatea patrunderii materialelor de ungere pe produs sau in produs si pe suprafata pieselor care se afla in contact cu produsul; -zdrobitoarele - desciorchinatoare trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv special de protectie contra supraincarcarii; -zdrobitoarele - desciorchinatoare cu valturi trebuie sa fie echipate, de asemenea, cu dispozitive care permit antrenarea bostinei atat cu antrenarea cat si cu inlaturarea ciorchinilor;
5

-pompa pentru pomparea bostinei poate fi inclusa in componenta constructiei agregatului sau poate fi considerata masina de sine statatoare cu mecanism de actionare independent; -nivelul zgomotului nu trebuie sa depaseasca 75 dB Ia distanta de 1 m. Cerinte impuse zdrobitoarelor: Contact cu aerul cat mai scurt pentru evitarea oxidarii; Boabele sa fie sparte in totalitate pentru a se obtine o cantitate maxima de must; randamentul in must sa fie aproximativ 70 %; Spargerea boabelor sa nu afecteze si semintele sau ciorchinii, ceea ce ar conduce la marirea procesului de brba din must si la imbogatirea exagerata a acestuiain tanin; Mecanismela si suprafetele cu care mustul vine in contact sa fie din materiale acido-rezistente (pentru a preintimpina casarea ferica, cuprica.); Sa fie simple constructiv; Sa aiba productivitate mare; Sa fie usor de deservit si intretinut; Sa consume energie putina.

1.2 Constructia si functionarea zdrobitoarelor desciorchinatoare. Exemple.

Organele de lucru, de care depinde eficienta activitatii zdrobitorului desciorchinator, sunt valturile si desciorchinatorul. Dar, problemele legate decaracteristicile mecanice si energetice ale zdrobitoarelor cu valturi nu sunt suficient studiate, de aici rezultand marea diversitate a tipurilor si a formelor geometrice ale valturilor, utilizate in vinificatie. Forma geometrica si starea suprafetelor de lucru ale valturilor influenteaza procesul de maruntire a strugurilor, calitatea mustului obtinut, productivitatea zdrobitorului si consumul specific de energie. Strierea suprafetei de lucru a valturilor zdrobitoare (fara a tine cont de proprietatile structural mecanice ale boabelor) a fost introdusa in vinificatie din industria moraritului. Valturile canelate (striate) care lucreaza in perechi atat in industria moraritului cat si in industria de vinificatie au viteze de rotatie diferite. in majoritatea zdrobitoarelor de struguri, raportul vitezelor axiale ale valturilor dupa unele surse bibliografice este 4:3, iar dupa altele 1:2. Realizarea pe suprafata valturilor a canelurilor si viteza de rotatie diferita imbunatatesc conditiile de prindere si antrenare a produsului si asigura o distrugere mai buna a pielitei bobitelor, ceea ce usureaza iesirea mustului. Viteza de deplasare a particulelor de produs in zona de distrugere nu este egala cu viteza axiala a valturilor. Deplasarea strugurelui cu o oarecare viteza in raport cu valturile duce la distrugerea pielitelor de pe suprafata bobitelor si a ciorchinilor. Prin urmare, diferenta
6

vitezei periferice a valturilor zdrobitoare, dorita intr-un sir de ramuri ale industriei, in vinificatie, mai ales la prepararea vinurilor albe, este nedorita. In ultimul tip se observa tendinta tot mai mare de trecere de la valturi cilindrice cu caneluri la cele profilate (fig.2.1).

Fig 1. Tipuri de valturi: a - cilindrice; b,c,d, - profilate (patru si opt caneluri). Geometria si conditiile cinematice ale actiunii valturilor profilate contribuie la o aplicare rationala a fortelor exterioare asupra strugurilorprelucrati. La distrugerea lor intre varfurile si adanciturile valturilor, strugurii . capata viteze considerabil mai mici si sunt supusi strivirii mai slabe. Procesul de zdrobire se apropie mult de varianta optima cand faramitarea strugurelui este rezultatul apropierii suprafetelor paralele, fara ca acestea sa aiba o miscare relativa una fata de alta. Majoritatea firmelor straine fabrica valturile profilate cu 4, 6, 8 palete. in literatura de specialitate sunt prezentate anumite recomandari pentru alegerea formelor optime si a metodelor de calcul. Referitor la cele prezentate anterior, este importanta constatarea lui G. Troost ca intre valturile cu 4 palete ciorchinii se indoaie intr-o mai mica masura decat intre valturile cu 6 si 8 palete. Valturile zdrobitoare, de obicei, sunt realizate din fonta cenusie si sunt protejate prin acoperire anticorosiva. Unele firme straine utilizeaza in acest scop esente de lemn tare. Firma franceza ' Guy et Mital - Marmonier' fabrica valturile din silumin, in ultimul timp pentru protectia anticorosiva a valturilor este folosit cauciucul alimentar datorita avantajelor pe care le prezinta: elasticitate inalta, stabilitate la actiunile factorilor fizici si chimici si pretul relativ scazut. Firme renumite din strainatate, specializate in producerea utilajului pentru vinificatie, folosesc valturi cauciucate sau chiar valturi din cauciuc. La toate zdrobitoarele este prevazut un mecanism care permite reglarea jocului intre valturi, iar pentru evitarea avariilor este prevazut un dispozitiv deblocare, sub forma unui cuplaj cu frictiune sau cu came, care intrerupe lantul cinematic al mecanismului de actionare a valturilor. Cel de-al doilea organ de lucru principal al zdrobitorului este desciorchinatorul care, la utilajele moderne, este reprezentat de un
7

cilindru orizontal perforat, pe axa caruia, in interiorul sau, este montat un rotor cu palete. Avantajele acestui organ de lucru sunt: eficienta tehnologica mare, simplitatea constructiva, fiabilitate. Alaturi de aceste avantaje trebuie amintita si particularitatea sa constructiva de a permite, pentru separarea ciorchinilor, folosirea unor viteze relativ reduse, ceea ce imbunatateste calitatea mustului. La studierea solutiilor constructive ale desciorchinatoarelor se poate constata o mare varietate a parametrilor lor constructivi si cinematici. Referitor la problema prezentata, V.D.Emeleanov face urmatoarele precizari: numarul paletelor pe o spira a rotorului de-a lungul unui pas, in eventualitatea aranjarii paletelor pe o suprafata elicoidala simpla (cu un singur inceput), este de 8, 12, 16 sau 20; distanta intre palete in acest caz variaza in intervalul 25-31 mm, iar pasul spirei este cuprins intre 200 si 570 mm. Trebuie facuta insa precizarea ca din punct de vedere tehnologic este rational de utilizat doua intrari ale paletelor. Turatia rotorului variaza intr-un interval destul de larg (120 - 200 rot/min), iar in unele cazuri atinge si valori mai mari. Constructia desciorchinatorului este o problema de mare importanta careia trebuie sa i se acorde o atentie deosebita. in acest sens. un loc important il ocupa constructia cilindrului in care, dupa posibilitati, este realizata distrugerea mecanica a ciorchinilor, asigurandua-se o antrenare mai intensa a lor si deci o imbunatatire a calitatii procesului. Zdrobitoarele desciorchinatoare realizeaza: Zdrobirea strugurilor; Desciorchinarea. Dezbrobodirea sau desciorchinarea consta in separarea ciorchinilor de boabe, inlaturindu-se astfel influenta negativa a ciorchinilor asupra calitatii vinurilor. Avantaje: Se inlatura din must substantele staraine; Se mareste taria alcoolica a vinului obtinut; Vinurile se limpezesc mai usor; Se realizeaza economie de spatiu pentru prese, vase; Din tescovina, fara ciorchini, se obtin distilate alcoolice de calitate superioara.

Dezavantaje: Bosnita fara ciorchini se preseaza mai greu; Masa sporita de ciorchini ajuta procesul de fermentatie a bosnitei; Musturile sarace in tanin sunt greu de pastrat. Cerinte privind operatia de desciorchinare: Sa decurga rapid pentru a micsora contactul mustului cu aerul;
8

 Dupa desciorchinare, in mustuiala sa nu existe fragmente de ciorchini ci nici boabe sau must in ciorchinii evacuati; Organele active ce vin in contact cu mustul sa fie acidorezistente. Desciorchinatoarele sunt formate dintr-un cadru metalic, un cos de alimentare, organe de desciorchinare, organe de transmisie a miscarii. Operatia propriu zisa de desciorchinare consta in proiectarea strugurilor intregi sau zdrobiti de catre un ax rotativ cu palete, intrun cilindru perforat stationar sau rotativ. Axul desciorchinatorului prezinta mai multe forme contructive. Axul desciorchinatorului are o miscare continua in interiorul cosului desciorchinator care poate avea pozitie orizontala sau verticala. Cosul desciorchinatorului poate fi fix sau rotativ sau are orificii circulare, patrate, dreptunghiulare, rombice etc., care servesc la trecerea boabelor desciorchinate. Tipuri de desciorchinatoare: abcdAx cu palete dispuse dupa o infasurare elicoidala; Ax cu palete dispuse dupa doua infasurari elicoidale; Toba(aproximativ cilindru) cu palete semielicoidale; Toba cu palete dispuse elicoidl pe prima jumatate si tronconic pe a doua jumatate; 1-ax; 2-palete.

Fig 2.Tipuri de desciorchinatoare.

9

Forma orificiilor practicate in cosul desciorchinator: abcdeCirculare; Patrate; Dreptunghiulare; Rombce; Din sipci de lemn cu sectiune trapezoidala.

Dimensiunile orificiilor sunt diferite dupa forma: Orificii circulare- 20-30 mm in diametru; Orificii patrate-20-25 mm; Distanta intre sipcile de lemn-14 mm. Tipuri constructive de zdrobitoare desciorchinatoare orizontale: a- Zdrobitor desciorchinator orizontal simplu; b- Zdrobitor desciorchinator orizontal cu aparat de desciorchinare dublu si melc transportor de must + boabe; c- Zdrobitor desciorchinator cu melc transportor pentru boabe + must; d- Zdrobitor desciorchinator cu dispozitiv pentru scoaterea desciorchinatorului din circuit atunci cind nu este folosit;

Fig 3. Tipuri constructive de zdrobitoare desciorchinatoare orizontale.

10

1- Cos de alimentare; 2- Agitator; 3- Valturi; 4- Cilindru orb la partea superioara; 5- Cilindru perforat la partea inferioara; 6- Ax desciorchinator; 7- Camera pentru acumularea boabelor; 8- Gura de evacuare a mustuialii; 9- Gura de evacuare aciorchinilor; 10- Melc transportor de boabe + must; 11- Aparat de desciorchinat mixt (ax cu palete dispuse elicoidal + toba cu palete semielicoidale); 12- Dispozitiv pentru scoaterea desciorchinatorului din circuit.
1.3 Zdrobitorul manual de mica productivitate -este de tip cu vauri cilindrice, cu canei uri elicoidale, fiind folosit in unitati cu productii mici de struguri

Fig. 4. Zdrobitorul manual de mica productivitate Se compune dintr-un buncar de alimentare 1 axul agitator 2 cele doua valturi de zdrobire, un angrenaj de roti dintate cilindrice 3 volanta de actionare manuala 4si cadrul de lemn. Buncarul 1 confectionat din lemn de brad serveste la alimentarea zdrobitorului cu struguri; axul 2 , pe care sint montate o serie de degete agitatoare serveste la antrenarea strugurilor spre valturile de zdrobire ; valturile, confectionate din fonta, realizeaza zdrobirea boabelor ; volanta 4serveste la actionarea manuala a zdrobitorului ; cadrul executat din lemn de fag foloseste ca suport al intregii constructii. Organele active ale zdrobitorului sint acoperite cu un lac de protectie impotriva actiunii corozive a acizilor de must. Utilajul este prevazut cu un dispozitiv ce permite reglarea distantei dintre v alturi. Volanta pentru actionarea manuala poate fi inlocuita cu o saiba de curea ce permite antrenarea zdrobitorului de la un motor electric sau un motor termic.

11

Caracteristici tehnice principale sint urmatoarele : -Lungimea, in mm.. 1 400 -Latimea, in mm. -inaltimea, in mm . 850 -Productivitatea, in kg/h.. -Diametrul valturilor, in mm Greutatea, in kg.. 1 000 135

800

1.5. Zdrobitor - scurgator Zdrobitoarele scurgatoare au fost construite din necesitatea simplificarii prelucrarii strugurilor, prin realizarea scurgerii mustului liber, concomitent cuzdrobirea strugurilor. Este format dintr-un zdrobitor cu valturi canelate 2 (fig.2.12.) turnate din arama, avand la partea inferioara un transportor de mustuiala cu melc 3, cu ajutorul caruia se realizeaza scurgerea mustului liber. Turatia melcului este 24 rot/min iar distanta dintre valturi 2,25-9,75 mm.

Fig.5. Zdrobitor scurgator

1-palnie de alimentare, 2valturi canelate, 3-melc transportor, 4-racord evacuare must, 5-palnie evacuare mustuiala scursa, 6-cilindru perforat

12

Mustuiala zdrobita de cele doua valturi ale zdrobitorului cade intr-un jgheab de tabla perforat montat la partea inferioara a carcasei. in acest jgheab este montat un melc transportor inclinat la 20-25, care vehiculeaza mustuiala de-a lungul sau si a unui cilindru perforat montat in prelungirea jgheabului de mustuiala. Mustul liber se scurge prin orificiile jgheabului si cilindrului perforat, iar mustuiala scursa este eliminata prin gura de evacuare 5. Mustul scurs se colecteaza intr-un bazin plasat sub jgheabul perforat, de unde prin racordul 4 se scurge spre cisternele de colectare ale cramei. Din cauza lipsei desciorchinarii si a comprimarii mustuielii in dispozitivul de scurgere, mustul obtinut cu acest utilaj este foarte bogat in substante tanante. Totodata, prin frecarea mustuielii de peretii cilindrului perforat, are loc o maruntire a componentelor solide, care duce la marirea procentului de burba din must. Folosirea zdrobitoarelor-scurgatoare de acest tip nu este recomandabila decat in situatia in care strugurii care trebuie prelucrati sunt de calitate inferioara, astfel incat o prelucrare complexa nu ar fi rentabila. Caracteristici tehnice: capacitatea de prelucrare: 5-6 t/h; puterea electromotorului 2,8 kW; capacitatea cosului de alimentare 80 1; turatia valturilor 120 rot/min; turatia melcului 24 rot/min; distanta dintre valturi 2,25-9,75 mm. La reglarea distantei dintre valturi, se tine seama de: diametrul boabelor, starea recoltei de struguri, forma suprafetei valturilor. Intretinerea consta in spalarea zilnica cu jet de apa, dupa incetarea activitatii. Se spala palnia de alimentare, valturile zdrobitoare, gura de evacuare, partile interioare, dupa scoaterea capacelor laterale si demontarea sitei de fund din dreptul capacelor. Revizia masinii se face o data pe an, la sfarsitul sezonului, si consta in demontarea masinii, curatirea organelor de lucru si verificarea lor.

1.4. Zdrobitoare desciorchinatoare cu pompa

Zdrobitoarele desciorchinatoare cu pompa. Destinate zdro birii, desciorchinarii si pomparii mustuielii spre scurgatoare sau spre bazinele de fermentare, zdrobitoarele desciorchinatoare cu pompa, sint folosite in aproape toate marile complexe vinicole din tara noastra. Complexitatea lor, calitatea superioara a lucrarii efec tuate, spatiul restrins pe care il ocupa si simplitatea reglarii lor, fac ca aceste utilaje sa poata fi folosite atit in liniile de vinificatie destinate vinurilor curente cit si in cele pentru vinuri de marca. Cele mai raspandite tipuri, in unitatile vinicole ale tarii noastre, sint zdrobitorul desciorchinator cu pompa "Independenta' Sibiu si cel "Tehnofrig' Cluj. Datorita productivitatii sale reduse si indicilor calitativi de lucru inferiori celor obtinuti cu agregatul de mare capacitate "Tehnofrig', cel dintai este folosit numai in liniile de vinificatie de capacitate mica destinate prepararii vinurilor curente. In marile complexe vinicole, atit la prepararea vinurilor curente cit si a vinurilor superioare este folosit zdrobitorul desciorchinator cu pompa "Tehnofrig', Este compus din.urmatoarele ansamble principale
13

Z d r o b i t o r u l 1 . , d e

Fig 6: . Zdrobitoare desciorchinatoare cu pompa

Desciorchinatorul 2, pompa de mustuiala 3, si sistemul de actionare 4. Zdrobitorul, de tipul cu valturi canelate, se compune la rindul sau dintr-un buncar de alimentare 5, cadrul metalic al zdrobitorului 6 si doua valturi cu caneluri drepte. Desciorchinatorul, de tipul centrifugal, se compune din cadrul 7, carcasa cilindrica 8, cilindrul perforat 9, axul cu palete 10 si jgheabul de evacuare a ciorchinilor 11. Pompa de mustuiala, este de tipul cu piston si serveste la transportul mustuielii din bazinul de colectare 12 spre scurgatoare, sau spre cisternele de fermentare. Sistemul de actionare, compus dintr -un motor electric 13 si o transmisie cu curele si roti dintate 14 serveste la antrenarea diferitelor organe in miscare. Caracteristicile tehnice principale ale acestui agregat sunturmatoarele : Lungimea, in mm Latimea, in mm inaltimea, in mm. Greutatea, in kg 2 095 1590 1 788 1100 10 000-12 000 140

Productivit atea, i n kg/h..

Diametrul pistonului pompei, in mm............ Cursa pistonului, in mm 150 rot/min...

Turatia axului de antrenare a pompei, in

14

137

Puterea motorului electric, in kW............. Turatia motorului electric, in rot/min.. .

4.5 1 440

Calitatea lucrului efectuat cu acest agregat lasa de dorit aceasta clin cauza cresterii exagerate a continutului in fier si tanin din must. Cresterea continutului de fier se datoreaza executarii din materialele oxidabile a unor organe ale masinii ce vin in contact cu mustul, iar imbogatirea in tanin rezultadin procentul mare de vatamari provocate de organele active ale agregatului asupra ciorchinilor si semintelor.

15

2. Principiul de lucru al aparatului

Fig. 7. Zdrobitor desciorchinator cu dispozitiv de prelevare a mustului

1-buncar; 2-valturile; 3-obrurator; 4-palete; 5-cilindru perforat; 6-arborele desciorchinatorului; 7-jgheab pentru evacuare; 8-snec; 9, 10-ciur; 11-snec. Strugurii din buncarul 1 cad pe valturile 2, de unde prin obturatorul 3 ajung pe arborele 6 al desciorchinatorului cu paletele 4, ciorchinele evacuandu-se prin jgheabul 7, iar bobitele zdrobite prin perforatiile cilindrului 5 ajungand la snecul 8.. Aceasta masina se deosebeste de celelalte utilaje, de acelasi tip, prin faptul ca pentru evacuarea bostinei se utilizeaza doua snecuri 8 si 11. Ultimul este montat sub un unghi de 45. Sub ambele snecuri sunt instalate doua ciururi 9, 10 prin care la miscarea bostinei se elimina mustul. Avantajele acestei masini constau in: posibilitatea obtinerii unui must de diferite fractii; incetinirea procesului de oxidare a bostinei (datorita micsorarii timpului ei de prelucrare), micsorarea suprafetei necesare productiei (prin scoaterea din l i ni e a scurgatorului) si in universalitatea utilizarii (datorita obturatorului 3 pot fi prelucrati struguri cu separarea si fara separarea ciorchinilor). La fabricile de vin si de sucuri, pentru maruntirea fructelor si bobitelor sunt folosite zdrobitoare de fruncte si legume tip CDP-4 sau masina de taiatradacinoase tip CPI-4. Exista intreprinderi unde fructele cu samburi se prelucreaza in vederea obtinerii sucului pe liniile de prelucrare a strugurilor, in care, pentru maruntirea fructelor se folosesc masini de tip centrifuge. Utilizarea masinilor de maruntire prezentate nu permite obtinerea unei bostine destul de omogene din punct de vedere al compozitiei si cu proprietati extractive destul de bune. in bostina este continuta o cantitate anumita de particule destul de mici (pana la 1 mm), ca urmare a acestui fapt la presare si scurgere sucul se imbogateste cu particule in
16

suspensie. In afara de aceasta, valorile inalte ale vitezelor liniare ale organelor de lucru accelereaza oxidarea bostinei si sucului. La ICSIA din Crimeea (filiala din Simferopol), au fost realizate zdrobitoare cu valturi tip- VDV-5 pentru maruntirea fructelor, inainte de a extrage din ele sucul prin scurgator si presa. Zdrobirea se realizeaza prin doua valturi antrenate prin transmisie dintata sincrona si montate in buncarul de incarcare. Valtul conducator este antrenat in miscare de rotatie de motorul electric prin cuplajul de siguranta si reductorul cu melc. Toate piesele si subansamblurile care se afla in contact cu materia prima si cu bostina sunt executate din materiale speciale. Variatia jocului dintre valturi permite evitarea zdrobirii semintelor, incercari experimentale pe zdrobitoare tip VDV-5 au fost efectuate la fabricarea de vin din Simferopol si la fabricarea de vinuri din fructe din Minsk. Au fost obtinute urmatoarerele productivitati tehnice: 5-7; 5-6; 3,2-3,5 si 5,8-6 t/h, pentru diferite tipuri de vinuri. Consumul specific de energie electrica a fost 0,25-0,5 kW h/t. Au fost realizate valturi cu aripioare cu profil variat, dintre care, cele cu profil triunghiular sunt cel mai des utilizate. In urma experientelor efectuate, s-a constat ca sucul de visine obtinut la presa de struguri tip VPND-10 contine 15-17% suspensie, atunci cand s-a realizat prin zdrobire. . Dupa schimbarea acestui zdrobitor cu cel de tip VDV-5, continutul suspensiilor in suc s-a micsorat pana la 7-8,5%. Zdrobitorul tip TDG-20 separa pana la 90% din codite si 1-20% din samburi, ceea ce inrautateste considerabil conditiile de separare a primei fractii de suc de celelalte fractii. Umiditatea tescovinei la utilizarea zdrobitorului tip VDV-5 s-a micsorat cu 3%.

3. Bilantul de materiale. Bilantil energiilor.

3.1. Bilantul de materiale.
Bilantul de material exprima cantitativ transformarile pe care materiile prime le sufera, prin prelucrarea lor, intr-un proces tehnologic. Aprecierea modului de folosire a materiei prime si a celorlalte material intr-o anumita perioada de activitate a unei sectii sau intreprinderi se face pe baza bilantului de material anticalculat, care se intocmeste pe baza consumurilor specific planificate (din fiseletehnologice). La sfirsitul perioadei se intocmeste bilantul de materiale post calculate luind in considerare consumurile reale, rezultate din fisele de evidenta primara. Comparnd rezultatele celor doua bilanturi se poate evidentia situatia reala si se pot lua masuri pentru imbunatatirea activitatii. Bilantul de materiale post calculat permite compararea rezultatelor economice obtinute de doua sau mai multe intreprinderi care au acelasi profil si utilizeaza acelasi process tehnologic. Bilantul de material se calculeaza pe produs, pe sectie, pe intreprindere (obtinut prin insumarea bilanturilor de material pentru toate produsele fabricate).

17

Se pot calcula bilanturi de materiale pentru parti din procesul tehnologic, numite bilanturi partiale sau pentru intregul process tehnologic, numite si bilanturi totale sau globale. La baza calculelor bilanturilor de material sta legea conservarii materiei. Expresia legii conservarii materiei este:

Unde:

Mi- materiale intrat; Me- materiale existent; Mie- materiale iesit; Mr- materiale ramas;
Diferenta:

A=

se numeste acumulare.

Pentru procesele continue, in regim staionar, acumularea este nula:

Suma maselor materiilor prime care intrate in procesul tehnologic trebuie sa fie egala cu suma maselor produselor procesului. Admitind ca pe parcursul desfasurarii procesului tehnologic apar si pierderi, relatia care exprima legea conservarii mase ieste: Unde: masa materiei prime intrate; masa produsului rezultat; masa pierderilor inregiste la realizarea produsului.

In cazul unui process discontinuu, se aplica foarte bine,calculul fiind facut pentru o sarja. In cazul proceselor continue, prin faptul ca instalatia functioneaza neintrerupt, bilantul se face pe un interval de timp(o ora, o zi), tinind seama de faptul ca si la inceputul perioadei de bilant ca si la sfirsitul ei, in instalatie exista cantitati de materie de care trebuie tinut seama.

18

Schema tehnologica de obtinere a vinului

Fig.8 Schema tehnologica de ibtinere a vinului

3.1.1 Se calculeaza mustuiala rezultata la zdrobire-desciorchinare:

STRUGURI

Fig.9 Schema tehnologica de obtinere a mustuielii.

19

S=M+C+P1 In care: S= cantitatea de strugur,i in kg; M= mustuiala, in kg; C= ciorchini, in kg; P1= pierderi la zdrobire- desciorchinare, in kg. Calculam cantitatea de ciorchini: C= S= 500=17,5 kg; Calculam pierderile la zdrobire- desciorchinare: P1= S= 500=0,5 kg; Din relatiile de mai sus rezulta cantitatea de must: M=S-(C+P1); M=500-(17,5+0,5)= 500-18=482 kg. La scurgerea mustului vrac se separa bostina:

Fig. 10. Schema tehnologica de obtinere a mustului ravac. M=B1+Mr+P2: In care: M=mustuiala, in kg B1=bostina, in kg; Mr= mustuiala vrac,in kg; P2= pierderi la scurgerea mustului vrac, in kg. Calculam cantitatea de must vrac: Mr= S= 500= 106,5 kg; Calculam pierderile la scurgerea vrac: P2= M= 482= 0.48 kg; Din relatiile de mai sus rezulta cantitatea de bostina: B1=M-(Mr+P2); B1=482-(106,5+0.48)= 375 kg.

20

Bilantul de materiale tabelar: Materiale intrate kg Materiale iesite Ciorchini Struguri 500 Bostina Must Pierderi Total 500 Total kg 17,5 375 106,5 0.50+0.50 500

Tabel nr.1 Bilantul de materiale tabular.

3.2. Bilantul de energie

In principiu, bilantul de energie este intru totul similar bilantului de material, cu rezerva ca materialele care intra in process contin o energie interna, din care, eventual, o parte poate fi cedata in cursul transformarilor (cazul materialelor introduce in instalatii in stare topita). De asemenea produsele parasesc sistemul cu o anumita energie interna, din care o parte o preiau din materiile prime, eventual o alta parte din alte forme de energie prezente in sistem. Tinind cont de interventia energiei interne a materialelor in bilantul energetic, aceasta se vascrie:

Unde: Wi- energii intrate; Wg- energii generate in sistem (din combustie); Wu- energii folosite in mod util (eventual inmagazinate in produse); Wr- energii rezultate, reutilizabile in alteprocese; Wd- energii dissipate in mediu (asimilatetehnologic cu pierderile de energie);

W=P t [ kW/h.] P=2.7[ kW/h] t = 2,2[h] Deci: W= 2,7 2,2= 5,94[kW/h]

21

4.Calculul parametrilor de exploatare (capacitatea de lucru, puterea motorului, turatia, viteza de lucru).
Capacitatea de lucru= 500kg/h; Puterea motorului P= 2,7 kW; Turatia n= 80 [rot/min]; = 170MaPa (OL 50) Presiunea= 0,6 MaPa; F=L b: unde: F-suprafata camerei de prelucrare; L- lungimea valturilor; b-latimea deschiderii intre valturi; si viteza valturilor [m/s]; v= unde: D-distanta dintre valturi. D n;

5.Calculul organologic.
Arborele din figura se dimensioneaza pe baza rezistentei admisibile la rasucirea , aplicind formula: Mt= Wp .

Transformam aceasta relatie in functie de puterea necesara transmisaP, in kW, data si de turatia arborelui n, in rot/min, aplicind formula: Mt= 9550 [Nm].

Modulul de rezistenta polar Wp pentru sectiuni circulare are expresia: Wp= .

22

Egalundu-se cele doua relatii pentru Mt si inlocuindu-se Wp, se obtine: 9550 = 0,2 Deci: d= [ ].

d=

[ ]

Oricit de judicious sar efectua calculele de dimensionare a arborilor pe baza rezistetei admisibile la rasucire , rezultatele obtinute pe aciasta cale nu sunt totdeauna satisfacatoare din punct de vedere functional. De fapt in practica arboreal zdrobitorului desciorchinator ar trebui sa aiba diametrul cuprins intre valorile: 30-40mm.

23

6. Bibliografie.

COTETIUA., -1999- Masini, instalatii hidropneumatice si transport hidropneumatic, Editura ISO, Baia Mare DROBOTAV. ,ATANASIU M. ,STERE N.-1979-Rezistenta materialelor si organe de masini, Editura didactica sipedagogica Bucuresti GANEA G. ,GOREA GH. ,COJOC D. ,-2007- Utilaj tehnologic in industria alimentara, vol I, Editura Tehnica-info,Chisinau. I. Nistor, T.Popescu, C. Marinescu- 1967. Tractoare masini si unelte pentru agricultura. E ditura didactica si pedagogica Bucuresti. Toma Dragos. Masini si instalatii agricole. Editura didactica si pedagogica Bucuresti. Petru suditu. -2006. Masini, utilaje si instalatii horticole; Editura Pim. Valeriu D. Cotea. Tratat de oenologie. Vinificatia si biochimia vinului. Editura Ceres Bucuresti 1985. Vasile Neculaiasa, Ioan Danila- 1995. Procese de lucru si Masini agricole de recoltat. Editura A92 Iasi. www. Scritube. com

24