Oil;ilioi;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;ioioi;iiolil

Tema de casa

Masini pentru curatirea si sortarea semintelor

1 Introducere

Dupa procesul de recoltare produsele agricole nu pot fi utilizate direct in diferite scopuri
cum ar fii: pastrare ,consum,comercializare ,material de consum, sau material de insamintare
deoarece contin si impuritati,resturi vegetale , sau alte corpuri care s-au introdus in materialul de
baza inca de la recoltarea sa de pe teren .Inainte de a se pregatii pentru un scop bine stabilit la ce va
trebuii utilizat produsul recoltat este obligatoriu sa treaca printr-o operatie de sortare pe
dimensiuni si o curatire de impuritatii.

Cu aceasta ocazie se creste puritatea produsului si totodata conditii mai bune de pastrare si o
reducere a volumului de transport si de pastrare. Problemele care se pun sunt in functie de natura
produsului in ceea ce priveste curatirea si sortarea produselor agricole si in functie de destiatia
acestora : consum, pastrare, comercializare.

In continuare vom avea mai detaliat urmatoarele specificatii:

-Curatirea si sortarea

2 Proprietati fizice ale semintelor

In general separarea fiecarui tip de seminte se face dupa anumite criterii dupa care este
posibila diferentierea intre categoriile de seminte asemanatoare.Curatirea si sortarea au la baza
proprietati care diferentiaza cel mai mult componentele amesteculuide seminte si si care stau la
baza metodelor de separare corespunzatoare .Caracteristicile de separare se gasesc
prinproprietatile fizico chimice ale semintelor care variaza in funtie de cultura ,soi , umiditate .
Proprietatile fizico mecanice :

-Dimensiunile si formele semintelor:

Valorile biologice ale semintelor se determina in general prin greutatea individuala a fiecarei
semintei.De aceea este necesara si chiar utila sortarea lor dupa acest criteriu insa inca nu sunt
masini specializate care sa poata face sortarea dupa acest criteriu.insa sunta masini care includ si
aceasta caracteristica si mai mult in functie de dimensiunile semintei si se tine cont de semintele cu
forma regulata si se tine cont de 3 dimensiunicum ar fi:

Lingimea, latimea si grosimea semintei. Semintele altor culturi sau semintele de buruieni care se
pot gasii in cultura de baza se deosebesc pin cu totul alte dimensiuni de forma si de grutate .In
general masa semintei si marimea dimensunii acesteia se mareste si greutatea semintei se poate
afirma in sortarea dupa dimensiune ,cu cit este mai mare greutatea semintei cu atit este mai mare
rezerva de substanta hranitoare si mai valoroasa saminta respectiva.

Principalele dimensiuni ale semintelor

Alt criteriu de separare este forma lor geometrica .Dupa forma semintei se poate clasifica in 4
tipuri in functie de cele 3 tipuri de dimensiuni ale semintei :

Forma oarecere unde l>b>c din care se disting dimensiunile

B:latimea

C:grosimea

L:lungimea

Si sunt reprezentative semintelor de cereale paioase

 Forma de elipsoid de rotatie unde b>b=c in general la semintele de legume

Forma sferica unde b=c=l in generala la semintele de mazare,rapita , mustar , sau varza

Forma lenticulara l=b>c acestea sunt caracteristici specifice semintelor de buruieni dar tot in
aceasta categorie fiind foarte utila semintelor de porumb in general fiind foarte de folos

Forma semintelor poate fi utilizata pentru separarea lor spre exemplu pe o suprafata plana
semintele rotunjite se rostogolesc pe cind cele cu suprafete plane si si alungite nu se rostogolesc .
Proprietati aerodinamice ale semintelor

Se ia in considerare deplasarea diferita in curent de aer a semintelor .Acestea iau in

considerare rezistentele diferite la deplasare ale semintelor intr-un curent de aer .Proprietatile
aerodinamice pot fi caracterizate prin viteza de plutire ale semintelor ,cind componentele
amestecului de seminte se diferentiaza dupa viteza de plutire atunci aceasta constituie criteriul de
separare al componentelor

Viteza de plutire a semintelor depinde de greutatea ,forma semintei si starea suprafetei

semintei care formeaza componentele amestecului .Asupra particulri actioneaza greutatea
proprie ,rezistenta la deplasare a particullei in surentul de aer ,mai poate fi si forta arhimedica.
Esuatia de miscare a proiectiei pe verticala este :2.1

dv
m  mg  R  W
dt

Forta arhimedica W este foarte redusa in comparatie cu celelalte forte si poate fi neglijabila ,iar
rezistenta la deplasare R comform fortei lui Newton este 2.1’. C este un coeficient de rezistenta
aerodinamica ,ro a densitatea aerului, s fiind aria proectiei particulei pe un plan perpendicular pe
directia vitezei aerului .

a
Rc  s( ya  y ) 2
2

Va – v=vr =>viteza relativa a aerului si relatia poate sa devina :

dv a
m  mg  c s(va  v) 2
dt 2

Daca viteza u a curentului de aer cereste se masreste si rezistente r pina egaleaza greutatea mg a
particulei situatie cind particula ramine in suspensie .Viteza curentului de aer vertical este
corespunzator starii de echilibru al unei particule aflate in aceasta stare ,viteza de plutire fiind
notata cu vp.in relatie vp va devenii:
 2mg
vp 
c  a  s

d 2
In relatia pentru seminte sferice d este diametrul iar pentru seminte s  de alta
4
forma s  3 (l  b  c) 2 este o suprafata echivalenta

In tabelul de mai jos vom prezenta vitezele de plutire a mai multor seminte care au fost
determinate pe cale experimentala in functia de curentul de aer in m/sec

Dimensiunea Domeniul vitezei de Dimensiunea Domeniul vitezei de

semintelor plutire semintelor plutire

Grau 8.9-11.5 Secara 8.4-10.5

Spice treierate 3-5 Orz 8.4-10

Paie scurte 5-6 Porumb 9.8-17

Pleava 0.7-3.1 Fasole 11-16.5

Neghina 6.8-9.8 Soia 9-20.2

Urmarind datele din tabel se observa ca prin folosirea diferentelor intre valorile vitezelor de
plutire ale componentelor unui amestec de seminte se poate separa din cultura principala
pleava,seminte seci, bucati de spice treierate si multe seminte de buruieni.

Starea suprafetei semintei

Semintele plantelor de cultura si ale buruienilor pota avea suprafata netede sau rugoasa
,lucioasa sau paroasa ,densa sau poroasa si alte feluri de suprafete care se mai pot intilnii. Starea
suprafetei depinde de umiditatea si de gradul de maruntire si de conditiile de dezvoltare si
influenteaza la deplasarea semintei pe diferite suprafete si in diferite domenii. Starea suprafetei se
caracterizeaza prin marimea coeficientului de frecare intre seminte si suprafetele din diferite
materiale cum sunt pinza ,cauciuc , catifea,materiale plastice, valorile coeficientilor de frecare ai
semintelor netede si lucioase sunt mult inferioare celor cu suprafete aspre ,rugoase si cu perisori.
Dupa aceasta proprietete unele seminte de trifoi, lucerna, in, sfecle se diferentiaza net de semintele
de buruieni sau de resturile de capsule distruse .

Greutatea specifica a semintelor

Este vorba de greutatea specifica a seintei care este unitatea de volum a materialului semintei
determinata cu relatia 2.4 unde g este greutatea semintei si v este volumul semintei.

g
 
v

g= greutatea semintei

v= volumul semintei

Greutatea specifica a semintelor diferitelor culturi variaza in limite largi si depinde de

componenta chimica a si structura anatomica a semintelor ,de gradul de maturitate de umiditate si
de cantitatea de aer cuprinsa in saminta. Cercetatorii au demonstrat ca cea mai mare parte
greutatea specifica la o saminta o poseda andospermul , o valoare mai redusa o are embrionul si cea
mai mica parte o are invelisul adica tegumentul semintei. Prezenta aerului in seminte micsoreaza
greutatea specifica a semintelor. Cu cit materialul semintei este mai afinat cu atit continutul de aer
este mai mare si cu atit este mai mica greutatea specifica. Umiditatea influenteaza asupra greutatii
specifice in functie de valoarea initiala a acesteia. La o valoare initiala supraunitara greutatii
specifice ,cresterea umiditatii duce la scaderea greutatii specifice si invers la o valoare subunitara
cresterea umiditatii duce la marirea greutatii spacifice .

Pentru a diferentia particulele acestea se diferentiaza bine dupa greutatile specifice ele pot
fi specificate dupa acest criteriu astfel:la sortarea dupa greutatea specifica se pot separa numai
semintele grele de cele usoare sau cele uscate de cele umede.

In tabelul de mai jos se pot urmari limitele valorilor greutatilor specif

Dimensiunea Domeniul greutatii Dimensiunea Domeniul greutatii

semintelor specifice gf/cm3 semintelor specifice gf/cm3

Grau 1.2-1.5 Secara 1.2-1.5

Ovaz 1.2-1.4 Orz 1.3-1.4

Orez 1.1-1.2 Porumb 1.3-1.4

Linte 1.05-1.3 Fasole 1.2-1.4

Floarea soarelui 0.73-0.94 Soia 1.05-1.3

Culoarea Semintele diferitelor culturi ca si cele ale diverselor soiuri ale aceluiasi tip de cultura se
deosebesc in general dupa culoare sau nuanta de culoare.Datorita diferentelor de culoare semintele
nu reflecta aceleasi raze de lumina , aceasta proprietate se foloseste ca criteriu de separare dupa soi
, nuanta a semintelor coapte de cele necoapte.

Propietati elastice Au proprietatea de a reveni la forma initiala dupa folosire numita elasticitatea.
Elasticitatea se apreciaza prin coeficientul de rezistenta la ciocnire.

v2
k
v1

v1  inainte de ciocnire

v2  dupa ciocnire

Cercetarile au aratat ca acest coeeficient depinde de umiditate, greutatea specifica a semintelor

intrucat si de scadera sau marirea greutatii specifice.

Proprietati electrice Ca proprietati electrice prin care semintele se diferentiaza si dupa care se pot
separa sunt: conductibilitate electrica, constanta dielectrica, insusirea de polarizare si capacitatea
de a primi si ceda sarcini electrice.

Proprietatile electrice ale semintelor sunt intr-o stransa legatura cu compozitia forma fie variind de
la soi la soi si de la cultura la cultura. Semintele se comporta intr-un camp electric ca un dielectric
introduse intr-un camp electric uniform are loc o polarizare a semintelor, printr-o redistribuire atat
a sarcinilor electrice libere din acestea, cat si a celor legate elastic.In cazul particulelor incarcate cu
sarcini electrice daca sunt introduse intr-un camp electric forta cu care campul actioneaza asupra
particulelor incarcate depinde de marimea sarcinilor particulelor Q si intensitatea E a campului
electric conform relatiei :

F=QE

Pentru incarcarea cu sarcini a particulelor se folosesc : -Incarcarea prin contact direct cu un

electrod metalic

-Incarcarea particulelor prin camp de

descarcare

Cea mai eficienta fiind a doua metoda pentru ca este mai usor de utilizat si mai rapida de aceea in
practica cercetarile au stabilit ca prin legarea electrodului la un potential negativ apare o tensiune
mai mica decat prin legarea la un potential pozitiv adica tensiunea initiala de operatie a efectului e
mai mica.

3. Criterii, metode si mijloace tehnice de separare

Metodele de separare dintr-un amestec au la baza proprietati care le diferentiaza acela mai mult si
care constituie criterii de separare alcatuite din proprietatile fizico-mecanice ale amestecului.

Separarea dupa dimensiuni.

Amestecul de seminte se separa dupa dimensiuni si componentele sale daca acestea se diferentiaza
bine dupa una sau mai multe din cele 3 dimensiuni: grosime, latime si lungime.

Separarea dupa grosime:

Se realizeaza dupa grosime ;separarea se realizeaza cu ajutorul sitelor cu orificii alungite sau
dreptunghiulare. Prin sitele dreptunghiulare pot trece semintele cu grosime c fiind mai mica decat
grosimea a a orificiului, lungimea si latimea semintei neavand nici un rol deoarece orificiul are
lungimea L1 cu mult mai mare decat a semintelor care se separa.[L1=(2  2.5)Lmax ] Lmax este
gosimea maxima a semintelor de trecere din figura urmatoare: Fig D

Separarea semintelor dupa grosime pe site cu orificii dreptunghiulare

Separarea dupa latime :

Se face cand separarea amestecului este dupa latimea semintelor cu sitele cu orificii circulare prin
care trecerea semintelor depind numai de latimea lor, celalalte 2 dimensiuni ale acestora neavand
nici un rol de separare Fig E in acest caz dimensiunea de lucru a orificiului este diamentrul sau D
Separarea semintelor dupa latime cu site cu orificii circulare

Separarea dupa lungime:

Se poate efectua cand diferentierea are loc dupa lungimea semintelor. Separarea se face cu ajutorul
sitelor cu suprafete alveolare sub forma cilindrica cu alveole pe suprafata interioara denumite si
trioare cilindrice.

Separarea semintelor dupa lungime pe suprafata alveolara

Separarea semintelor dupa lungime in cilindrul trior

Separarea semintelor dupa lungime in triorul cu discuri

Separarea pe suprafete alveolarea are lac dupa lungime deoarece intrarea semintei complet in
alveola depinde numai de lungimea lor celalalte 2 dimensiuni fiind neincluse, semintele scurte
patrund si datorita miscarii de rotatie a cilindrului trior sunt ridicate, descarcate si colectate intr-un
jgheab iar cele lungi raman pe suprafata cilindrului in acest fel realizand0se separarea. Se vor
obtine 2 fractii de separare fractia colectata in jgheab numita scurta si care contime seminte cu
lungimi LD si fractia ramasa pe cilindru adica fractia seminte lungi cu L>D.

Separarea dupa forma :

Dupa forma cum ar fi seminte forma sferica si seminte plate sau alungite cum sunt ovaz , graul
neghinea si mazarea .Un astfel de amestec trecut pe o suprafata elicoidala sub greutatea proprie si
se deplaseaza pe aceasta in jos. Vitezele de deplasare la seminte sfreice cresc mai repede decat la
cele plate datorita diferentei intre coeficientii lor de frecare, de rostogolire, la cele sferice acare sunt
mult mai mici decat cei de alunecare a semintelor plate . Cresterea vitezei provoaca marirea
fortelor centrifuge in timpul miscarii si la care sunt supuse particule sferice sub influenta carora
acestea se departeaza de axa suprafetei elicoidale mai repede de axa suprafetei triorului mai repede
decat semintele plate si alungite. Deci separarea semintelor sferice de cele plate pe suprefetele
elicoidale cu axa verticala are la baza diferentierea miscarii semintelor datorita deosebirii dintre
coeficientii de miscare. Pentru o buna separare a semintelor sferice trebuie ca sa se plaseze intr-un
singur strat de grosimea unei seminte pe suprafata elicoidala pentru ca fiecare din ele sa se
rostogoleasca sau sa alunece pe aceasta suprafata.

1- suprafata elicoidala
2- canal cu bordura
3- palnie de alimentare

Schema separarii semintelor dupa forma geometrica pe suprafete elicoidale (triorul spiral)
Separarea dupa proprietatile aerodinamice:

Se poate efectua cand componentele amestecului de seminte se deosebesc dupa viteza de plutire a
acestora, se efectueaza in curentii de aer care circula prin canale specifice acestui proces care pot fi
de refulare , de aspiratie sau in curent de aer inclinat . Amestecul se seminte introdus in curentul de
aer vertical a carui viteza este Va este separat in 2 componente o componenta transoprtata de
curentul de aer si cealalta care deplaseaza in sens contrar curentului de aer (sub influenta greutatii
proprii si cuprinde semintele cu viteza de plutire Vp>Va in acest fel sunt separate cele 2
componente dupa viteza de plutire

Schema separatoarelor de seminte in curent de aer dupa viteza de plutire a) in canal de refulare si
b) in canal de aspiratie

1- seminte sanatoase
2- inpuritati
3- praf

Separarea dupa starea suprafetei

Pentru separarea amestecului se folosesc separatoare cu frecare, dupa efectuarea separarii dupa
proprietati aerodinamice si dimensiuni .Eficacitatea separatoarelor cu frecare depinde de
coeficientul de frecare de repaus si dinamic. Diferentele intre starea de repaus si starea de miscare.
Se folosesc separatoare cu frictiune cu panza cu miscare longitudinala, cu miscare transversala si cu
valturi.
Calitatea separarii depinde de materialul panzei transportoare, de separarea folosita deoarece
acesta influenteaza esential asupra diferentei intre coeficientii de frecare ai particulei
componentelor de separare asa cum se poate urmari in tabelul de mai jos datele respective .

Dimensionare Pe otel Pe panza Panza Panza moltonata

seminte bumbac

Domeniu Valoare Domeniu Valoare Valoare Domeniu Valoare

variatie medie variatie medie medie variatie medie

Ovaz 0.21- 0.34 0.36- - 0.76 0.34- 0.68

0.44 1.03 0.93

Mazare 0.03- 0.08 0.05- - 0.14 - 0.15

0.26 0.34

Linte 0.20- 0.44 0.44- - 0.72 - -

0.62 1.11

In 0.21- 0.32 0.48- - 0.81 - 0.16

0.40 1.03

Sfecla 0.17-0.4 0.31 0.21- - 0.43 0.36- 0.43

0.53 0.55

Trifoi rosu 0.14- 0.26 0.32- - 0.48 0.23- 0.36

0.36 0.57 0.42

Lucerna 0.14-0.4 0.30 0.36-0.9 - 0.67 0.28- 0.49

0.48

Oscuta 0.17- 0.27 0.48- - 0.91 - -

0.32 1.19

Pentru separare se poate folosi cu succes si metoda magnetica iar materialul inainte de a fi supus
curatirii se pregateste in prealabil prin amestecare cu pilitura de fier in amestecatoare. Capacitatea
de aderare a piliturii la suprafata piliturii de panza atat de structura suprafetei cat si de compozitia
si finetea piliturii. Mai poate fi si separator magnetic cu banda semintele prelucrate cu pilitura de
sunt aduse in camul electromagnetic pe banda t si semintele netede care nu sunt acoperite cu
pulbere trec prin campul magnetic fiind colectate la captorul transportorului t si semintele cu
pilitura atrase si lipite pe benzile transportorului transversal.
schema separatorului magnetic cu banda

m- polii magnetului

a- amestec

1- seminte netede

2- seminte cu asperitati

Separarea dupa greutate specifica

Separarea dupa greutatea specifica a unui amestec de seminte in componentele sale se poate face
cand acesta se diferentiaza dupa greutatea specifica. Aceasta este un indice al calitatii semintelor
mai ales pentru materialul de insamantare deoarece au greutate mare si cea mai buna germinatie si
poseda o mare putere de crestere si poate duce la sporul de productie de la 200-500 kg la hectar.
Separarea se poate face pe cale umeda prin folosirea solutiilor cu greutate specifica
corespunzatoare, pe cale uscata pe suprafate pneumo-vibratoare.

Separarea dupa culoare

Se face pentru separarea unui amestec care se diferentiaza dupa culoare datorita sensibilitatii
ridicate a organului de sortare. Masina de sortare are dispozitive deosebit de complexe, acesta
masina se poate gasi in 2 variante constructive dupa principiul de functionare –electropneumatice
care folosesc jet de aer comprimat pentru seminte mari exemplu cafea, mazare

- electrostatice care folosesc incarcarea un camp electric se utilizeaza in cazul sortarii

semintelor mici, grau orez
Schema masinii de sortat dupa culoare tip electromagnetic

1- cos alimentare

2- transportor batator de alimentare

3- transportor uniformizator cu banda

4- camera optica separare

5- celule foto

6- fonduri colorate

7- duza aer

8- amplificator

a- amestec de separare 1-semintele necolorate ; 2- seminte colorate

Masina pentru seminte mari pentru fasole si mazare supusa procesului de sortare la seminte mici
nu da rezultate satisfacatoare datorita frecventei mari a trecerii semintelor prin fata fotocelulelor si
a inertiei mari a sistemului mecano-pneumatic ca nu poate raspunde la aceasta frecventa. Masina
electrostatica prin pricipiul sau de functionare dupa culoare separa in urmatorul fel semintele in
cadere libera in sir continuu semintele sunt introduse si sortate si prin separare realizandu-se o
precizie pana la 99.9 % si are capacitati de lucru ridicate si formate din mai multe sectii care
lucreaza in paralel fiecare sectie avand cate o camera optica de separare.
Masini de sortat dupa culoare de tip electrostatic

1- cos alimentare

2- transportor vibrator

3- transportor cu curea

4- camera optica

5- fotocelula

6- fond colorat

7- duza electrostatica

8- electrod plan

9- bloc amplificare

10- placa legata la pamant

11- placa incarcata pozitiv

12- colector de seminte separate

a- amestec seminte 1-semintele necolorate ; 2- seminte colorate sau diverse nuante

Sortarea se mai poate face si dupa:

-sortarea dupa proprietati elastice

-sortarea dupa proprietati electrice

4. Schema tehnologica a unei masini. Componenta si functionare

Curatitor GTR aceasta masina este un curatitor de inalta performanta, efectul de curatire este
intarit de un sistem ultra eficient de pre si dupa aspiratie care aspira usoarele impuritati
intotdeauna la intrarea si iesirea acestora din aspiratie.

Ramasitele aspirate praf si particule usoare se depun intr-un compartiment de expansiune si se

transporta cu ajutorul unui transportor elicoidal. Acesta fiind prevazut cu sistem obturator de aer
cu multiclape de inchidere pentru a impiedica infiltrarea de aer fals. Toate capacele obturatorului si
ventilele de aer se potrivesc si se controleaza de catre partea de ambalare. Aceasta masina este
facuta pentru o separare perfecta de aceea fiind foarte mare ca dimensiuni si cu o capacitate mare
de sortare intre 11 tone pe ora.

Parti componente:

1. Intrare prevazuta cu un tambur de alimentare care imparte produsul de curatat pe toata

latimea de lucru, reglarea vitezelor fara trepte a tamburilor e prevazuta cu motor separat
de reglaj a frecventei curentului

2. capac ventil de siguranta suspendat

3. sistem de pre-aspirare aer care inlatura de pe site praful si particulele usoare deschiderea
aspiratiei canalului de pre-aspirare este reglabila pentru a permite o viteza de aer variata

4. sita cu ochiuri rare de 1 mm patrat care are rolul de alege murdaria

5. sita preliminara care sorteaza produsele prea mari si are o inclinare a sirei reglabila
pentru anumite tipuri de masini

6. sita de sortare / sita pentru nisip cele 2 randuri inferioare ale sitelor se pot utiliza
conform scopului de curatire ca site de sortare respectiv pentru nisip

7. iesire pentru produsul curatat

 8. sita de aer, particulele usoare se separa pe sita de aer se va transport prin canalul de
aspiratie la compartimentul de expansiune

9. canal de preaspiratie , produsul usor care a fost separat de sita de aer se va transporta
prin canalul de preaspiratie la compartimentul de expansiune

10. intrare de aer fals , cu 2 capace de aer fals pentru controlul cantitatii de aer sunt dispuse
pe ambele parti ale curatitorului in pre si ante sisteme de aspiratie

11. compartimentul de expansiune

12. transportorul elicoidal, unu sau mai multe transportoare care duc si descarca produsul
sortat in compartimentul de expansiune in locul de ambalare

13. clapeta de distributie a aerului , se face tot timpul in pre si dupa sistemul de aspiratie

14. panou de control , pentru reglarea vitezei tamburului de alimentare

Modul de functionare al masinii de sortat si curatat seminte tip GTR

Se introduce bateria la cosul de alimentare care e prevazut cu un tambur care uniformizeaza

materialul si regleaza viteza tamburului in funtie de capacul 2 care regleaza debitul de material.

Materialul ajunge in sistemul de pre-aspirare unde atrage particulele usoare si praful, restul
materialului trecand spre sita cu ochiri rare apoi la sita preliminara dupa care ajunge la sita de
sortare.

La sita de sortare care aceasta curata ultimul material inaite de iesirea sa din ciclul de curatire.
5. Fluxul si schema tehnologica a separarii semintelor cu campurile
de distributie bidimensionala (c,up) distincte

5.1. Teoria si calculul sitelor

 Dintre toate metodele folosite pentru curatirea si sortarea semintelor, cea mai raspandita este
metode care se bazeaza pe diferenta intre dinemsiunile semintelor, deoarece majoritatea
semintelor plantelor de cultura si de buruieni se diferentiaza dupa dimensiuni.

Asa cum s-a aratat mai inainte , daca diferentierea intre componentele amestecului are loc dupa
grosimea semintelor , atunci separarea se face cu ajutorul sitelor cu orificii dreptunghiulare , iar
daca diferentierea are loc dupa latime, separarea se efectueaza cu site cu orificii circulare (uneori si
cu site cu orificii patrate sau triunghiulare). Deci, sitele se folosesc la separarea amestecurilor in
componenetele lor cand semintele se difarentiaza fie dupa grosimea , fie dupa latimea acestora.
Pentru stabilirea dimensiunii dupa care se poate face separarea si determinarea dimensiunii de
lucru a orificiilor sitelor este necesar sa se cunoasca analiza dimensionala a semintelor tuturor
componentelor ce formeaza amestecul de separate.

5.2 Analiza dimensionala a semintelor

Oricare dintre cele 3 dimensiuni (lungimea, latimea, grosimea) ale particulelor unei mase de
seminte ale aceleiasi culturi, variaza, in anumite limite, uneori destul de largi, datorita dezvoltarii
neuniforme a plantelor, a diferentelor intre soiuri. Pentru a avea imaginea variatiei dimensiunilor
semintelor se efectueaza o repartizare a acestora, dupa dimensiuni , pe clase, determinand
numarul de seminte din fiecare clasa, dup ace mai intai s-au efectuat masuratorile dimensiunilor
tuturor semintelor dintr-o proba. Rezulatatele obtinute se reprezinta grafic sub forma histogramei
si a curbei de variatie a distributiei dupa dimensiuni a semintelor.
Pentru scopuri practice sunt suficiente caracteristicile variatiei dimensiunilor semintelor
semintelor unei mase si anume : marimea medie a dimensiunii considerate Md (Me pentru lungime
, Mb pentru latime , Mc pentru grosime ), abaterea medie patratica σd ( σe , σb , σc pentru
lungime, latime, grosime) coeficientul de variatie V si numarul total de masuratori N efectuate
( marimea probei considerate ). Aceste marimi de determina cu relatiile:

m m

 d *n  
i i i * pi
Md  1
 1

N 100

m m

  i * ni 
2 2
i * pi
d   1
 1

N 100

d
V  * 100 (%)
Md

In care:

d max  d min
- m , reprezinta numarul de clase in care s-a impartit intervalul


- ni - numarul de seminte di clasa i ;

ni
- pi  * 100 (%) , participatia clasei i in proba;
N

2 *i 1
- d i  d min  *  , dimensiunea medie a clasei
2

-  i  d i  M d , abaterea de la marimea medie a avalorii medii a clasei i ;

Din figura se contata ca aria de sub cuba de variatie si abscisa este egala cu aria histogramei si ca
aceasta arie , la o anumita scara , rerezinta marimea probei de de seminte analizata, cu alte cuvinte ,
daca proba este reprezentativa , concluzia se poate extinde , si cu o buna aproximatie se poate
afirma ca aria reprezinta, la scara masa totala de seminte din care s-a constituit proba.
 Deoarece curba de variatie poate fi aproximata prin curba distributiei normale de ecuatie,
inseamna ca rezultatele studiului acesteia pot fi aplicate direct pentru caracterizarea dimensionala
a semintelor.

Ariile de sub curba reprezinta, la o anumita scara, masa de seminte si procentul, participatiile
fractiilor:

fractia de seminte cu dimesiunea d   M d   , M d    este in proportie de aprox. 68,3%

-
din masa de seminte;
fractia cu dimensiunea d   M d  2 , M d  2  este in proportie de aprox. 95,5%
-
fractia cu dimnsiune d   M d  3 , M d  3  este in proportie de aprox. 99,7%.
-
Asadar se poate spune ca : d max  M d  3 ; d min M d  3 , iar domeniul de imprastiere a
dimensiunii analizate este d max  d min  6

Deci, pentru a putea face aprecieri asupra oricareia din cele trei dimensiuni ale semintelor unei
mase, este necesar sa fie cunoscute marimile caracteristice M d ,  d si N ale fiecarei dimensiuni in
parte, marimi care se obtin efectuand analiza dimensionala a semintelor fiecarei componenta din
amestec.

In masuratorile efectuate pe probe determinate (reduse), este posibil sa nu fie intalnite

semintele ci dimensiunile cele mai mici sau cele mai mari (existenete in realitate) si deci marimea
medie reala poate diferi de cea determinata pe baza masuratorilor facute. Eroarea care se face , in
acest fel , la determinarea marimii medii fata de valoarea reala , se stie din teoria probabilitatilor, ca
este data de relatia :

d
e
N

Eroarea este cu atat mai mica, deci pecizia determinarii cu atat mai mare, cu cat  d este mai mic
(sirul de valori este mai putin dispersat) si cu cat numarul de masuratori N este mai mare (proba
mai mare). Petru scopuri practice cu o precizie suficienta se obtine valoare medie M d , daca
probele contin 300-500 seminte.

Cunoasterea valorilor marimilor M d si  d pentru fiecare din cele doua dimensiuni (latimea si
grosimea ) ale semintelor culturii principale , ne permite precizarea dimensiunilor de lucru ale
orificiilor sitelor pentru curatirea acestor seminte de impuritati mari si mici. Astfel, sunt necesare
minim doua site:

o sita pentru separarea impuritatior mari, cu dimensiunea de lucru a orificiului mai mare
-
decat M d  3
 o sita pentru pentru separarea impuritatilor mici, cu dimeniunea de lucru a orificiului mai
-
mica decat M d  3

In cazul sortarii pe fractii, dupa dimensiuni , a semintelor pincipale, dupa curatirea acestora,
dimensiunea de lucru a orificiului sitei, pentru sortare, se alege a  M c  1,5 c .

De asemenea, valoarea lui σ ne da o idee asupra uniformitatii dimensionale a semintelor, cu

cat σ este mai mic cu atat semintele sunt mai uniforme din punct de vedere dimensional, sunt mai
grupate in jurul valorii medii, asa cum se poate urmari in figura urmatoare:

Curbele de distributie normala pentru 2 valori diferite si aceasi valoare medie md (6 1  6 2 )

Analiza dimensionala a particulelor tuturor componentelor amestecului de seminte ne da posibilitatea

atat a alegerii celei mai adecvate forme a orificiilor sitelor pentru separarea cea mai completa a
componentelor, cat si a dimensiunii de lucru corespunzatoare a orificiilor sitelor resective . In tabel sunt
date limitele valorilor dimensiunilor principalelor seminte ale culturilor si ieburilor:

Denumirea Limitele dimensiunilor (mm) Denumirea Limitele dimensiunilor (mm)

semintelor semintelor
grosime latime lungime Grosime Latime Lungime

(c) (b) (l) (c) (b) (l)

grau(sovietic) 1,5-3,8 1,6-4,0 4,2-8,6 Fasole 2,7-10,0 4,7- 7,2-18,5

11,0

grau(romanesc) 1,5-3,3 1,9-3,9 5,0-7,4 Soia 4,0-7,0 4,5-8,0 5,0-10,5

grau Lavrin 1,8-3,6 2,0-3,3 4,8-7,2 Floarea 1,7-6,0 3,5-8,6 7,5-15,0

soarelui

grau Ceres 2,0-3,5 2,1-4,0 5,1-7,7 Trifoi rosu 0,6-1,4 1,0-2,0 1,2-2,7

grau (nou) 2,0-3,8 2,5-4,5 5,0-9,0 Lucerna 0,5-1,3 0,8-2,0 1,1-2,5

Secara 1,2-3,5 1,4-3,6 5,0-10,0 Sparceta 1,7-4,0 3,0-6,0 4,0-8,0

Orz 1,4-4,5 2,0-5,0 7,0-14,6 Obsiga 0,7-1,5 0,9-2,8 4,5-7,5

Ovaz 1,2-3,6 1,4-4,0 8,0-18,6 Rairas 1,0-2,0 1,5-3,0 6,0-10,0

Orez 1,2-2,8 2,5-4,3 5,0-12,0 Golomat 0,5-1,5 0,9-2,5 4,5-7,5

Porumb 2,5-8 5-11,5 5,5-13,5 Neghina 1,6-3,0 2,0-3,8 2,6-4,4

Mazare 3,5-8 3,7-8,0 4,0-8,8 Ovazcior 1,2-3,0 1,4-3,2 15,0-25,0

Linte 2,0-3,3 4,0-8,0 4,0-8,0 Cuscuta 0,4-0,9 0,5-1,1 0,8-1,2

6. Elemente teoretice privind procesul de separare a semintelor pe

site plane
6.1 Stabilirea formei orificiului pentru separare.Determinarea
dimensiunii de lucru a orificiului.
Din punct de vedere al dispunerii reciproce a curbelor de variatie a componentelor daca
consideram un amestec format din trei componente(semintele culturii principale,impuriatile mari
si impuritatile mici) se poate intalni una din urmatoarele situatii:

a)curbele de variatie se suprapun total

In principal forma orificiului pentru separare se stabileste in functie de dimensiunea dupa care
componentele se diferentiaza cel mai mult.Daca dimensiunea respectiva este latimea(b) atunci sita
trebuie sa aiba orificii circulare; daca dimensiunea este grosimea(c) atunci sita de separare trebuie
sa aiba orificii dreptunghiulare.

Dimensiunea de lucru a orificiilor sitelor se refera la diametrul orificiului circular cand separarea
se face dupa latimea semintelor si atunci d(de la genericul dimensiune) devine b (latime); se refera
la latimea orificiului dreptunghiular cand separarea se face dupa grosimea semintelor si atunci d
devine c(grosime).

In practica, la masinile de curatire si sortare a semintelor, alegerea setului de site adecvat se face
prin cernerea unei probe din amestecul de seminte, ce trebuie prelucrat, pe un set de site de
laborator, determinandu-se combinatia de site, de la care se obtine produsul corespunzator
cerintelor impuse, aceeasi combinatie de site mentinandu-se apoi la masinile propriu-zise de lucru.

6.2 Tabelele de corelatie

 Din numeroasele experimente efectuate s-a constatat ca cea mai frecvent intalnita situatie este
aceea de suprapunere partiala.Cu toate acestea este posibila separarea completa a componenetelor
amestecului, chiar daca curbele de variatie se suprapun partial.Rezolvarea acste probleme se poate
face folosind asa numita tabela de corelatie in care se pot studia simultan din punct de vedere al
separarii doua sau trei proprietati ale componentelor amestecului pentru separare.De asemenea
tabela de corelatie ne permite alegerea cu cea mai mare precizie a sitelor de separare si stabilirea
procesului tehnologic.Situatii practice intalnite sunt: orz cu ovaz (latime-lungime), in cu mazare
furajera (latime-lungime).

Sa analizam cazul practic al unui amestec de seminte de orz si ovaz ,care trebuie separat folosind
tabela de corelatie.Aceasta se construieste prin repartizarea semintelor din clasele dupa lungime pe
clasele de dimensiuni ale latimii, iar apoi se reprezinta curbele de variatie pentru cele doua
dimensiuni ala orzului si ovazului.Pentru fiecare din componentele amestecului se obtine un camp
de distributie simultan dupa cele doua dimensiuni .

Campuldistributiei simultane dupa lungime si latime a semintelor dintr-o proba

Daca se analizeaza campurile de distributie simultana dupa cele doua dimensiuni a celor
doaua componenete se observa ca nu se suprapun ci sunt distincte, astefel incat se poate stabili o
linie de democratie, care sa separe cele doua campuri.Cum cele doua campuri sunt distincte
inseamna ca pot fi separate complet componentele din amestec.

Daca sunt suprapuneri de campuri atunci se stabileste tabela de corelatie, care privste simultan trei
proprietati ale semintelor.

6.3 Stabilirea procesului tehnologic optim de separare a semintelor

 Procesul tehnologic optim de separare completa a doua componente dintr-un amestec, cand
curbele lor de variatie se suprapun partial, se stabileste tabela de corelatie a celor doua dimensiuni
ale componenteor.Pentru cazul orz-ovaz, sunt posibile patru variante de procese tehnologice de
separare completa a celor doua componente

Varianta 1

1)amestec I trior φ 9.6

2)amestec II sita φ 2.8

3)amestec III sita φ 3.2

Varianta 2

Varianta 3
Varianta 4

Fiecarei variante ii corespunde o schema tehnologica de separare conform careia se efectueaza

separarea. Astfel pentru variantele I si II avem schemele tehnologice de separare corespunzatoare
 Comparand cele patru procese tehnologice rezulta ca cea mai buna este varianta IV deoarece
acesteia ii corespunde capacitatea maxima de lucru a masinii si se obtine produsul de cea mai buna
calitate. In procesul tehnologic capacitatea de lucru este cu atat mai mare cu cat triorul se afla mai
spre partea finala a procesului, triorul avand capacitati mai mici de lucru decat sitele, astfel
explicandu-se si de ce varianta IV este cea optima, deoarece ponderea cea mai mare in procesul de
separare o au sitele, ramanand o parte mica pentru trior. Daca cantitatea de amestec supusa
cernerii este considerata 100%, atunci partile separate pe fiecare organ de lucru in pare sunt
exprimate procentual fata de cantitatea introdusa in masina.

6.4 Tipuri de blocuri de separare a semintelor dupa dimensiuni

Folosirea elementelor unificate in constructia masinilor de curatat si sortat seminte are o
deosebita importanta deoarece pe langa avantajele generale, cu ajutorul elementelor tip de
separare, se pot realiza diferite scheme tehnologice ale procesului de separare in concordanta cu
cerintele impuse produsului obtinut

S-au stabilit trei elemente tip: A,B si C. Elementele tip de separare A si B au cate doua site
interschimbabile. a,b,c si d de aceeasi dimensiune se deosebesc prin forma constructiva si modul de
dispunere a planelor inclinate.

Prin diverse combinatii intre elementele tip de separare A,B si C se pot obtine blocurile de
separare cu site ale majoritatii masinilor existente.Blocurile de separare cu site,cel mai frecvent
intalnite, sunt reprezentate schematic.

Elemente de separare ale blocului de separare cu site

In blocul de curatire I materialul initial este separat in cinci fractii care difera dupa grosima si
latimea semintelor.

In blocul de separare II format din combinatia A-A-B se obtin sapte fractii si se intalneste la
masinile de calibrat semintele materialului pentru samanta.

In blocul de separare III este folosita combinatia C-C-C-C si are loc functionarea in pararlel a doua
site, ceea ce permite cresterea capacitatii de lucru a blocului.
In blocul de separare IV este folosita combinatia C-C-C care asigura o prelucrare mai ingrijita a
materialului.Se utilizeaza in schemele masinilor pentru curatirea semintelor mici a catorva ierburi.

Aceste blocuri de separare cu site, impreuna cu canalele de aer si sistemul de alimentare cu

seminte, alcatuiesc masina propriu-zisa de curatire si sortare.

Pentru curatirea si sortarea semintelor dupa lungime se utilizeaza ca element tip de separare,
triorul. Matrialul trecut prin trior este separat in doua fractii.

In blocul I) fractia ramasa pe suprafata primului cilindru trior este supusa separarii in al doilea
cilindru, care trebuie sa aiba alveolele mai mari decat primul. In blocul II fractia din jgheabul
primului cilindru este supusa separarii pe cilindrul al doilea care trebuie sa aiba alveolele mai mici
decat primul cilindru. Fractiile 1 si 2 obtinute de la acest bloc nu sunt ale culturii principale,
semintele culturii principale fiind fractia 3. In combinatia de elemente corespunzatoare blocului III
succesiunea procesului tehnologic de separare, este aceeasi ca si in blocul I cu diferenta ca se
folosesc trei trioare.

Este evident ca folosind acelasi element de separare tip dupa lungime(fig. 52) in diferite alte
combinatii se pot obtine inca o serie de blocuri de separare prim marirea numarului de cilindri si
alegerea altor succesiuni de separare, ca de exemplu bateria de trioare BT-6, a carei schema
tehnologica este reprezentata

6.5 Clasificarea sitelor

Sitele folosite la masinile de curatat si sortat seminte pentru separarea semintelor se pot clasifica
dupa mai multe criterii:

-dupa forma geometrica

-plane

-cilindrice

-dupa forma orificiilor

-cu orificii dreptunghiulare -cu orificii circulare,

-cu orificii triunghiulare, -cu orificii patrate

-dupa tipul miscarii

-cu miscare oscilatorie

-cu miscare de vibratie

-cu miscare de rotatie

 -fixe

-dupa destinatie

-pentru separarea impuritatilor mari

-pentru separarea impuritatilor mici

-pentru separarea semintelor curatite ale culturii principale in fractii dupa dimensiuni

-dupa starea suprafetei

-cu suprafata neteda -cu suprafata ondulata

-din punct de vedere constructiv

-din tabla perforata

-din impletitura de sarma

Site cu suprafata ondulata

A- orificii dreptunghiulare
B- orificii circulare
 Orificiile dreptunghiulare separa amestecurile de seminte dupa grosimea
particulelor.Dimensiunea de lucru a orificiului este latimea sa.

Orificiile circulare separa amestecul de seminte dupa latimea particulelor.Dimensiunea de lucru a

orificiului circular este diametrul sau;orificiile se dispun in varfurile si centrele unor
hexagoane.Orificiile triunghiulare se folosesc pentru separarea semintelor cu suprafata cu
muchii.Dimensiunea lor de lucru este latura triunghiulara.

6.6 Calculul sitelor plane

Calculul sitelor cuprinde rezolvarea urmatoarelor probleme:

- precizarea formei orificiilor si a dimensiunilor lor de lucru

- calculul capacitatii de lucru a unui bloc de separare cu site cunoscut prin dimensiunile
sale,sau calculul dimensiunilor blocului pentru capacitate de lucru date si conditii
impuse referitoare la materialul de prelucrat si materialul obtinut
- aprecierea calitatii lucrului efectuat de o sita sau un bloc de separare
-determinarea regimului cinematic optim de functionare al blocului de separare

In aceste calcule este necesar sa se aiba in vedere urmatoarele:

- continutul de impuritati al materialului initial,supus separarii

- calitatea impusa produsului rezultat,in functie de destinatia sa
- analiza dimensionala a semintelor componentelor din amestecul supus separarii
- cerintele de pierderi, impuse,ale semintelor culturii principale,in impuritati,la evacuarea
lor din masina in timpul operatiei de curatire
Pentru rezolvarea celorlalte trei probleme este necesar sa se analizeze procesul de separare al
semintelor pe suprafata sitelor plane.

Analiza procesului de separare al semintelor pe site plane

Pentru a fi posibila separarea semintelor prin orificiile sitei este necesar sa se asigure acestora o
miscare relativa fata de sita(cernerea materialului de pe sita).

Orice amestec de seminte supus separarii,se compune din trei componente,care se deosebesc dupa
dimensiunile particulelor lor:impuritati mari,seminte ale culturii principale si impuritati mici.

Pentru separarea impuritatilor mari si mici sunt necesare minim doua site:o sita pentru separarea
semintelor mari si o sita pentru separare impuritatilor mici(sita de buruieni).

Procesul de separare a semintelor mici pe sita,cuprinde doua faze:

- faza I,in care semintele mici strabat grosimea stratului format de celelalte seminte de pe
sita,pana ajung la suprafata sitei
- faza II,de separare prin orificiile sitei a semintelor mici care au ajuns pe suprafata
sitei,pe care se deplaseaza relative,datorita oscilatiilor sitei.
Pentru separarea totala a impurutatilor mici este,deci,necesar ca dimensiunea de lucru a orificiilor
sitelor(a) sa fie mai mare decat dimensiunea maxima(dupa care se face separarea)a impuritatilor
(d˝max),adica:
 a=d˝max+Δd˝

Procesul de separare al semintelor pe sita este influentat de numerosi factori,din care mai
importanti sunt:incarcarea sitei,componenta granulometrica a materialului supus
separarii,dimensiunea sitei,diferenta intre dimensiunile semintelor care se separa si dimensiunile
orificiilor prin care trec,regimul cinematic al sitei,natura semintelor care se separa umiditatea
acestora,etc.

Variatia cantitatii de seminte mici

Daca o sita de latime B[dm]este alimentata uniform pe latime cu debitul Q[kg⁄h],atunci:

Q
q
B

Se observa ca desfasurarea procesului de separare pe lungimea sitei are un caracter

general,alura curbelor nedepinzand de variatia regimului cinematic al sitelor,de forma si
marimea orificiilor sitelor si de amestecul supus separarii.

L
Dependente liniare a raportului( )in functie de L pentru diferite turatii (n)ale
p
mecanismului de actionare al sitei

Dependentele liniare pot fi exprimate analitic,prin:

 L
 m*L  b
p

(m-coeficientul unghiular al dreptelor,care este constant pentru ca acestea sunt paralele,iar

b este ordonata de origine a dreptelor,care este variabila ).

Din relatia de mai sus se deduce ecuatia care descrie procesul de separare al semintelor pe
sita,o ecuatie simpla,si anume:

1
p
b
m
L

La o sita de lungime L→∞ este rational sa se considere ca prin sita s-a separate intreaga
cantitate de seminte mici ce se afla in materialul initial si notata cu p 0.In acest caz,din relatia
de mai sus rezulta:

P0  lim p= 1
m

L 

Variatia intensitatii separarii pe lungimea sitei

6.7 Aprecierea calitatii separarii pe sita

Se face cu ajutorul coeficientului de separare,notat cu ε si definit prin raportul intre cantitatea
(p)de seminte mici separate efectiv prin sita de lungime (L)si cantitativa(p 0)de seminte care ar fi
trebuit sa se separe prin sita :

p
ε=
p0

1
ε= c *b*q
1
L

c *b* q
L= 1
1


In functie de destinatia produsului rezultat,in literatura de specialitate,se recomanda in cazul sitei

de buruieni,urmatoarele valori orientative ale coeficientului de separare si anume:

- pentru material de samanta,ε=0.8

- pentru material de consum,ε=0.65
-in cazul unei separari inferioare,ε=0.5

Dependente intre coeficientul b si c pentru site cu orificii dreptunghiulare,in cazul prelucrarii

graului,pentru diferite debite specifice

7. Capacitatea de lucru a unui bloc de site plane. Problema sitei de

descarcare. Studiu de caz
 Calculul capacitatii de lucru a unui bloc de separare cu site se refera la calculul debitului maxim de
alimentare al acestuia in conditiile concrete cunoscute si pentru cerinta impuse produsului rezultat.
Acest calcul se efectueaza pentru sita care lucreaza in conditiile cele mai grele , adica pentru sita de
impuritati mici (buruieni). Pentru efectuarea calculului se pleaca de la alegerea, valorii debitului
specific  optim al sitei de buruieni la o umiditate a materialului de 14-15%. In cazul prlucrarii
graului valorile optime ale lui  , pentru sitele de buruieni si pentru cele de sortare cu oificii
dreptunghiulare, au fost determinate experimental in functie de coeficientul c

Dependrnta dintre debitul specific Q optim si coeficientul c pentru site de buruieni cu orificii
dreptunghiulare.

Zona hasurata corespunde domeniului de variatie admis al debitului al debitului  . Se observa

variatii insemnate ale debitului specific optim  , pentru c<0,1 si variatii lente pentru c>0.1, ceea
ce insemna un comportament sensibil al sitei pentru materiale cu un continut de impuritati mici
c<0,1.

Debitul de alimentare al sitei de buruieni:

Q  B*

Acest debit reprezinta de fapt, de fapt, debitul blocului de separare. Urmeaza a se verifica indicele
de calitate prin calculul coeficientului de separare  care trebuie sa fie superior, cel mult egal,
celui recomandat. In situatiile cand valoarea lui  nu se verifica, pentru cresterea acestui indice
se poate proceda in doua moduri:
 fie prin reducerea valorii debitului  , ceea ce determina scaderea debitului masinii ,
-
deaceea aceasta modalitate nu este recomandata;
fie prin utilizarea unei site suplimentare de descarcare montata inaintea sitei de buruieni,
-
in vederea descarcarii partiale a sitei de buruieni

Pentru ca sita de descarcare sa retina 40-50% din seminte, pe suprafata sa , se alege dimensiunea
de lucru a orificiilor sale egala cu valoarea medie a grosimii semintelor culturii principale ( a  M c
).

Din ecuatia de bilant partial al impuritatilor mici, considerand ca sunt separate complet, se poate
scrie:

ci  i  c

Pe de alta parte, debitul specific al sitei de descarcare, se poate exprima prin relatia:

1
 (  i  ci  i )  c
2

Din relatiile de mai sus , se deduc:

2c i
c
1  ci

2
i 
1  ci

Folosind aceste relatii se poate calcula debitul de alimentare al blocului de separare, cu sita de
descarcare, cunoscand ci a continutului de impuritati mici in materialul initial, astfel:

se calculeaza coeficientul c al continutului de impuritati mici in materialul care ajunge la

-
sita de buruieni
se determina b
-
-
se calculeaza  si daca valoarea obtinuta corespunde valorii recomandate pentru
calitatea valorii produsului obtinut, atunci se considera valoarea lui  corecta; in caz
contrar se corecteaza valoarea lui  pana se obtine conditia de verificare
se calculeaza  i (debitul de alimentare al blocului de separare ) , acesta reprezentand de
-
fapt capacitatea de lucru a masinii
se efectueaza in final o verificare a valorii determinate a lui  i , din conditia ca la sita de
-
descarcare   0,5
8.Analiza regimului cinematic de functionare a unui bloc cu
site plane
Desfasurarea procesului de separare a semintelor prin orificiile sitei se realizeaza prin asigurarea
unei deplasari relative a semintelor fata de sita.

Aceasta deplasare relativa se asigura imprimand sitei o miscare oscilatorie rectilinie,de la un

mecanism de actionare biela manivela(cel mai frecvent intalnit).

Problema care se pune este de a tedermina regimul de functionare al sitei caruia sa-i corespunda
capacitatea maxima de lucru a sitei la o calitate ridicata a produsului obtinut si un consum redus de
energie,adica de determinare a regimului optim de functionare a sitei.

Pentru aceasta regimul de functionare al sitei trebuie sa imprime materialului de pe suprafata sitei
o anumita miscare relativa fata de sita,care sa indeplineasca cerintele de intensitate ridicata a
separarii,de calitate a separarii si de asigurare a continuitatii sensului de deplasare a materialului
pe sita,in functie de posibilitatile constructive.

Caracterul obligatoriu al miscarii relative a semintelor pe sita este determinat de dimensiunea

dupa care are loc separarea , adica de forma orificiilor si forma semintelor:

-pentru semintele care se separa dupa grosime pe sita cu orificii alungite (dreptunghiulare),se
impune ca deplasarea acestora pe suprafata sitei sa se faca cu desprindere pe suprafata sa,cand se
favorizeaza orientarea semintelor alungite cu axa lor longitudinala,paralela sau apropiata de
normala la planul orificiilor,imbunatatindu-se separarea.

Miscarea relativa a materialului pe sita este imprimata de sita,care are o miscare de translatie
oscilatorie aproximativ rectilinie,datorita actionarii acesteia de un mecanism biela-manivela.

Mecanismul de actionare al sitei (blocului de separare)de la masinile de curatat si sortat seminte

este reprezentat schematic in fig urmatoare:
Este format din suporti elastici de suspendare paraleli si de lungimi egale AC si BD ai sitei,CD si
mecanismul biela manivela OEF de actionare al sitei,care imprima acesteia o miscare
oscilatorie.Datorita faptului ca suportii AC si BD sunt paraleli si egali,mecanismul ACDB este un
mecanism paralelogram;sita CD este un element al paralelogramului si punctul D executa o miscare
dupa arcul de cerc 00’.a carui raza L este egala cu lungimea suportului de suspensie AC=BD.

In functie de regimul cinematic al sitei materialul de pe suprafata sa poate capata unul din
urmatoarele tipuri de miscare relativa fata de sita:

-repaus relativ,materialul nu se deplaseaza pe suprafata sitei;

-deplasare relativa fara desprindere,materialul se deplaseaza pe suprafata sitei(numai in jos,numai

in sus,sau in ambele sensuri)

-deplasare relativa cu desprindere,materialul se deplaseaza pe suprafata sitei,cu

desprindere(numai in jos,numai in sus,sau in ambele sensuri),desprinderea avand loc numai la unu
din sensurile de deplasare.

-desprinderea de pe suprafata sitei,materialul se desprinde de pe suprafata sitei fara deplasare

relativa.

Tipul de miscare relativa care asigura desfasurarea eficienta a procesului de separare pe sita este
cel de deplasare relativa in ambele sensuri,fara sau cu desprindere(in functie de dimensiunea
semintelor dupa care are loc separarea).De asemenea materialul de pe sita trebuie sa aiba o
miscare de inaintare pe sita spre partea opusa celei de alimentare,pentru a permite evacuarea
materialului ramas pe sita,deci deplasarea in ambele sensuri sa se faca mai mult in sensul
corespunzator evacuarii.Este necesar sa se cunoasca regimul de functionare efectiv al sitei,care
asigura miscarea relativa a materialului pe sitacareia sa-i corespunda cel mai intens proces de
separare.

Acest regim de functionare al sitei se determina prin studiul miscarii relative a materialului fata de
sita,stabilind conditiile in care are loc fiecare tip de miscare relativa.

Studiul miscarii relative a particulelor pe sita:

Tipurile de miscare relative descrise mai sus sunt in functie de regimul cinematic efectiv de
funcionare al sitei,de unghiul directiei de oscilatie,de unghiul de inclinare al sitei fata de orizontala
si de unghiul de frecare al parametrilor cu sita.Pentru determinarea regimurilor de functionare ale
sitei corespunzatoare tipurilor de miscare relativa descrise,este necesar sa se studieze situatiile in
care este posibile aceasta miscare relativa a particulelor pe sita.Acest studiu se efectueaza in
ipostaze simplificatoare:

-masa de material este considerata ca formata din puncte materoale(seminte) izolate,care nu se

interactioneaza,putandu-se astfel studia miscarea unui punct material(samanta);

-se neglijeaza influenta curentului de aer asupra miscarii;

-se considera ca sita are o suprafata plana,neteda(nu se ia in considerare exixtentaorificiilor).deci

unghiul de frecare al semintelor pe sita este constant;

-sita are o miscare rectilinie,oscilatorie armonica.

Analiza posibilitatii deplasarii relative in sus

Aceasta deplasare este posibila pentru ωt έ [-π/2,π/2],cand fe este orientata in sensul (-x).Miscarea
relativa a particulei are loc daca suma proiectiilor pe directia sitei a tuturor fortelor reprezentate
este orientata in sus pe sita.

In aceasta relatie forta de frecare are valoarea maxima,aceasta corespunzand starii de alunecare a
particulei pe sita ft=N tgφ

Reactiunea normala N se determina din proiectia sistemului de forta pe directia normala pe pasul
sitei:

N-IftI sin (έ+α)-tg cosα= 0

Raportul rω2/g se noteaza k si este denumit indicele regimului cinematic al sitei,care

caracterizeaza regimul cinematic efectiv de functionare al sitei si care joaca un rol foarte important
in studiul timpurilor de miscare relative.

Pentru valori ale unghiurilor έ,α,φ astfel incat έ+α+φ<90,cand (έ+α+φ)>0.

Relatia de mai sus reprezinta conditia de exixtenta a miscarii relative a particulei in sus pe sita.
Analiza posibilitatii deplasarii relative in jos:

Miscarea relativa a particulei are loc daca suma proiectiilor,pe directia sitei a tuturor fortelor
reprezentate este orientata in jos pe sita,adica:Ca si in cazul precedent,Ft corespunde starii de
alunecare pe sita a particulei

Din proiectia sistemului de forte pe directia normala la planul sitei,rezulta reactiunea normala N

Ca si in cazul precedent,termenul din dreapta al inegalitatii este o constanta,iar cel din stanga
variabil(depinde de timp),iar deplasarea relativa in jos a particulei pe sita are loc numai cand este
indeplinita inegalitatea,semnul egal marcand momentul inceperii miscarii relative.

Viteza de deplasare a semintelor pe sita:

Are o influenta insemnata atat asupra procesului de separare a semintelor mici si deci a calitatii
lucrului site,cat si asupra capacitatii de lucru a acesteia,influenta asupra acestor parametrii ai sitei
fiind de natura contradictorie.Astfel in principiu o viteza relativa mare a semintelor fata de sita
determina o capacitate de lucru mare,dar un proces de separare care decurce nesatisfacator(o
calitate redusa a produsului rezultat),pe cand o viteza mica are ca efect un proces de eparare in
conditii bune,dar o capacitate de lucu mica.

Marimea vitezei relative trebuie sa satisfaca ambele cerinte in cel mai inalt grad.

Procesul de separare apreciat prin gradul de separare este influentat puternic de viteza relativa
instantanee maxima de deplasare a semintei in sus sau in jos pe sita,iar capacitatea de lucru este
influentata de viteza medie relativa a semintei pe sita.

Este, deci, necesar sa se calculeze valorile vitezelor relative instantanee maxime,atat la deplasarea
relativa in sus (Vs max),cat si la deplasarea relativa in jos(Vj max) a semintelor pe sita ca si viteza
relativa medie de deplasare (Vm) a semintelor fata de sita si apoi sase verifice relatia:
Vsmax,Vjmax<Vlim ,in care Vlim reprezinta viteza relativa maxima a semintelot mici pentru care
mai are loc trecerea prin orificii a acestora,dupa care la valori superioare ale vitezei
semintelor,separarea lor teoretic inceteaza.

Viteza medie relativa a semintelot depinde de marimea deplasarii relative,in sus (Ss) si in jos (Sj),a
acestora pe sita in timpil (T) al unei oscilatii complete a sitei(o rotatie a manivelei T=2π/ω

Viteza medie de deplasare a semintelor pe sita depinde de inclinarea sitei (α), de viteza unghiulara
a manivelei (ω) a mecanismului de antrenare,directia de oscilatie(ε),raza manivelei(r),natura
semintelor(φ),debitul de alimentare,etc.variaza in limitele (5...20)cm/s.

9. Puterea necesara actionarii unui bloc de site

Pentru un calcul mai exact al puterii necesare actionarii sitei se procedeaza la stabilirea
rezistentelor ce trebuie invines de biela pentru actionarea sitei,se efectueaza reducerea la axul
manivelei si dupa metode cunoscute de la ‚’’Teoria Mecanismelor’’ se efectueaza calculul respectiv.
Pentru un calcul orientativ in cazul unei oscilatii rectilinii a blocului de separare cu site,actionat de
la un mecanism biela-manivela,se constata ca la o rotatie completa a manivelei,blocul de separare
impreuna cu materialui care se gaseste in lucru mecanic(L) egal cu dublul energiei cinetice
acumulate, L=2*1/2*mv2=m*v2(unde M este masa blocului de separare cu site impreuna cu
materialul exixtent pe sitele blocului in (kg),iar v-viteza maxima a sistemului in (m/s)).

Acest lucru mecanic preluat de la motor se consuma pentru a comunica sistemului oscilant energia
cinetica,lucru mecanic ce se consuma in prima jumatate a fiecarei curse a sistemului si teoretic
trebuie sa revina sistemului oscilant in a doua jumatate a cursei sale.In realitate aceasta revenire nu
are loc, deoarece mecanismul biela-manivela,ca urmare a autofranarii nu poate transmite energie
de la blocul de separare la arborele excentricului.De aceea intreaga energie preluata la o rotatie
completa se consuma pentru invingerea rezistentelor.

Masa materialului (Mm) existent in blocul de separare la un moment dat dupa stabilirea procesului
de lucru reprezinta cu aproximatie satisfacatoare,masa de material care es acumuleaza in acesta
dupa alimentarea continua si uniforma cu debitul de lucru Q intr-un interval de timp egal cu durata
necesara materialului sa parcurga lungimea sitei L cu viteza medie Vm,considerand ca in cest
interval nu s-a evacuat nimic din blocul de separare.

In aceasta situatie:Mm=Q*L/Vm,in care Q (kg/s),L(m),Vm(m/s).

Se pot considera pentru Vm valori in domeniul 8-12 cm/s,frecvent intalnit la masinile exixtente.

Daca notam cu Mb masa blocului de separare cu site,atunci masa sistemului oscilant,M,este:

M=Mb+Mm.

Calculul de echilibrare al mecanismului biela-manivela de actionare a sitelor plane:

Calculul de echilibrare al mecanismului biela-manivela de actionare a sitelor planeare ca scop

reducerea solicitarilor dinamice in articulatie si in legaturile acestuia in timpul functionarii(din
cauza aparitiei fortelot de onertie) ismentinerii acestor valori cat mai aproape de nivelul reactiilor
din starea de rapaus,sigurandu-se astfel uzuri mai reduse si deci o durata mai mare de functionare a
masinii.

De asemenea,trebuie sa se aiba in vedere caracterul abstract al sistemului oscilant si existenta

fortelor de inertie periodice,care ridica problema turatiei critice,adica aceea turatie care determina
intrarea in stare de rezonanta a sistemului.Fortele elastice provoaca revenirea sistemului la pozitia
de echilibru,determinand oscilatiile libere ale acestuia,iar existenta fortelor de inertie periodice au
caracter de forte perturbatoare,care provoaca oscilatiile intretinute ale sistemului,intrarea in starea
de rezonanta realizandu-se cand frecventa proprie de oscilatie libera devine egala cu frecventa
fortei perturbatoare periodice.

Calculul de echilibrare:

Mecanismul biela-manivela pentru actionarea sitelor este montat pe cadrul masinii si imprima
oscilatii rectilinii sitelor provocand aparitia fortelor de inertie care trebuie echilibrate,deoarece
acestea,prin intermediul excentricului actioneaza,atat asupra cadrului masinii supunandu-l la
solicitari dinamice,cat si asupra articulatiilor si lagarelor mecanismului.

Oscilatiile blocului de separare cu site provoaca aparitia fortei de inertie fi=-mb*ω2*r*cosωt

Aceasta are valori maxime in punctele moarte ale mecanismului(la ωt=0 si 180 grade).

Forta de inertie a blocului de separare se echilibreaza prin diferite metode:

-folosind doua blocuri de separare actionate astfel incat oscilatiile lor sa fie in sensuri contrare si la
care este necesar ca fortele lor de inertie sa fie egale si de sensuri contrare(daca valorile absolute a
acceleretiilor celor doua blocuri de separare sunt egale,atunci trebuie sa fie egale si mesele lor).

-pentru un singur bloc de separare echilibrarea se face cu ajutorul unei contragreutati fixate pe
arborele excentricului in partea opusa butonului excentricului.

Schema de echilibru a fortei de inertie cu ajutorul contragreutatilor

a)pozitia mecanismului pentru ωt=180 grade;

b)pozitia mecanismului pentru ωt=90 grade;

Mc-masa contragreutatilor de echilibru;

Mb-masa blocului de separare;

R-distanta centrului de greutate a contragreutatilor la axa de rotatie;

r- raza excentricului considerata egala cu amplitudinea nominala a oscilatiei blocului de

separare (An).

Daca forta centrifuga Fe a contragreutatii se ia egala cu valoarea maxima a fortei de

inertie(Fimax=M*r*ω2) a blocului de separare,atunci in punctele moarte ale mecanismului,forta de
inertie va fi echilibrata total,dar la rotatia arborelui excentricului la 90 de grede fata de punctele
moarte,forta de inertie Fi se anuleaza(Fi=0),iar Fe ramane neechilibrata.Astfel contragreutatea
rotitoare care echilibreaza forta de inertie in punctle moarte ale mecanismului,creaza forte
centrifuge care in alte pozitii ale excentricului nu se mai echilibreaza.Pentru micsorarea solicitarii
provocate asupra cadrului masinii de aceste forte neechilibrate.

Forta elastica Fe datorita deformarii prin incovoiere a suporturilor elastici de suspendare ai

blocului de separare,pentru pozitia limita a blocului(corespunzatoare punctelor moarte ale
mecanismului niela-manivela),considerand suportii incastrati pe cadrul masinii,este data de relatia:
Fel=(3*EJAn/L3*)z,in care:

-An-amplitudinea nominala a oscilatiei blocului;

-I-momentul de inertie al sectiunii transversale a suportilor;

-E-modulul de elasticitate longitudinala a materialului suportilor;

-L-lungimea suportului de suspendare;

-Z-numarul de suporti elastici prin care se suspenda blocul de separare;

Pentru calculul masei contragreutatii de echilibrare tinand seama si de efectul partial de echilibrare
al suportilor elasstici se poate folosi egalitatea Fe=F.

Cu o aproximatie suficient de buna,din relatia de mai sus se poate considera raza

excentricului(r)egala cu ampliturinea nominala (An) a oscilatie blocului de separare(r=An).

10 .Turatia critica a mecanismului de actionare a unui bloc cu site

plane.Studiu de caz.
Blocul de separare al unei masini de curatat si sortat seminte este suspendat pe cadrul masinii prin
intermediul suportilor elastici din lemn sau metalici.Ca orice sistem material elastic,blocul de
separare are oscilatii libere si intretinute-oscilatiile ce au loc sub influenta fortelor de revenire la
pozitia de echilibru,iar oscilatiile intretinute provin de la miscarea oscilatorie fortata primita de la
mecanismul biela-manivela de actionare.

Cand frecventa oscilatiilor libere (proprii) ale sistemului este egala cu frecventa oscilatiilor fortate
se atinge starea de rezonanta,cand solicitarile in articulatiile mecanismului de actionare si asupra
cadrului masinii cresc foarte mult devenind periculoase.

Pulsatia oscilatiilor fortate este data chiar de ω (viteza unghiulara a excentricului de actionare),iar
pulsatia proprie (a oscilatiilor libere) datorata fortelor de revenire la pozitia de echilibru o notam
cu p,iar starea de rezonanta este caracterizata de egalitatea intre ω si p in care notam ωcr,
deci:ωcr=p si ncr=30p/π.

11.Comentarii si concluzii
O tema foarte interesanta am capatat noi cunostiinte folosind acest model de masina de curatat si
sortat seminte am ajuns la concluzia ca daca nu erau aceste masini era o munca grea facuta de
oameni.
12.Bibliografie

Curs Tudor Cosandroiu

Bibliografie Rasinescu I-Operatii in industria alimentara 1971