GERMINAŢIA SEMINŢELOR

Totalitatea proceselor morfologice, fiziologice şi biochimice de trecere a embrionului din

sămânţă de la starea de viaţă latentă (de repaus) la starea de viaţă activă se numeşte germinaţie.
Sămânţa uscată conţine 12-14% apă şi se află în stare de repaus. Repausul ei este suprimat
numai după ce se produc o serie de modificări interne. Ea nu poate germina decât după ce este
coaptă, adică după ce au avut loc o serie de fenomene morfologice (dezvoltarea embrionului şi a
endospermului) şi fiziologice (acumularea de substanţe de rezervă, deshidratarea).
Capacitatea de germinare a seminţelor nu este constantă. Imediat după recoltare este scăzută
sau chiar nulă şi creşte în cursul perioadei de postmaturaţie, după care, în funcţie de particularităţile
de specie, scade iar, în funcţie de vârsta lor.

Determinarea facultăţii şi energiei germinative

Facultatea germinativă indică numărul de seminţe capabile să germineze dintr-un anumit lot,
iar energia germinativă indică viteza cu care se declanşează procesul de germinaţie.
Pentru determinarea facultăţii şi energiei germinative se folosesc germinatoare de tip
Linhard (fig. 48) care permit menţinerea seminţelor într-un spaţiu saturat în vapori de apă. Înainte
de utilizare germinatoarele se sterilizează prin căldură sau cu chimicale (alcool etilic de 96%).
Ca substraturi se folosesc: hârtia de filtru, tifonul, vata hidrofilă sau un amestec de pământ
cu nisip de cuarţ în proporţie de 3:1. Pentru seminţele mari se utilizează nisipul de cuarţ (calcinat,
spălat şi sterilizat), care se aşterne într-un strat cu grosimea de 2-3 cm în germinatoare, se nivelează
şi se umectează la 60% din capacitatea sa maximă pentru apă. Pentru umectarea nisipului se
foloseşte apă de conductă cu temperatura de ~20oC.

Fig. 48. Germinator de tip Linhard

Determinarea facultăţii şi energiei germinative se face pe loturi reprezentative. În cazul

grâului şi porumbului, lotul reprezentativ, în greutate de 1 Kg, se obţine dintr-o cantitate de 20 de
tone de seminţe, prin recoltarea unor probe din diferite locuri şi de la diferite adâncimi ale grămezii,
pentru ca să reprezinte cât mai fidel întreaga cantitate.
Pentru determinarea capacităţii germinative, la seminţele mici (grâu, orz, secară) sunt
suficiente 400 de cariopse, care se repartizează în 4 germinatoare, punând câte 100 de cariopse în
fiecare. În cazul experimentării cu seminţe mari (porumb, mazăre, fasole) sunt suficiente 200 de
seminţe, care se repartizează tot în 4 germinatoare, punând câte 50 în fiecare.
Seminţele se aşează cu pensa pe suprafaţa substratului de germinare în rânduri drepte şi
echidistante (0,5 - 1,5 cm). În cazul utilizării nisipului ca substrat, ele se afundă la o adâncime egală
cu grosimea lor. După aşezarea seminţelor, germinatoarele se acoperă cu capacele, se etichetează şi
se pun în termostate, sau în dulapuri speciale de sticlă. Pe parcursul determinării se controlează
zilnic umiditatea şi temperatura spaţiilor în care se află germinatoarele, reglând la nevoie valoarea
lor. De asemenea, se completează nivelul apei din germinatoare.
Temperaturile de germinare sunt cuprinse, în general, între 15-20 oC. Pentru seminţele care
germinează repede se recomandă ţinerea lor la temperatura constantă de 20 oC, iar pentru cele care
germinează mai greu, sunt favorabile alternante, zilnic timp de 6 ore la 30oC şi 18 ore la 20oC.
În ceea ce priveşte condiţiile de iluminare, majoritatea seminţelor germinează bine la lumina
moderată a zilei. Seminţele care nu germinează decât la lumină vor fi ţinute în termostate special
amenajate, cu tuburi fluorescente în interior, iar cele care au nevoie de întuneric vor fi aşezate în
termostate obişnuite, cu pereţi opaci.
În cazul seminţelor acoperite cu palee (orz, ovăz) se consideră germinate cele la care a
apărut radicula normală, iar la cele fără palee (grâu, secară, porumb) seminţele care prezintă atât
radicula cât şi tulpiniţa normale. Se apreciază drept radiculă normală cea care are lungimea egală cu
lungimea seminţei la seminţele alungite, sau cu diametrul seminţei la seminţele sferice. Tulpiniţa
normală trebuie să aibă o lungime egală cu jumătate din lungimea seminţei în cazul seminţelor
alungite, sau cu jumătate din diametrul ei în cazul seminţelor sferice.
Valorile energiei şi facultăţii germinative se exprimă prin procentul de seminţe germinate în
anumite intervale de timp.
Pentru facultatea germinativă timpul este stabilit astfel încât după expirarea lui, în general nu
survin noi germinări. Pentru aprecierea energiei germinative, numărătoarea se face după un interval
de timp de 1/3 - 1/2 din durata stabilită pentru determinarea facultăţii germinative. Aceste termene
variază în dependenţă de specie şi de temperatură.
La prima numărare, care se face la termenul indicat pentru determinarea energiei
germinative, se numără şi se îndepărtează de pe substrat seminţele germinate normal, precum şi cele
putrezite sau mucegăite. La îndepărtarea acestora din urmă pensa se dezinfectează cu alcool etilic
de 96%, după atingerea lor. Restul seminţelor se lasă în continuare la germinat până la al doilea
termen. Numărătorile se fac la fiecare repetiţie în parte şi apoi se calculează media aritmetică,
exprimând rezultatul în cifre întregi. Media seminţelor germinate normal, aflată la prima numărare,
reprezintă energia germinativă, care se exprimă în procente întrucât corespunde la 100 de seminţe şi
care este un indice ce reflectă viteza de germinaţie. La a doua numărare se procedează în acelaşi
mod ca la determinarea energiei germinative, după care la numărul seminţelor găsite germinate
normal se adaugă cel obţinut la prima numărare. Media aritmetică a numărului total de seminţe
germinate normal reprezintă facultatea germinativă, care se exprimă de asemenea în procente şi care
este un indice ce arată câte seminţe dintr-un lot sunt capabile să germineze.
Determinarea facultăţii şi energiei germinative este utilizată pentru stabilirea calităţii
materialului de semănat, care, potrivit standardelor, trebuie să aibă o capacitate şi o viteză de
germinaţie stabilite pentru fiecare specie în parte.

Aplicație: Utilizând un lot de semințe, plasați câte 100 (sau 50/30/20, în funcție de
dimensiunea semințelor și de dimensiunea cutiei) semințe în cutii de plastic sau de sticlă cu
capac (care să permită aerisirea materialului), în 4 repetiții, conform experimentului de mai
sus. Determinați energia și facultatea germinativă! Efectuați poze ale experimentului!