UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

TEMA DE CASA
DISCIPLINA: PFMA

Titular curs: Prof. Dr. Ing. TUDOR CASANDROIU

I. Probleme teoretice
Proprietatea de curgere a materialelor n stare granular. Presiunea exercitat
asupra pereilor recipienilor de depozitare. Debitul de curgere prin orificii.
II. Aplicaie
ntr-un buncr de depozitare din tabla de otel de form paralelipipedica cu seciune
patrata cu dimensiunile 800 mm i nlime H = 2500 mm se pot depozita semine
de mazare verde, de soia si porumb.
S se evalueze
1)Dimensiunile poriunii inferioare a buncrului pn la dimensiunea orificiului de
evacuare din tabelul de date.
2)Cantitile din fiecare produs ce pot fi depozitate.
3)Presiunile exercitate pe pereii verticali i nclinai de la baza buncrului n cazul
depozitrii fiecrui produs. Comentarii. Concluzii.
4)Creterea de presiune lateral la baza buncrului datorit creterii coninutului de
umiditate de echilibru de la ueum = 10 % la ueum = 13 % n cazul depozitrii
seminelor de gru. Comentarii. Concluzii.
5)Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal i orificiul
practicat n peretele nclinat de la baza buncrului ( pentru dimensiunea orificiului
specificat n tabelul de date ), calculate cu cele trei relaii propuse. S se compare
cu datele obinute la msurtori. Comentarii. Concluzii.
6)Comentarii i concluzii finale.
Material
D
Unghiul
Debitul Coeficie Unghi
D - Mas
Granular
orificiu partic volumi de
msura nt
perete
(mm)
c
taluz
t
de
cu
ul
(g/min) frecare orizontala
(mm) v(g/c natural
0
0 ( )

(0)
m3)
Mazare
40
7.0
0,84
29
14340 0,6
50
verde
Soia
40
6.6
0,75
29.0
13690 0,6
60
Porumb
45
6.8 - 8 0,75
27
35095 0,5
50

Capitolul I
Probleme teoretice
Proprietatea de curgere a materialelor in stare granulara
Curgerea reprezinta proprietatea materialelor aflate in stare granulara, care
turnate intr-un punct fix se depun sub o forma de straturi conice.
Ipoteza: Avem o platforma orizontala, si undeva, intr-un anumit punct, se
lasa sa curga un material granular.
unde

reprezinta unghiul de taluz natural

Fluiditatea este influentata de frecarea interna a materialelor, si poate fi

apreciata prin unghiul de taluz natural. Acest unghi este caracteristic fiecarui
material. Frecarea interna a materialelor depinde de:
- Forma particulelor ce compun materialul;
- Dimensiunile particulelor;
- Continutul de umiditate al particulelor;
- Conditiile mediului ambiant.
Cercul lui Mohr


1 3
1 3
1
2
sin i=
=
1 + 3
3
1+
2
1

3
=K
1

Notam
sin i

1K
1+ K

sin i (1+ K )=1K = K=

1sin i
1+sin i

K=acest coeficient de mobilitate a materialului granular

i=unghiul fetei fetei fata de orizontala
Daca are o marime ce determina alunecarea, adica curgerea, deplasare
corespunzatoare unghiului la limita, atunci i reprezinta o marime determinata de
frecarea dintre particule .
In orice punct ne-am afla, frecarea dintre particule e identica, adica i este
constanta. K=constant
3
=K=
1

s3 determina direct presiunea laterala PL;

s1 determina direct presiunea pe verticala q.

Deci,

PL
=K = PL =K q
q

K exprima ponderea din presiunea exercitata pe verticala care se transmite lateral

si se exercita pe peretii vertical.

Daca pe vertivala se exercita un q

3
sin2 )
1

( )

= 1 cos2 + 3 sin2 = 1 (cis2 +

1 (cos 2 + K sin 2 )

P =q ( cos2 + K sin2 )

relatie ce ne ofera legatura dintre

presiunea pe verticala si cea de pe un perete inclinat cu unghiul a.

Daca a=90=>PL=Kq
Pentru lichide (particule foarte mici), presiunea nu mai depinde de directie.
Calculul presiunii exercitate pe pereti
Schema de calcul
A = aria
L = perimetru
x = adncimea de suprafata libera
dx = grosimea stratului
m = coeficient de frecare dintre perete si
particule
rv = masa volumica a mat. granular
Rh = raza hidraulica = A/L

Presupunand ca izolam volumul elementar dx si proiectand, vom avea:

F=PLL(dx)r=rKLq(dx)
Arvq(dx)

Adq+LqrK(dx)=Arvq(dx)
dq K
+
q=v q
dx A
L

( )

dq K
dq
+
q=( v q ) = +aq=b relatie ce ne ofera variatia presiunii pe orizontala.
dx Rh
dx

( )

Este o ecuatie diferentiala de gradul intai, in care a si b sunt coeficienti

constanti.
soluia ecuaiei este:
q = c e-ax + a / b
Condiia de integrare din condiia la limit:
x=0q=0 c=-a/b
q = b / a ( 1 - e-ax )
Relatia lui Janssen este

K
x
v qRh
PL =
1e Rh

q = [( Rh v g ) / ( k ) ] ( 1 e ( k x ) / R ) variaia presiunii pe vertical

pL = k q = [ ( v g ) / ] ( 1 e ( k x ) / R ) presiunea exercitat pe perei

- pentru calcul se face x = H
Buncarele se pot clasifica dupa relatia dintre inaltimea H si diametrul D
Dupa forma geometrica, buncarele pot fi:
- buncar cu sectiune circulara

D2
4
D
Rh=
=
D
4

- buncar cu sectiune patrata

Rh=

a2 a
=
4a 4

- buncar cu sectiune dreptunghiulara

Rh=

ab
2(a+b)

pL (q)
pLmax

H1

- pentru x < H1 pL se calculeaz cu Janssen

- x > H1 se poate exprima pL cu pL max = q g Rh /

dac avem un perete nclinat cu unghiul :

p = q ( cos2 + k sin2 ) - condiia materialului se afl n repaus

dac este un orificiu se descarc materialul

p = q ( cos2 + k sin2 )

= 1,1 1,2

Clasificarea buncrelor -dup raportul H / D

- H / D < 5 buncre de nlime mic
- H / D > 5 buncre de nlime mare
-buncrele de nlime mic se folosesc pentru calcularea presiunii laterale exist
recomandarea ca aceasta s se calculeze cu relaiile lui Rankine:
pL = v g H tg2 ( 450 - 0 / 2 )
k = tg2 ( 450 - 0 / 2 ) - coeficient de mobilitate
pL = k v g H
-buncrele de nlime mare: exist recomandarea este ca p s se calculeze cu
relaiile lui Janssen, dac H > 10 m.
n cazul n care calculele se fac cu relaiile lui Janssen din relaie se constat c
presiunea este semnificativ prin k, coeficientul de frecare cu peretele vasului,
masa volumic i de geometria vasului de depozitare.
caracteristicile menionate sunt puternic influenate de procentul de umiditate:
uum (%)

v (kg/m3)

D(m)

H(m)

pL(p)

7,3
19,3

790
700

0,45
0,59

23,5
29,2

1,5
1,5

10
10

6458,25
4364,62

relaiile lui Janssen i Rankine

pL , q ( N / m2 ), v ( kg / m3 ),
Rh ( m ), x si H ( m ), g ( m / s2 )
pe baza datelor din tabel uum (%) crete pL scade
uum (%) crete pL crete
n realitate prin creterea uum (%) se produce fenomenul de umflare, adic
creterea volumului, particule care se afl ntr-un spaiu nchis.
gru

pL poate fi exprimata printr-o funcie de procente

pL = a( uus )2 + b ( uus )
pL = 48( uus )2 + 1148( uus ) ( Pa )

uus uus

piL pfL

pL = pfL - piL

uus = uus - uus

relaiile ntre presiuni este pfL = piLe 0,183 ( uus)

pL = a( uus )2 + b ( uus )
pL = pfL - piL = piL ( e 0,183 ( uus) - 1 )
calcularea cu relaiile lui Janssen sau a lui Rankine d valori mai mari dect cele
reale, dat n 1996 de Zheng i relaia este stabilit pe baza teoriei microtensiunilor
locale ntre particule
Debitul de curgere prin orificii
Debitele de curgere ale materialelor granulare sunt influentate de timp, de
geometria buncaruluisi a orificiului (forma geometrica si dimensiuni) si de

proprietatile fizice ale materialelor granulare (forma si dimensiunile geometrice ale

particulelor, unghiul de frecare uniforma, masa volumica, continutul de umiditate).
Cunoasterea debitului de curgere e necesara pentru determinarea timpului de
golire, de incarcare a mijloacelor de transport, a timpului de alimentare in cazul
sistemelor automate de dozare si impachetare pt. efectuarea reglajelor in
functionarea unei instalatii de dozare, pt. conducerea automata a unei instalatii de
dozare.
Pentru determinarea prin calcul a debitelor se cere cunoasterea modelului
matematic care descrie marimea debitului in functie de parametrii enumerati
anterior.
Dezvoltarea metodelor matematice pt. descrierea procesului de curgere a
materialelor granularea inceput mai devreme de anul 1900. Multi cercetatori au
relatat ca exista legatura intre debitul de ungere si inaltimea buncarului H, desi
Newton in anul 1945 a afirmat ca curgerea e proportionala cu H 0,04. Multe rezultate
tipice indica faptul ca debitul nu depinde de H, din cauza ca H depaseste unele
valori critice.
Deming si Mehring, in anul 1929, au precizat valoarea critica ca fiind 25D,
unde D este diametrul buncarului, iar Brown si Richards, in anul 1959 au relatat ca
in timpul descarcarii materialului, debitul ramane constant pana cand inaltimea
materialului la baza buncarului este mai mica decat diametrultrecerii.
Pare a fi o intelegere de comuna cord ca debitul e independent de diametrul
cilindrului D.
Brown si Richards in anul 1960, au afirmat ca debitul e constant, cu conditia
ca D>1,5d (diametrul orificiului).
Pe de alta parte, Franklin si Johanson (in anul 1955), au gasit un alt criteriu
D-d>30dp unde dp e diametrul particulei.
Analizele dimensionale sugereaza ca Q=rq1/2d5/2 unde rv si q sunt densitatea
volumica si acceleratia gravitationala. Totusi, multi cercetatori au afirmat ca Q=d n,
unde n 2,5.
Franklin si Johanson au gasit ca n=2,77 pana a 3,09, iar Newton, a gasit
n=2,96, Boverloo, in 1961 a corelat rezultatele tuturor sub urmatoarea forma:
45
Q=C v g (dKdp) Kg / s
Unde: C = constanta=0,7583 pt. toate tipurile de seminte si faina
K = constanta=1,4 este o constanta in functie de material si de dimensiunea
particulei.
g = acceleratia gravitationala

I) Prima relaie de calcul este a lui FOWLER i GLANSTON BURY (1959)

Q = c1v A 2dg( d / dp )0.185

( kg / s )

c1- coeficient care se determin experimental c1=0.263

g - acceleraia gravitaional
A - aria orificiului
v - masa volumic
d - diametrul orificiului considerat orificiul circular, n cazul n care au alt form
se introduce diametrul hidraulic Dh ( m )
prin orificiul de alt form se introduce diametrul hidraulic
dh = 4Rh = 4A / L
dp- diametrul particulei (diametrul mediu) sau de alt form este diametrul
echivalent.
Q = Q
= 900 debit minim
Q = Q( cos 0 + cos ) / ( cos 0 +1 )
II) A doua relaie de calcul este a lui BEVERLOO (1961)
-aria cercului A = ( d2 ) / 4

Q vd2,5 g

-se constat c Q ( kg / s )
-se analizeaz fenomenul curgerii i avem Q v ( d kdp )2,5 g
-n cazul seminelor
Q = c2v( d 1,4dp )2,5 g
c2 coeficient experimental c2 = 0,583
III) A treia relaie de calcul este a lui CHANG i CONVERSE ( 1990 )
Q = c3vA( dh )n

Q ( kg / s )

-diametrul hidraulic este dh = 4 * Rh = 4 * A / L

c3 i n coeficienii constani, determinai experimental i depind de tipul de

material
coeficienii
c3
n

gru
2.833
0.596

porumb
3.525
0.813

soia
2.832
0.658

sorg
2.101
0.458

IV) A patra relaie de calcul este a lui WANG

-relaii stabilite pentru fina de soia, pentru condiia de umiditate
-relaiile sunt aflate pe baza aplicrii dimensionale

pentru = 400 600

uum (%)

c1

12

0.7583

-0.1778

-0.2126

14

0.8262

-0.1713

-0.3303

II. Aplicaie

1)Dimensiunile poriunii inferioare a buncrului pn la dimensiunea orificiului de

evacuare din tabelul de date.

D1

y
D2

H = 800 mm
D1 = L = 2500 mm
Pentru semine de mazare verde avem
Material
Granular

D
Mas
D-
orificiu particul volumi

Unghiul
de

Debitul Coeficie Unghi

perete
msura nt

(mm)

Sem mazare 40
verde

(mm)

v(g/c
m3)
0,84

7.0

taluz
natural

cu
orizontala

0 (0)

de
(g/min) frecare

29

14340

50

0,6

(0)

2 xm + D2 = D1 xm = ( 800 40 ) / 2
Xm = 380 mm
cos = xm / ym ym = xm / cos
ym = 380 / cos 50
ym = 642 mm
tg = xm / hm hm = xm / tg
hm = 380 / tg 50
hm = 119 mm

Pentru semine de soia avem

Material
Granular

Seminte
soia

D
D-
orificiu partic
(mm)
ul

Mas

(mm)

v(g/c
m3)
0,75

40

6.6

volumi
c

2 xs + D2 = D1 xs = ( 800 40 ) / 2
Xs = 380 mm

Unghiul
de

Debitul Coeficie Unghi

perete
msura nt

taluz
natural

cu
orizontala

0 (0)

de
(g/min) frecare

29.0

13690

60

0,6

(0)

cos = xs / ys ys = xs / cos
ys = 380/ cos 60
ys = 500 mm
tg = xs/ hs hs = xs / tg
hs = 380 / tg 40
hs =173 mm

Pentru seminte de porumb avem

Material
Granular

Seminte
porumb

D
D-
orificiu partic
(mm)
ul

Mas

(mm)

v(g/c
m3)

45

volumi
c

6.8 - 8 0,75

2 xp + D2 = D1 xp = ( 800 45 ) / 2
xp = 377 mm
cos = xp/ yp yp = xp / cos

Unghiul
de

Debitul Coeficie Unghi

perete
msura nt

taluz
natural

cu
orizontala

0 (0)

de
(g/min) frecare

27

35095

50

0,5

(0)

 yp = 377 / cos 50
yp = 642 mm
tg = xp / hp hp = xs / tg
hp = 377 / tg 50
hp = 119 mm
2) Cantitile din fiecare produs ce pot fi depozitate.
mp = v Vt
Pentru semine de mazare avem
Material
Granular

D
D-
orificiu particul
(mm)

(mm)

Sem mazare 40
verde

7.0

Mas
volumi
c
v(g/c
m3)
0,84

Unghiul
de
taluz
natural
0 (0)
29

Debitul
msura
t
(g/min)
14340

Coeficie
nt
de
frecare

0,6

Unghi
perete
cu
orizontala
(0)
50

Vt = Vp Vpar = L2 H +( L2 +l2) h/3 = 5685 cm3

mpm = v .Vt = 0.84 5685 =4775.4 kg = 4.77 t
Pentru semine de soia avem
Material
Granular

Seminte
soia

D
D-
orificiu partic
(mm)
ul

Mas

(mm)

v(g/c
m3)
0,75

40

6.6

volumi
c

Unghiul
de

Debitul Coeficie Unghi

perete
msura nt

taluz
natural

cu
orizontala

0 (0)

de
(g/min) frecare

29.0

13690

60

0,6

(0)

Vt = Vp Vpar = L2 H +( L2 +l2) h/3 = 4848 cm3

mps = v Vt = 0.75 4848 =3636 kg = 3,63 t
Pentru seminte porumb avem
Material
Granular

Seminte
porumb

D
D-
orificiu partic
(mm)
ul

Mas

(mm)

v(g/c
m3)

45

volumi
c

6.8 - 8 0,75

Unghiul
de

Debitul Coeficie Unghi

perete
msura nt

taluz
natural

cu
orizontala

0 (0)

de
(g/min) frecare

27

35095

50

0,5

(0)

Vt = Vp Vpar = L2 H +( L2 +l2) h/3 = 5671 cm3

mpp = v Vt =0.75 5671 = 4253.25 kg = 4.25 t

3) Presiunile exercitate pe pereii verticali i nclinai de la baza buncrului n cazul

depozitrii fiecrui produs. Comentarii. Concluzii.
Pentru semine de porumb avem

Material
Granular

D
D-
orificiu particul
(mm)
(mm)

Sem mazare 40
verde

7.0

Mas
volumic
v(g/cm3)

0,84

Unghiul
de

Debitul

Coeficient

msurat

de frecare

taluz
natural

(g/min)

0 (0)
29

14340

0,6

- raza hidraulica pentru patrat este:

Rh

a
4

Rh=250 mm
H / D = 2500 / 800 = 3 H / D< 5 buncre de nlime mic i se calculeaz cu
relaiile lui Rankine
-presiunea exercitat pe pereii buncrului
pL = v g H1m k
coeficient de mobilitate k = ( 1 sin 0 ) / ( 1 + sin 0 )
k = ( 1 sin 29) / ( 1 + sin 29 )
k = 0.35
pL = 840 9.81 3 0.35
pL =8652 Pa
-presiunea exercitat pe vertical
q = [( 1 e- ( kH ) / R )( v g Rh )] / ( k )
q = [( 1 e- ( 0.6 * 0.35 * 3) / 0.25 )( 8409.810.25 )] / ( 0.60.35)
q = 10825 Pa

Unghi
perete
cu
orizontala
(0)
50

-presiunea exercitat pe pereii buncrului la unghiul de nclinare

p = q( cos2 + k sin2 )
p = 10825 ( cos250 + 0.35sin2 50 )
p = 9181 Pa
Pentru semine de soia avem
Material
Granular

Seminte
soia

D
D-
orificiu partic
(mm)
ul

Mas

(mm)

v(g/c
m3)
0,75

40

6.6

volumi
c

Unghiul
de

Debitul Coeficie Unghi

perete
msura nt

taluz
natural

0 (0)
29.0

de
(g/min) frecare

13690 0,6

cu
orizontala
(0)
60

- raza hidraulica pentru patrat este:

Rh

a
4

Rh=250 mm
H / D = 2500/800 = 3 H / D< 5 buncre de nlime mic i se calculeaz cu
relaiile lui Rankine
-presiunea exercitat pe pereii buncrului
pL = v g H1m k
coeficient de mobilitate k = ( 1 sin 0 ) / ( 1 + sin 0 )
k = ( 1 sin 29.0) / ( 1 + sin 29.0 )
k = 0.35
pL = 7509.81 3 0.35
pL =7725 Pa

-presiunea exercitat pe vertical

q = [( 1 e- ( kH ) / R )( v g Rh )] / ( k )
q = [( 1 e- ( 0.6 * 0.35 * 3) / 0.25 )( 7509.810.25 )] / ( 0.60.35)
q = 8054 Pa
-presiunea exercitat pe pereii buncrului la unghiul de nclinare
p = q( cos2 + k sin2 )
p = 8054 ( cos260 + 0.35sin2 60)
p = 4128 Pa
pL = a * ( uus )2 + b * ( uus )
pL = 48 * ( uus )2 + 1148 * ( uus ) ( Pa )
uus = 100 * uum / ( 100 uum )
uus = 100 * 10 / ( 100 10 )
uus = 11.11 %
uus = 100 * uum / ( 100 uum )
uus = 100 * 13/ ( 100 14)
uus = 16.28 %
piL pfL
pL = pfL - piL
uus = uus - uus
uus = 16,28 11,11 = 5,17%
pL = 48 * ( 5,17 )2 + 1148 * (5,17 )
pL = 7215 Pa
Relaiile ntre presiuni este pfL = piL * e 0,183 * ( uus)
pL = pfL - piL = piL ( e 0,183 * ( uus) - 1 )
piL = pL / ( e 0,183 * ( uus) - 1 )

piL = 7215 / ( e 0,183 * 5.17 - 1 )

piL = 4582 Pa
pfL = piL * e 0,183 * ( uus)
pfL = 4582 * e 0,183 * 5.17
pfL = 11800 Pa
- n cazul depozitrii seminelor de gru, dac se produce creterea coninutului de
umiditate de echilibru de la ueum = 10 % la ueum = 13 % se observ c materialul
granular are tendina de a-i mri volumul, acest lucru nu se poate realiza din cauza
pereilor buncrului.
-dac are loc creterea coninutului de umiditate de echilibru se produce creterea
presiunii laterale asupra pereilor verticali.
-n acest caz recomandarea este ca uscarea seminelor de gru s se fac n silozuri,
nainte de a se depozita n buncrele de descrcare.
5) Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal i orificiul
practicat n peretele nclinat de la baza buncrului ( pentru dimensiunea orificiului
specificat n tabelul de date ), calculate cu cele trei relaii propuse. S se compare
cu datele obinute la msurtori. Comentarii. Concluzii.
Debitele de evacuare se calculeaz cu relaiile FOWLER i GLANSTON BURY,
Beverloo, Chang i Converse
pentru soia avem:
Material
D
orifi
Granular
ciu

D-

Mas

particu
l

volumi
c

(mm (mm)
)
semine soia

40

6.6

Unghiul
de

Debitul Coefici
msura ent

Unghi
perete

taluz
natural

cu
orizontala

v(g/c
0 (0)
m3 )
0,75
29
-H = 2.500 m
-D1 = 0.8 m
-D2 = 0.04 m

Relaiile FOWLER i GLANSTON BURY

de
(g/min) frecare

13690
0,5

(0)
60

Q = c1 v A 2dg( d / dp )0.185
c1 = 0.236
A = hm D22 / 4 = 275710-6 m2
Q = 9857 g / min
Q = Q( cos 0 + cos ) / ( cos 0 +1 )
Q = 9857( cos 29 + cos60) / ( cos 29 +1 )
Q = 8535 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100( 13690 9857 ) / 13690 = 27.9 %
Relaiile Beverloo
Q = c2v( d 1.4dp )2.5 g
c2 = 0.583
Q = 12582 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100( 13690 12582) / 13690 =8 %
Relaiile Chang i Converse
Q = c3v A( dh )n
C3 = 2.833
N=0.596
Q = 11369 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100( 13690 11369 ) / 13690 = 16.9 %
- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru semine de soia se utilizeaz
Relaiile Beverloo.deoarece prin celelalte relatii se obtin erori de calcul mai mari.
pentru porumb

Material
Granular

D
D-
orificiu partic
(mm)
ul

Mas
volumi
c

v(g/c
m3)
6,8 - 8
0,75
(mm)

semine
porumb

45

Unghiul
de

Debitul Coeficie Unghi

perete
msura nt

taluz
natural

0 (0)
27

de
(g/min) frecare

35095
0,5

-H = 2.500 m
-D1 =0.8 m
-D2 = 0.045 m
Relaiile FOWLER i GLANSTON BURY
Q = c1 v A 2dg( d / dp )0.185
c1 = 0.236
A = ho D22 / 4 = 504510-6 m2
Q = 28573 g / min
Q = Q( cos 0 + cos ) / ( cos 0 +1 )
Q = 28573( cos 27 + cos50 ) / ( cos 27 +1 )
Q = 22137 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100( 35095 28573 ) / 35095 = 18.5 %
Relaiile Beverloo
Q = c2v( d 1.4dp )2.5 g
c2 = 0.583
Q = 4977 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100(35095 32527) / 35095 =7.3 %

cu
orizontala
(0)
50

Relaiile Chang i Converse

Q = c3v A( dh )n
C3 = 2.833
Q = 24720g / min
-se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100( 35095 24720 ) /35095 = 29.5 %
- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru semine de grau se utilizeaz
relaiile Relaiile FOWLER i GLANSTON BURY ,deoarece prin celelalte relatii
se obtin erori de calcul foarte mari.
Pentru mazare avem
Material
Granular

D
Mas
D-
orificiu particul volumi
(mm)
c

(mm)

Mazare

40

v(g/c
m3)
0,84

Unghiul
de

Debitul Coeficie Unghi

perete
msura nt

taluz
natural

0 (0)
29

-H = 3.500 m
-D1 = 1.2 m
-D2 = 0.040 m
Relaiile FOWLER i GLANSTON BURY
Q = c1 v A 2dg( d / dp )0.185
c1 = 0.236
A = hm D22 / 4 =612 10-6 m2
Q = 9300 g / min

de
(g/min) frecare

14340

0,6

cu
orizontala
(0)
50

Q = Q( cos 0 + cos ) / ( cos 0 +1 )

Q = 9300( cos 29 + cos50) / ( cos 29 +1 )
Q = 7528 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100( 14340-7528 ) / 14340 = 47 %
Relaiile Beverloo
Q = c2v( d 1.4dp )2.5 g
c2 = 0.583
Q = 11003 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100( 14340 11003) / 14340 = 23 %
Relaiile Chang i Converse
Q = c3v A( dh )n
C3 = 2.833
N= 0.596
Dh = 40 mm
Q = 10267 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100( 14340 10267 ) / 14340 = 28 %
- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru semine de mustar se
utilizeaz relaiile Relaiile Beverloo.deoarece prin celelalte relatii se obtin erori de
calcul foarte mari.
6) Concluzii si comentarii finale
Pentru rezolvarea acestei teme, s-au utilizat datele pentru seminte de mazare
verde, soia si de porumb.

In urma calculelor efectuate la cel de-al doilea punct, s-a tras concluzia ca din cele
trei tipuri de materiale analizate, cele de mazare pot fi depozitate in cantitatea cea
mai mare, iar semintele de soia in cantitatea cea mai mica.
Presiunile exercitate pe peretii verticali si pe cei inclinati, in cazul depozitarii
semintelor de mazare, sunt cele mai mari, presiunile exercitate pe peretii verticali
in cazul semintelor de soia sunt cele mai mici, iar in cazul depozitarii semintelor
de porumb presiunile exercitate pe peretii verticali si cei inclinati de la baza
buncarului sunt cele mai mici.
Dupa efectuarea calculelor , se observa ca masa volumica influenteaza direct
presiunile, el fiind factor major ce duce la diferentierea lor.
Cresterea presiunii laterale la baza buncarului, se datoreaza cresterii umiditatii de
echilibru, in cazul semintelor de grau.