UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

TEMA DE CASA:Buncar
DISCIPLINA: PFMA

Profesor: Student:
Ș.L.dr.ing. Ipate George -----
Disciplina: Proprietăți Fizice ale Produselor Grupa: 733 ISB-IPA
Alimentare
 TEMA de CASĂ la disciplina Proprietăți Fizice ale Produselor Alimentare
Student:------
Anul universitar: 2020-2021
Grupa: ISB-IPA 733

I. Probleme teoretice
Proprietatea de curgere a materialelor în stare granulară. Presiunea exercitată asupra pereţilor
recipienţilor de depozitare. Debitul de curgere prin orificii.

Continut de
Categorii de Produse
Dimensiuni (mm) umiditate

Nr Material Forma Lungime Latime Inaltime ue_ini ue_fin prod_1 prod_2 prod_3
catalog buncar sectiune (%) (%)
tabla
26 paralep_drept 1000 800 2000 10 13 mustar grau orez
otel

II. Aplicaţie
Într-un buncăr de depozitare din lemn de formă paralelipipedica cu secţiune patrata cu
dimensiunile (1000x800)mm şi înălţime H = 2000 mm se pot depozita mustar;grau;orez.

Să se evalueze:
1. Dimensiunile porţiunii inferioare a buncărului până la dimensiunea orificiului de
evacuare din tabelul de date.
2. Cantităţile din fiecare produs ce pot fi depozitate.
3. Presiunile exercitate pe pereţii verticali şi înclinaţi de la baza buncărului în cazul
depozitării fiecărui produs. Comentarii. Concluzii.
4. Creşterea de presiune laterală la baza buncărului datorită creşterii conţinutului de
umiditate de echilibru de la ueum = 10 % la ueum = 13 % în cazul depozitării
seminţelor de grâu. Comentarii. Concluzii.
5. Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal şi orificiul practicat
în peretele înclinat de la baza buncărului ( pentru dimensiunea orificiului specificată
în tabelul de date ), calculate cu cele trei relaţii propuse. Să se compare cu datele
obţinute la măsurători. Comentarii. Concluzii.
6. Comentarii şi concluzii finale.

Diam. Orif. Diam. Part. Masa Unghi de Debit Coeficient Unghi

Buncăr φ volumică taluz nat. masurat de frecare perete
Material (mm) (mm) ρv (g/cm3) Ψ (◦) (g/min) μ cu
orizontala
θ(◦)
Mustar 10.1 2.2 0.75 25.1 1016 0.7 75
Grau 25.1 5 0.8 27.5 3830 0.5 50
Orez 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40
I. Probleme teoretice
Proprietatea de curgere a materialelor în stare granulară. Presiunea exercitată asupra pereţilor
recipienţilor de depozitare. Debitul de curgere prin orificii.

I. Proprietatea de curgere a materialelor in stare granulara:

Curgerea reprezinta proprietatea materialelor aflate in stare granulara, care turnate intr-un
punct fix se depun sub o forma de straturi conice.
Fluiditatea este influentata de frecarea interna a materialelor, si poate fi apreciata prin unghiul
de taluz natural. Acest unghi este caracteristic fiecarui material. Frecarea interna a
materialelor depinde de:

 Forma particulelor ce compun materialul;

 Dimensiunile particulelor;

 Continutul de umiditate al particulelor;

 Conditiile mediului ambiant.

 II. Presiunea exercitată asupra pereţilor recipienţilor de depozitare :

A = aria
L = perimetru
x = adncimea de
suprafata libera
dx=grosimea stratului
m = coeficient de frecare dintre perete si
particule
rv = masa volumica a mat;granular

Este o ecuatie diferentiala de gradul intai, in care a si b sunt coeficienti constanti.

soluţia ecuaţiei este: q = c • e-ax + a / b

Condiţia de integrare din condiţia la limită:

x = 0 => q = 0 c = - a / b

q = b / a • ( 1 - e-ax )

Relaţiile lui Janssen

q = [( Rh * v * g ) / ( * k ) ] * ( 1 – e – (  * k * x ) / R ) – variaţia presiunii pe verticală

pL = k * q = [ ( v * g ) /  ] * ( 1 – e – (  * k * x ) / R ) – presiunea exercitată pe pereţi

- pentru calcul se face x = H

Buncarele se pot clasifica dupa relatia dintre inaltimea H si diametrul D

Dupa forma geometrica, buncarele pot fi:

Buncar cu sectiune circulara:

D
Rh =
4

Buncar cu sectiune dreptunghiulara:

ab
Rh = 2(a+b)
Buncar cu sectiune patrata:

a
Rh =
4

Clasificarea buncărelor - după raportul H / D

 H / D < 5 buncăre de înălţime mică

 H / D > 5 buncăre de înălţime mare

 buncărele de înălţime mică se folosesc pentru calcularea presiunii laterale; există
recomandarea ca aceasta să se calculeze cu relaţiile lui Rankine:

pL = rv • g • H • tg2 ( 450 - y0 / 2 )
k = tg2 ( 450 - y0 / 2 ) - coeficient de mobilitate
pL = k • rv • g • H

 buncărele de înălţime mare: există recomandarea este ca pa să se calculeze cu relaţiile

lui Janssen, dacă H > 10 m

Caracteristicile menționate sunt puternic influențate de procentul de umiditate:

Uum (%) 𝜌 𝑘𝑔 𝜇 𝛹0 D(m) H(m) 𝑃𝐿 (𝑃𝛼)

𝑣( )
𝑚3
7.3 790 0.45 23.5 1.5 10 6458.25
19.3 700 0.59 29.2 1.5 10 46364.62

Relaţiile lui Janssen şi Rankine:

 pL , q ( N / m2 ), rv ( kg / m3 ),

 Rh ( m ), x si H ( m ), g ( m / s2 )

uum (%) creşte => pL scade

uum (%) creşte => pL creşte

In realitate prin creşterea uum (%) se produce fenomenul de umflare, adică creşterea
volumului, particule care se află într-un spaţiu închis.

Pentru grâu:
 pL – poate fi exprimata printr-o funcţie de procente
 pL = a * (  uus )2 + b * ( uus )
 p L = 48 * (  uus )2 + 1148 * ( uus ) ( Pa )
u u p p p =p -p u=u - u us
us us iL fL L fL iL us us
 Relaţiile între presiuni este
pfL = piL * e 0,183 * ( u us
)

 pL = a * (  uus ) + b * ( uus )
2

 pL = pfL - piL = piL ( e 0,183 * ( u us) - 1 )

III. Debitul de curgere prin orificii:

Debitele de curgere ale materialelor granulare sunt influentate de timp, de geometria

buncaruluisi a orificiului (forma geometrica si dimensiuni) si de proprietatile fizice ale
materialelor granulare (forma si dimensiunile geometrice ale particulelor, unghiul de frecare
uniforma, masa volumica, continutul de umiditate).
Cunoasterea debitului de curgere e necesara pentru determinarea timpului de golire, de
incarcare a mijloacelor de transport, a timpului de alimentare in cazul sistemelor automate de
dozare si impachetare pt. efectuarea reglajelor in functionarea unei instalatii de dozare, pt.
conducerea automata a unei instalatii de dozare.
Pentru determinarea prin calcul a debitelor se cere cunoasterea modelului matematic care
descrie marimea debitului in functie de parametrii enumerati anterior.

Prima relaţie de calcul este a lui FOWLER şi GLANSTON BURY (1959)

Q = c1* v * A *  2 * d * g * ( d / dp )0,185 ( kg / s )

c1- coeficient care se determină experimental c1=0,263

g - acceleraţia gravitaţională
A - aria orificiului
v - masa volumică
d - diametrul orificiului considerat orificiul circular, în cazul în care au altă formă se
introduce diametrul hidraulic Dh ( m )

Q = Q
 = 900  debit minim
Q = Q * ( cos 0 + cos  ) / ( cos 0 +1 )

A doua relaţie de calcul este a lui BEVERLOO (1961)

aria cercului A = (  * d2 ) / 4 Q  v * d2,5  g

-se constată că  Q  ( kg / s )
-se analizează fenomenul curgerii şi avem Q  v * ( d – k * dp )2,5  g
-în cazul seminţelor

Q = c2 * v * ( d – 1,4 * dp )2,5  g
c2 – coeficient experimental c2 = 0,583
A treia relaţie de calcul este a lui CHANG şi CONVERSE ( 1990 )

Q = c3 * v * A * ( dh )n Q  ( kg / s )

diametrul hidraulic este dh = 4 * Rh = 4 * A / L

c3 şi n – coeficienţii constanţi, determinaţi experimental şi depind de tipul de material

coeficienţii grâu porumb soia sorg

c3 2,833 3,525 2,832 2,101
n 0,596 0,813 0,658 0,458

A patra relaţie de calcul este a lui WANG

 relaţii stabilite pentru făina de soia, pentru condiţia de umiditate

 relaţiile sunt aflate pe baza aplicării dimensionale

Q
= c4 * ( D / d )a (  / 0 )b
v * d 2,5
*g

pentru  = 400  600

uum (%) c1 a b
12 0,7583 -0,1778 -0,2126
14 0,8262 -0,1713 -0,3303
II. Rezolvarea aplicației

1. Dimensiunile porţiunii inferioare a buncărului până la dimensiunea

orificiului de evacuare din tabelul de date.

Diam. Orif. Diam. Part. Masa Unghi de Debit Coeficient Unghi

Buncăr φ volumică taluz nat. masurat de frecare perete
Material (mm) (mm) ρv (g/cm3) Ψ (◦) (g/min) μ cu
D2 orizontala
θ(◦)
Mustar 10.1 2.2 0.75 25.1 1016 0.7 75
(1000−10.1)
2 ⋅ xM + D2 = D1 ⇒ xM = 2
⇒x M = 494.95 mm

xM xM 494.95
cos θ = ⇒ yM ⇒ ⇒ yM = ⇒ yM = 1912 mm
yM cos θ cos(75)
xM xM 494.95
tgθ = ⇒ hM = ⇒ hM = ⇒ hM = 132.62 mm
hM tg θ tg(75)

Diam. Orif. Diam. Part. Masa Unghi de Debit Coeficient Unghi

Buncăr φ volumică taluz nat. masurat de frecare perete
Material (mm) (mm) ρv (g/cm3) Ψ (◦) (g/min) μ cu
D2 orizontala
θ(◦)
Grau 25.1 5 0.8 27.5 3830 0.5 50
(1000−25.1)
2 ⋅ xg + D2 = D1 ⇒ xg = 2
⇒x g = 487.45 mm

xg xg 487.45
cos θ = ⇒ yg = ⇒ yg = ⇒ yg = 758.33 mm
yg cos θ cos(50)

xg xg 487.45
tgθ = ⇒ hg = ⇒ hg = ⇒ hg = 409.01 mm
hg tg θ tg(50)

Diam. Orif. Diam. Part. Masa Unghi de Debit Coeficient Unghi

Buncăr φ volumică taluz nat. masurat de frecare perete
Material (mm) (mm) ρv (g/cm3) Ψ (◦) (g/min) μ cu
D2 orizontala
θ(◦)
Orez 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40
(1000 − 25.3)
2 ⋅ xo + D2 = D1 ⇒ xo = ⇒ xo = 487.35 mm
2
xo xo 487.35
cos θ = ⇒ yo ⇒ ⇒ ⇒ yo = 636.19 mm
yo cos θ cos(40)
x0 x0 487.35
tgθ = ⇒ h0 = ⇒ ho = ⇒ h0 = 580.80 mm
h0 tg θ tg(40)
 2. Cantităţile din fiecare produs ce pot fi depozitate.

mp = ρv ∙ Vt

Diam. Orif. Diam. Part. Masa Unghi de Debit Coeficient Unghi

Buncăr φ volumică taluz nat. masurat de frecare perete
Material (mm) (mm) ρv (g/cm3) Ψ (◦) (g/min) μ cu
orizontala
θ(◦)
Mustar 10.1 2.2 0.75 25.1 1016 0.7 75
hM
Vt = Vp ∙ Vpar = L2 ∙ H + ( L2 + l2) ∙ = 10002 ∙ 2000 + (1000 2 + 8002) ∙
3
132.62
= 73500933 mm3 → 7.35 m3
3

kg
mpM = ρv · Vt = 750 m3
· 7.35 m3 = 5512.5 kg → 5.51 tone

Diam. Orif. Diam. Part. Masa Unghi de Debit Coeficient Unghi

Buncăr φ volumică taluz nat. masurat de frecare perete
Material (mm) (mm) ρv (g/cm3) Ψ (◦) (g/min) μ cu
orizontala
θ(◦)
Grau 25.1 5 0.8 27.5 3830 0.5 50
hG
Vt = Vp ∙ Vpar = L2 ∙ H + ( L2 + l2) ∙ = 10002 ∙ 2000 + (1000 2 + 8002) ∙
3
409.01
= 2223592133 mm3 → 2.22 m3
3

kg
mpG = ρv · Vt = 800 m3
· 2.22 m3 = 1776 kg → 1.77 tone

Diam. Orif. Diam. Part. Masa Unghi de Debit Coeficient Unghi

Buncăr φ volumică taluz nat. masurat de frecare perete
Material (mm) (mm) ρv (g/cm3) Ψ (◦) (g/min) μ cu
orizontala
θ(◦)
Orez 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40
hO
Vt = Vp ∙ Vpar = L2 ∙ H + ( L2 + l2) ∙ = 10002 ∙ 2000 + (1000 2 + 8002) ∙
3
580.80
= 2317504000 mm3 → 2.31 m3
3

kg
mpO = ρv · Vt = 880 m3
• 2.31 m3 = 2032.8 kg → 2.03 tone
 3. Presiunile exercitate pe pereţii verticali şi înclinaţi de la baza buncărului
în cazul depozitării fiecărui produs. Comentarii. Concluzii.

𝐷 = 𝐿𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒 = 1000 𝑚𝑚 = 1 𝑚
𝐻 = 2000 𝑚𝑚 = 2 𝑚
π∙D2 π∙12
A= = → 0.78 m2
4 4
P = π ∙ D = π ∙ 1 → 3.14 m

Diam. Orif. Diam. Part. Masa Unghi de Debit Coeficient Unghi

Buncăr φ volumică taluz nat. masurat de frecare perete
Material (mm) (mm) ρv (g/cm3) Ψ (◦) (g/min) μ cu
orizontala
θ(◦)
Mustar 10.1 2.2 0.75 25.1 1016 0.7 75

Coeficient de mobilitate:
(1 − sin) (1 − sin25.1)
k= => k = => 𝑘 = 0.404
(1 + sin) (1 + sin25.1)

Presiunea exercitată pe pereţii buncărului:

pL = ρv ∙ g ∙ H ∙ k
𝑝𝐿 = 750 ∙ 9.81 ∙ 2 ∙ 0.404
𝑝𝐿 = 5945 𝑃𝑎

Presiunea exercitată pe verticală:

ρv ∙ g ∙ A −μ∙k∙P
q= ∙ (1 − e A ∙ H)
μ∙k∙P
750 ∙ 9.81 ∙ 0.78 −0.7∙0.404∙3.14 −2.27
0.78 ∙ 2) → 6462.7 ∙ (1 − e )
q= ∙ (1 − e
0.7 ∙ 0.404 ∙ 3.14
q = 5790.5 Pa

Presiunea exercitată pe pereţii buncărului la

unghiul de înclinare a:
pa = q ∙ ( cos2 α + k ∙ sin2 α )
pa = 5790.5 ∙ ( cos2 75 + 0.404 ∙ sin2 75 )
pa = 5271.5 Pa
𝐷 = 𝐿𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒 = 1000 𝑚𝑚 = 1 𝑚
𝐻 = 2000 𝑚𝑚 = 2 𝑚
π∙D2 π∙12
A= = → 0.78 m2
4 4
P = π ∙ D = π ∙ 1 → 3.14 m

Diam. Orif. Diam. Part. Masa Unghi de Debit Coeficient Unghi

Buncăr φ volumică taluz nat. masurat de frecare perete
Material (mm) (mm) ρv (g/cm3) Ψ (◦) (g/min) μ cu
orizontala
θ(◦)
Grau 25.1 5 0.8 27.5 3830 0.5 50

Coeficient de mobilitate:
(1 − sin) (1 − sin27.5)
k= => k = => 𝑘 = 0.368
(1 + sin) (1 + sin27.5)

Presiunea exercitată pe pereţii buncărului:

pL = ρv ∙ g ∙ H ∙ k
pL = 800 ∙ 9.81 ∙ 2 ∙ 0.368
pL = 5776 Pa

Presiunea exercitată pe verticală

ρv ∙ g ∙ A −μ∙k∙P
q= ∙ (1 − e A ∙ H)
μ∙k∙P
800∙9.81∙0.78 −0.5∙0.368∙3.14 −1.48
q= · (1 − e 0.78 ∙ 2) → 10595.12 ∙ (1 − e )
0.5∙0.368∙3.14

q = 8179.43 Pa

Presiunea exercitată pe pereţii buncărului la

unghiul de înclinare a:
pa = q ∙ ( cos2 α + k ∙ sin2 α )
pa = 8179.43 ∙ ( cos2 50 + 0.368 ∙ sin2 50 )
pa = 7823.5 Pa
D = Lungime = 1000 mm = 1 m
H = 2000 mm = 2 m
π∙D2 π∙12
A= = → 0.78 m2
4 4
P = π ∙ D = π ∙ 1 → 3.14 m
Diam. Orif. Diam. Part. Masa Unghi de Debit Coeficient Unghi
Buncăr φ volumică taluz nat. masurat de frecare perete
Material (mm) (mm) ρv (g/cm3) Ψ (◦) (g/min) μ cu
orizontala
θ(◦)
Orez 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40

Coeficient de mobilitate:
(1 − sin) (1 − sin36)
k= => k = => 𝑘 = 0.259
(1 + sin) (1 + sin36)

Presiunea exercitată pe pereţii buncărului:

pL = ρv ∙ g ∙ H ∙ k
pL = 880 ∙ 9.81 ∙ 2 • 0.259
pL = 4472 Pa

Presiunea exercitată pe verticală:

−μ∙k∙P
ρv∙g∙A
q= · (1 − e A ∙ H)
μ∙k∙P

880∙9.81∙0.78 −0.5∙0.259∙3.14 −1.04

q= · (1 − e 0.78 ∙ 2) → 16559.48 ∙ (1 − e )
0.5∙0.259∙3.14

q = 10697.42 Pa

Presiunea exercitată pe pereţii buncărului la

unghiul de înclinare alfa:
pa = q ∙ ( cos2 α + k ∙ sin2 α )
pa = 10697.42 ∙ ( cos2 40 + 0.259 ∙ sin2 40 )
pa = 6296.5 Pa
 4. Creşterea de presiune laterală la baza buncărului datorită creşterii
conţinutului de umiditate de echilibru de la ueum = 10 % la ueum = 13
% în cazul depozitării seminţelor de grâu. Comentarii. Concluzii.

Δp L= a ⋅ (Δuus)2 + b ⋅ (Δuus)
Δp L= 98 ⋅ (Δuus)2 + 1148 ⋅ (Δuus)

100 ∙ Uum 100 ∙ 10

Uus ′ = ⇒ Uus ′ = ⇒ Uus ′ = 11.1%
100 − Uum 100 − 10

U ′′
100 ∙ Uum ⇒ U ′′ 100 ∙ 13 ⇒ U ′′ = 14.94%
us = us =
100 − Uum 100 − 13 us

piL → pfL
∆pL= pfL − piL
∆uus = uus′′ − u′ us ⇒ ∆uus = 14.94 − 11.1 ⇒ ∆uus = 3.84 Pa
Δp L= 98 ⋅ (3.84)2 + 1148 ⋅ (3.84) ⇒ Δp =L5853.38 Pa

Relaţiile între presiuni este:

pfL = piL ∗ e0.183∗(∆uus)

∆𝑝𝑖𝐿 = 𝑝𝑓𝐿 − 𝑝𝑖𝐿 = 𝑝𝑖𝐿 (𝑒0.183∙(∆𝑢𝑢𝑠) − 1)

 pL
piL =
(e0.183∗(∆uus) − 1)
5853.38
piL = ⇒ piL = 5742.90 Pa
(e0.183∗(3.84) − 1)

pfL = piL ∙ e0.183∙(∆ uus)

pfL = piL ∗ e0.183∗(∆uus) ⇒ pfL = 5742.90 ∗ e0.183∗(3.84) ⇒ pfL = 11596.27Pa

∆pL = pfL − piL

∆pL = 11596.27 – 5742.90 = 5853.37 Pa

 Dacă se produce creşterea conţinutului de umiditate de echilibru de la ueum = 10 % la

ueum = 13 % în cazul depozitării seminţelor de grâu se observă că materialul granular
are tendinţa de a-şi mări volumul, dar este împiedicat de pereţii buncărului.
 Dacă are loc creşterea conţinutului de umiditate de echilibru duce la creşterea
presiunii laterale asupra pereţilor verticali.În acest caz recomandarea este ca uscarea
seminţelor de grâu să se facă în silozuri, înainte de a se depozita în buncărele de
descărcar
 5. Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal şi
orificiul practicat în peretele înclinat de la baza buncărului ( pentru
dimensiunea orificiului specificată în tabelul de date ), calculate cu cele
trei relaţii propuse. Să se compare cu datele obţinute la măsurători.
Comentarii. Concluzii.
Diam. Orif. Diam. Part. Masa Unghi de Debit Coeficient Unghi
Buncăr φ volumică taluz nat. masurat de frecare perete
Material (mm) (mm) ρv (g/cm3) Ψ (◦) (g/min) μ cu
D2 Dp orizontala
θ(◦)
Mustar 10.1 2.2 0.75 25.1 1016 0.7 75

1. Relaţiile FOWLER şi GLANSTON:

Π ∙ D22 π ∙ (0.0101)2
A= ⇒A= ⇒ A = 8.011 ∙ 10−5 m2
4 4
0.185
d
Q = C1 ∙ ρv ∙ A ∙ √2 ⋅ d ⋅ g ∙ ( )
dp
0.0101 0.185
Q = 0.236 ∙ 750 ∙ 8.011 ∙ 10−5 ∙ √2 ∙ 0.0101 ∙ 9.81 ∙ ( )
0.0022

kg g
Q = 0.00835650543477 → 501.39
s min

cos(Ψ0)+cos() cos(25.1)+cos(75)
Qα= Q ∙ ⇒Q α = 501.39 ∙
(cos(Ψ0)+1) (cos(25.1)+1)

g
Qα = 481.76
min

 Se calculeaza eroarea de calcul:

|(Qmas –Q)|
ε= ∙ 100
Qmas

|(1016−501.39)|
ε= ∙ 100
1016
ε = 50.65 %

2. Relaţiile Beverloo:

Q = c2 ∙ ρ v∙ (d − 1.4 ∙ dp)2.5 ∙ √g

Q = 0.583 ∙ 750 ∙ (0.0101 − 1.4 ∙ 0.0022)2.5 ∙ √9.81 kg⁄sec

Q = 336 g⁄min
  Se calculeaza eroarea de calcul:
|(Qmas –Q)|
ε= ∙ 100
Qmas

|(1016−336)|
ε= ∙ 100
1016

ε = 66.92 %

3. Relaţiile Chang şi Converse:

Q = c3 ∙ ρv ∙ A ∙ (dh)N

Q = 2.833 ∙ 750 ∙ 8.011 ∙ 10−5 ∙ (0.0022)0.596 = 0.00443688821887 kg/sec

Q = 266 g/min

 Se calculeaza eroarea de calcul:

|(Qmas –Q)|
ε= ∙ 100
Qmas

|(1016−266)|
ε= ∙ 100
1016

ε = 73.81 %

Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru seminţe de mustar se utilizează Relaţiile

FOWLER şi GLANSTON, deoarece prin celelalte relatii se obtin erori de calcul foarte mari.

Diam. Orif. Diam. Part. Masa Unghi de Debit Coeficient Unghi

Buncăr φ volumică taluz nat. masurat de frecare perete
Material (mm) (mm) ρv (g/cm3) Ψ (◦) (g/min) μ cu
D2 Dp orizontala
θ(◦)
Grau 25.1 5 0.8 27.5 3830 0.5 50

1. Relaţiile FOWLER şi GLANSTON:

π ∙ D22 π ∙ (0.0251)2
A= ⇒A= ⇒ A = 4.9 ∙ 10−4 m2
4 4
0.185
d
Q = C1 ∙ ρv ∙ A ∙ √2 ⋅ d ⋅ g ∙ ( )
dp
0 .0251 0.185
Q = 0.236 ∙ 800 ∙ 4.9 ∙ 10−4 ∙ √2 ∙ 0.0251 ∙ 9.81 ∙ ( )
0.005

kg g
Q = 0.07142965149759 → 4286
s min

cos(Ψ0)+cos() cos(27.5)+cos(50)
𝑄𝛼= 𝑄 ∙ ⇒ 𝑄 =𝛼 4286 ∙
(cos(Ψ0)+1) (cos(27.5)+1)
 g
Qα = 3759
min

 Se calculeaza eroarea de calcul:

|(Qmas –Q)|
ε= ∙ 100
Qmas

|(3830−4286)|
ε= ∙ 100
3830

ε = 11.9 %

2. Relaţiile Beverloo:

Q = c2 ∙ ρ v∙ (D2 − 1.4 ∙ dp)2.5 ∙ √g

Q = 0.583 ∙ 800 ∙ (0.0251 − 1.4 ∙ 0.005)2.5 ∙ √9.81 kg⁄sec

Q = 2323 g⁄min

 Se calculeaza eroarea de calcul:

|(Qmas –Q)|
ε= ∙ 100
Qmas

|(3830−2323)|
ε= ∙ 100
3830

ε = 39.34 %

3. Relaţiile Chang şi Converse:

Q = c3 ∙ ρv ∙ A ∙ (dh)N

Q = 2.833 ∙ 800 ∙ 4.9 ∙ 10−4 ∙ (0.005)0.596 = 0.04721921514018 kg/sec

Q = 2833 g/min

 Se calculeaza eroarea de calcul:

(Qmas –Q)
ε= ∙ 100
Qmas

|(3830−2833)|
ε= ∙ 100
3830

ε = 26.03 %
Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru seminţe de grau se utilizează Relaţiile
FOWLER şi GLANSTON, deoarece prin celelalte relatii se obtin erori de calcul foarte mari.
 Diam. Orif. Diam. Part. Masa Unghi de Debit Coeficient Unghi
Buncăr φ volumică taluz nat. masurat de frecare perete
Material (mm) (mm) ρv (g/cm3) Ψ (◦) (g/min) μ cu
D2 Dp orizontala
θ(◦)
Orez 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40

1. Relațiile FOWLER și GLANSTON BURY:

π ∙ D22 π ∙ (0.0253)2
A= ⇒A= ⇒ A = 5.0 ∙ 10−4 m2
4 4
0.185
d
Q = C1 ∙ ρv ∙ A ∙ √2 ⋅ d ⋅ g ∙ ( )
dp
0.0253 0.185
Q = 0.236 ∙ 880 ∙ 5.0 ∙ 10−4 ∙ √2 ∙ 0.0253 ∙ 9.81 ∙ ( )
0.0032

kg g
Q = 0.10725041763109 → 6435
s min

cos(Ψ0)+cos() cos(36)+cos(40)
Qα= Q ∙ ⇒Q α = 6435 ∙
(cos(Ψ0)+1) (cos(36)+1)

g
Qα = 5866
min

 Se calculeaza eroarea de calcul:

|(Qmas –Q)|
ε= ∙ 100
Qmas

|(5640−6435)|
ε= ∙ 100
5640

ε = 14 %

2. Relaţiile Beverloo:
2.5
Q = C2 ∗ ρv ∗ (d2 − 1.4 ∗ dp) ∗ √g

Q = 0.583 ∗ 880 ∗ (0.0253 − 1.4 ∗ 0.0032)2.5 ∗ √9.81

kg
Q = 0.1005049712 → 6000 g
s min

 Se calculeaza eroarea de calcul:

|(Qmas –Q)|
ε= ∙ 100
Qmas

|(5640−6000)|
ε= ∙ 100
5640
ε = 6.4 %
3. Relaţiile Chang şi Converse:

Q = c3 ∙ ρv ∙ A ∙ (dh)N

Q = 2.833 ∗ 880 ∗ 5.0 ∙ 10−4 ∗ (0.0032)0.596

kg g
Q = 0.04062268620733 ⇒ Q = 2437
s min

 Se calculeaza eroarea de calcul:

|(Qmas –Q)|
ε= ∙ 100
Qmas

|(5640−2437)|
ε= ∙ 100
5640

ε = 55.01 %

Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru seminţe de orez se utilizează Relaţiile

Beverloo, deoarece prin celelalte relatii se obtin erori de calcul foarte mari.

6. Comentarii şi concluzii finale.

 Pentru rezolvarea acestei teme, s-au utilizat datele pentru mustar, grau si orez.

 In urma calculelor efectuate la cel de-al doilea punct, s-a tras concluzia ca dintre cele
trei tipuri de seminte analizate, cele de mustar pot fi depozitate in cantitatea cea mai
mare, iar graul in cantitatea cea mai mica.

 Presiunile exercitate pe peretii verticali in cazul depozitarii orezului, sunt cele mai
mari si presiunile exercitate cei inclinati de la baza buncarului, in cazul depozitarii
semintelor de grau, sunt cele mai mari, iar in cazul depozitarii semintelor de mustar ,
presiunile exercitate pe peretii verticali si cei inclinati de la baza buncarului sunt cele
mai mici.

 Dupa efectuarea calculelor , se observa ca masa volumica influenteaza direct

presiunile, ea fiind factor major ce duce la diferentierea lor.

 Cresterea presiunii laterale la baza buncarului, se datoreaza cresterii umiditatii de

echilibru, in cazul semintelor de grau.