Aprecierea senzorială a semintelor oleaginoase

Profesor îndrumător: Student:

2020
 Cuprins

1.Introducere......................................................................................3
2.Uscarea si Depozitarea semințelor oleaginoase.............................4
3.Luarea şi formarea probelor............................................................5
4.Modul de lucru................................................................................5
4.1.Determinarea aspectului............................................................5
4.2.Determinarea culorii..................................................................6
4.3Determinarea mirosului..............................................................6
4.4.Determinarea gustului................................................................7
5.Exprimarea rezultatelor..................................................................7
6.Menţiuni în buletinul de analiză....................................................7
7.Bibliografia.....................................................................................8

2
1.Introducere

Prezentul standard stabileşte metodele folosite pentru determinarea caracteristicilor

organoleptice ale boabelor de cereale, leguminoaselor şi seminţelor oleaginoase.
Prin caracteristicile senzoriale se înţeleg: aspectul, culoarea, mirosul şi gustul.
Determinarea caracteristicilor organoleptice ale seminţelor se execută examinându-le prin
intermediul organelor de simţ.
Controlul semintelor s-a nascut si s-a dezvoltat ca o  necesitate impusa de practica,
avand ca obiectiv furnizarea de informatii precise, referitoare la calitatea semintelor
destinate insamantarilor sau consumului,informatii capabile nu numai sa evite o serie
de riscuri pentru agricultura si pentru comertul cu seminte, dar si sa contribuie la cresterea
productiilor.
Sondarea sau luarea probelor are ca scop extragerea si constituirea unei probe
reprezentative,care sa aiba o masa corespunzatoare necesitatilor analizelor de laborator si
care sa contina aceleasi componente si in aceleasi proportii existente si in lotul de seminte.
Pentru cunoasterea si discutarea metodologiei de sondare sunt necesare cateva notiuni si
definitii, ce vor fi precizate in cele ce urmeaza.
Lotul este o anumita cantitate, precizata, de seminte, usor identificabila si bine delimitata in
spatiu, care constituie obiectul sondarii, analizarii si obtinerii unui certificat de calitate.Din
punct de vedere al tehnologiei controlului semintelor, loturile trebuie sa indeplineasca doua
conditii principale privind omogenitatea si marimea.
Omogenitatea se refera la obligatia ca intreaga masa de seminte care alcatuiesc lotul sa fie
rezonabil de uniforma in toate punctele ei, in privinta oricarei insusiri ce poate fi masurata
si determinata prin analize.
Marimea loturilor supuse sondarii este legiferata in toate tarile, ea neavand dreptul sa
depaseasca o anumita masa maxima prevazuta in normative.

3
2.Uscarea si Depozitarea semințelor oleaginoase

Umiditatea semințelor oleaginoase este deosebit de importantă pentru asigurarea unei

depozitări corespunzătoare. Conținutul de apă trebuie sa fie redus pană la valoarea la care
activitatea biologică și a enzimelor din semințe este inhibată. Pe de altă parte, conținutul de
apă trebuie să permită depozitarea semințelor  oleaginoase, astfel încat pierderile să fie cât
mai mici. Timpul maxim de depozitare este varibil în funcție de temperatura și umiditate,
toate acestea influențează și costurile auxiliare făcute pentru calitatea seminței, cum sunt
pentru cele uscate. Uscarea materiilor oleaginoase are importanță pentru obținerea unei
calități superioare, prin asigurarea unei bune depozitări. Aceasta se poate realiza cu aer sau în
agregate auxiliare. Uscarea începe cu eliminarea umiditații exterioare (existente la toate
semințele oleaginoase) fiind urmată de echilibrarea conținutului de apă din componente
exterioare și interioare ale semințelor. Uscarea semințelor se face cu aer fierbinte în uitilajul
de uscare care este alimnetat  pe parcursul mai multor trepte. Aerul circulă în același sens sau
în cotracurent cu direcția de deplasare a semințelor.
Chiar dacă s-a realizat o condiționare atentă înainte de depozitare, fenomenele de
postmaturare ale semințelor au loc în continuare, depozitoare nefiind asigurată pe o  perioadă
nelimitată. Factorii care influențeaza procesele chimice și biochimice care pot să apară în
masa semințelor depozitate sunt :
1. De natură interna:
 umiditatea semințelor 
 respirația semințelor 
 germinarea semințelor 
2. De natura externă:
 umiditatea semințelor si a aerului
 temperatura mediului ambient
 oxigenul din aer 
 microorganismele
 dăunătorii

4
3.Luarea şi formarea probelor

Pentru a se ajunge la o probă medie, din lotul respectiv se iau mai multe probe,care se
amestecă, se reduc ca volum, ajungând la cantitatea de produs necesară analizei. Probele
parţiale se colectează în sticle, borcane sau cutii metalice închise ermetic şi prin amestecarea
lor se obţine proba generală sau totală. Produsul se aşează pe o planşetă de lemn, se amestecă
bine cu ajutorul unei spatule, apoi se întinde într-un strat de formă dreptunghiulară cu
grosime uniformă. Se trasează cu spatula cele două diagonale ale dreptunghiului şi apoi se
îndepărtează două dintre triunghiurile opuse la vârf, astfel rezultate. Proba medie se împarte
în două probe aproximativ egale, din care una se supune analizei, iar cealaltă se păstrează ca
martor pentru cazuri de litigiu între beneficiar şi furnizor.Ambalajele cu probe au etichetă
ataşată cu menţiunile: denumirea unităţii ce analizează proba, tipul produsului, anul recoltei şi
soiul, mărimea lotului, locul de depozitare al lotului, data şi ora formării probei, determinările
cerute, numele şi semnătura persoanelor care au luat probele.

4.Modul de lucru

În timpul luării şi formării probelor se examinează vizual aspectul general al lotului şi apoi se
examinează şi se compară probele elementare din punct de vedere al aspectului, culorii şi
mirosului, în scopul delimitării cât mai corecte a loturilor de calităţi diferite precum şi pentru
determinarea acestor caracteristici în condiţiile locului de depozitare.

4.1 Determinarea aspectului

Aspectul se determină prin examinarea vizuală a probei de laborator întinsă în strat cât mai
uniform pe o suprafaţă plană. Se observă dacă seminţele sunt pline, bine dezvoltate, ajunse la
maturitate, şi sănătoase ori sunt şiştave, necoapte, arse, încolţite, alterate, atacate de dăunători

5
sau de boli, etc.Se observă dacă seminţele sunt aproximativ de aceeaşi mărime şi formă şi
dacă şi-au păstrat luciul natural.

4.2 Determinarea culorii

Se examinează proba de laborator de preferinţă la lumina de zi, observând dacă culoarea

boabelor corespunde sau nu celei prevăzute în standardul sau norma tehnică de condiţii
tehnice de calitate ale produsului analizat. Modificarea culorii seminţelor se poate produce în
urma umectării, încingerii, alterării, mucegăirii, contaminării cu fungi, uscării sau depozitării
necorespunzătoare, contactului cu substanţe chimice.

4.3 Determinarea mirosului

Analiza se execută atât la boabe/seminţe întregi sau măcinate.

Determinarea mirosului la boabe/seminţe întregi: se iau în palme circa 100 g seminţe, se
încălzesc prin frecare între palme şi se inspiră imediat, ţinând produsul foarte aproape de nas.
Pentru o mai bună percepere a mirosului în caz de dubiu, 50-100 boabe/seminţe se introduc
într-un pahar, se toarnă deasupra lor apă caldă cu temperatura de 60o C, se acoperă cu o sticlă
de ceas şi se lasă în repaus 2-3 min. Se examinează mirosul vaporilor din pahar în momentul
când se îndepărtează sticla de ceas. Apoi se înlătură prin decantare apa din pahar şi se
examinează mirosul boabelor rămase.
Determinarea mirosului la seminţe/boabe măcinate: se macină cu o morişcă de tip Pirouette
25-30 g boabe timp de 15 secunde, se îndepărtează capacul şi se inspiră mirosul imediat,
direct din morişcă.
Prin examinările descrise la se constată dacă mirosul probei examinate este normal şi
caracteristic, conform prevederilor din standardul de condiţii tehnice ale produsului sau
dimpotrivă, prezintă anumite defecte cum sunt : miros de stătut, de încins, de mucegai, de
alterat, de rânced, de fermentat,miere(la produse infestate cu acarieni), mălură (contaminare

6
cu ciuperci), de substanţe străine (fum, petrol, motorină, sulf, produse folosite la combaterea
dăunătorilor, etc), miros de buruieni (coriandru, ceapa ciorii, etc) sau alte mirosuri străine.

4.4 Determinarea gustului

Determinarea gustului se execută mestecând 2-3 g boabe/seminţe, de preferinţă măcinate,

după îndepărtarea impurităţilor. Înainte şi după fiecare determinare gura se clăteşte cu apă. Se
stabileşte dacă gustul este caracteristic produsului şi corespunde prevederilor din standardul
de condiţii tehnice sau dimpotrivă este amar, acru, iute, rânced, etc. Nu se determină gustul la
produsele vizibil mucegăite, alterate, la cele atacate de dăunători, la cele tratate pentru
combaterea dăunătorilor sau suspecte de a fi fost în contact cu îngrăşăminte sau alte substanţe
chimice, precum şi la seminţele care prin natura lor conţin substanţe toxice (ricin).

5.Exprimarea rezultatelor

Rezultatele determinărilor efectuate privind caracteristicile organoleptice se înscriu

în documentul care atestă calitatea, meţionând separat şi cât mai exact rezultatul
efectiv constatat pentru fiecare din caracteristicile examinate.

6.Menţiuni în buletinul de analiză

În buletinul de analiză se menţionează: datele necesare pentru identificarea lotului

conform standardului sau normei tehnice de produs.

7
Bibliografie
http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/CONTROLUL-CALITATII-SEMINTELOR49.php

https://www.academia.edu/36720107/Analiza_senzoriala_a_semintelor_oleaginoase