Esantionare – scop, importanta, semnificatie pentru acuratetea rezultatelor de

laborator

Scopul eșantionării reprezentative este de a obține o mică fracțiune dintr-un lot în așa fel
încât determinarea oricărei caracteristici speciale a acestei fracțiuni va reprezenta valoarea
medie a caracteristicii lotului.

Lotul se eșantionează prin prelevarea în mod repetat de eșantioane elementare, la diferite

poziții unice din lot.
Aceste eșantioane elementare sunt combinate prin amestecare pentru a forma un eșantion
agregat pornind de la care sunt pregătite eșantioane finale reprezentative prin divizare
reprezentativă.

În cazul în care, printr-o inspecție vizuală, porțiuni din semintele care urmează să fie
eșantionate arată o diferență de calitate față de restul semintelor din același lot, aceste
fragmente se separă de restul de seminte și se tratează ca sublot separat.
În cazul în care nu este posibilă separarea semintelor în subloturi separate, ele se eșantionează
ca un singur lot. În astfel de cazuri, se menționează acest fapt în raportul de eșantionare.

DEFINIȚII
– Lot: o cantitate identificabilă de seminte având anumite caracteristici comune
confirmate, precum originea, varietatea, tipul ambalajului, ambalatorul, expeditorul sau
etichetarea, și, în cazul unui proces de producție, o unitate de producție provenind dintr-o
singură instalație care utilizează parametri de producție uniformi sau mai multe astfel de
unități, dacă sunt produse în mod continuu și depozitate împreună.
– Lot eșantionat: un lot sau o parte identificată din lot sau sublot.
– Eșantion sigilat: un eșantion sigilat astfel încât să se împiedice orice acces la eșantion
fără a se distruge sau a se elimina sigiliul.
– Eșantion elementar: o cantitate prelevată dintr-un punct al lotului eșantionat.
– Eșantion agregat: o combinație de eșantioane elementare prelevate din același lot
eșantionat.
– Eșantion redus: o parte dintr-un eșantion agregat, obținută din acesta printr-un proces de
reducere reprezentativă.
– Eșantion final: o parte din eșantionul redus sau din eșantionul agregat omogenizat.
– Eșantion de laborator: un eșantion destinat laboratorului (astfel cum este primit de
laborator) și care poate fi eșantionul final, redus sau agregat.
APARATURA
Aparatura de prelevare de eșantioane trebuie să fie realizată din materiale care nu
contaminează produsele de eșantionat. Aparatura care este destinată a fi utilizată de mai
multe ori trebuie să fie ușor de curățat pentru a evita contaminarea încrucișată.
Aparatura recomandată pentru prelevarea eșantioanelor din probe solide.

Prelevarea manuală
-Lopată plată cu margini verticale.
-Sondă de eșantionare cu o fantă lungă sau compartimentată. Dimensiunile sondei de
eșantionare trebuie să fie adecvate caracteristicilor lotului eșantionat (adâncimea
recipientului, dimensiunile sacului etc.) și dimensiunilor particulelor semintelor.
În cazul în care sonda de eșantionare are mai multe orificii, pentru a se asigura faptul că
eșantionul este prelevat în diferite locuri de-a lungul sondei, orificiile ar trebui să fie separate
prin compartimente sau orificii eșalonate secvențial.

Prelevarea mecanică
Pentru prelevarea de eșantioane din seminte în mișcare poate fi utilizată aparatură mecanică
adecvată. „Adecvată” înseamnă că cel puțin întreaga secțiune a fluxului este eșantionată.
Prelevarea de eșantioane din furajele în mișcare (la rate de debit ridicat) poate fi efectuată de
prelevatoare automate.

Material de lucru

Analytica-EBC - Method 3.1 Sampling of Barley

SR EN ISO 542: 2001 - Seminte oleaginoase. Esantionare

 Caracteristici de calitate ale malţului

EBC nu cuprinde decât metodele de analiză, nu şi valori recomandate pentru parametrii

analitici ai malţului.
Conform legislaţiei din Romania, condiţiile de calitate pentru malţ sunt următoarele (SR
13486/2003 – Malţ pentru bere. Specificaţii).

Proprietăţile organoleptice specifice fiecărei categorii de malţ

Categoria de Aspect şi culoare Miros şi gust

malţ
Boabe de mărime si formă uniformă, lucioase, Plăcut, dulceag, cu aromă
Malţ blond cu aspect făinos în secţiune, de culoare galben - caracteristică, uşoară de
deschis, fără boabe brune. malţ.
Boabe de mărime şi formă uniformă, cu aspect Plăcut, cu aroma
făinos în secţiune, de culoare preponderent caracteristică, mai
Malţ brun
galben-brun deschis, răzleţ boabe mai închise intensă, de malţ.
la culoare.
Boabe cu aspect lucios, de culoare galben - Cu aromă caracteristică
brun în secţiune, fără boabe arse. foarte intensă, de malţ, cu
Malţ caramel
nuanţe de prăjit, fără
nuanţe de ars sau amar.
Boabe cu aspect făinos în secţiune, de culoarea Cu aroma de prăjit, fără
Malţ torefiat
brun - închis, fără boabe arse. nuanţe de ars şi amar.

Criteriile analitice recomandate de literatura de specialitate şi MEBAK sunt prezentate în

tabelul urmator:

Mihaela Begea
Nr. Indicatorii de calitate U.M. Valoarea recomandată
crt.
De Clerck, Kunze MEBAK
1 Puritatea soiului % min. 93 -
2 Sortiment ( cal.I+II ) % min. 85 min.85
3 Masa a 1000 boabe g 28 - 36 28 – 44
4 Masa hectolitrică kg 48 - 62 48 - 62
5 Masa specifică g/cm3 1,10 malţ foarte bun -
1,10 - 1,13 malţbun
1,14 - 1,18 malţ satisfăcător
> 1,18 malţ nesatisfăcător
6 Boabe plutitoare % 30-35 pentru malţul bine dezagregat 30-35 pentru malţul blond bine
dezagregat
25-30 pentru malţul brun
7 Friabilitate % min.70 min. 80
8 Boabe sticloase % max. 5 max.2,5
9 Capacitate de germinare % 6-10 6-10
10 Lungimea plumulei % min. 85% din categoriile 3 si 4 – 0,7 - 0,8
germinare normală
75 – 84% - germinare suficient de
uniformă
< 75% - germinare suficient neuniformă
11 Umiditate % max. 4,5 3 – 5 pentru malţul blond
1 – 4 pentru malţul brun
12 Proteina totală % su max. 12 10 – 11
(cu pana la 0,5% mai puţin ca în
orzul din care provine)
13 Azot solubil % su din malţ 0,55 - 0,75 0,55 - 0,75
14 Azot formol mg/100 g su din malţ 180 - 220 180 - 200
15 Azot aminic liber mg/100 g su din malţ min. 150 120 - 160
Mihaela Begea
16 Cifra Kolbach % 35 - 45 35 - 45
17 Fracţiunea Lundin A % 25 25
B % 15 15
C % 60 60
18 Hartong la 45 (IP 450)
0
% 36 – 41 pentru orzul cu 2 rânduri
de boabe pe spic
19 Activitate  amilazică UD 40 - 70 30 - 50
20 Activitate Unităţi 6 – 14 pentru malţul blond
β-glucanazică (1/η . min-1 . g-1)
o
21 Activitate diastatică WK 200 - 300 -
22 Randament în extract % su 79 – 82 pentru malţul blond
must convenţional 79-83 (funcţie de soi) 75 – 78 pentru malţul brun
23 Culoare must convenţional Unităţi EBC 2,5 - 4,5 max.4 pentru malţul blond
5 – 8 pentru malţul mediu
colorat
10 – 20 pentru malţul brun
24 Culoare must după fierbere Unit. EBC 5-6 4-6
25 Vâscozitate must convenţional mPa . sec. 1,5 - 1,6 1,5 - 1,6 pentru must Congres
(8,6% extract primitiv)
1,7 – 2,2 pentru must de
concentraţie 11 – 14% (exprimat
ca must 12 % extract primitiv)
26 pH must convenţional - 5,6 - 6,0 5,6 - 6,0
27 Durata de zaharificare minute, max. 15 pentru malţul blond
35 pentru malţul brun
28 Durata de filtrare minute, max. 60 (filtrare normală) 60 (filtrare normală)
29 Diferenţa de extract dintre %, max. 2 2
măcinişul fin şi grosier
30 Grad final de fermentare % - 77 – 83 pentru malţul blond (de
regula > 83)
63 - 78 pentru malţul
Mihaela Begea
 34
Proprietăţile fizico - chimice specifice fiecărei categorii de malţ

Malţ special
Malţ blond
Malţ Malţ Malţ
Indicatorul cara- torefiat
calitatea I calitatea brun
a II-a mel
Umiditate, %, max. 5 5 4 4 4
Extract, % su, min. 80 74 70 60 53
Diferenţa de extract dintre
2,5 3,5 3,5 - -
măcinişul fin şi grosier, %, max.
Durata de zaharificare, minute, max. 15 25 35 - -
Durata de filtrare, minute, max. 40 60 - - -
pH must, max. 6 6 6 - -
Culoare must, EBC max. 3,5 max. 4,5 10 - 20 50 - 120 1300 -
1600
Culoare la fierbere, EBC, max. 6 8 - - -
Vâscozitate must 1,5 1,6 - - -
(8,6%, mPa x s) max.
Proteină totală, %su, max. 11,5 12,5 13 - -
Azot solubil, mg/100g su, min. 650 600 600 - -
Azot alfa aminic liber, mg/100g su, min 150 120 120 - -
Cifra Kolbach, %, min. 35 30 35 - -
Hartong IP 45ºC, %, min. 36 32 36 - -
Farinozitate, %, min. 95 85 80 - 80
Friabilitate, %, min. 85 80 80 - -
Sortiment
90 85 85 - -
(boabe mai mari de 2,5 mm), %, min.
Sticlozitate, %, max. 2 4 4 - -
Corpuri străine, %, max. 1,0 2,5 2,5 2,5 2,5

Sortimentul de malţ caramel se fabrică şi ca malţ caramel blond, folosit ca malţ special
pentru berea blondă, cu precizarea ca indicatorul culoarea mustului are valoarea de maximum
70 unităţi EBC.
Prin corpuri străine se înţelege conţinutul în: alte seminţe, praf, impurităţi minerale şi
vegetale.

In cele ce urmează prezentăm semnificaţia principalilor parametri de calitate ai unui

orz pentru bere:
Puritatea soiului - o necesitate de bază la fabricarea malţului este recoltarea, depozitarea si
prelucrarea soiurilor pure de orz. Este recomandat ca cel putin 93% din malţul prelucrat la
fabricarea berii să provină din acelaşi soi de orz;
Sortimentul (calitatea I + II-a) - este un indicator al uniformităţii bobului de orz. Se
recomanda ca malţul de calitatea I + II - a, având dimensiunea bobului mai mare de 2,5 mm,
să reprezinte minim 85 % din cantitatea de malţ prelucrată ;
Masa a 1000 boabe - este un indicator prin care se poate estima dezagregarea malţului,
precum şi respiraţia bobului de orz în timpul procesului de germinare. Masa a 1000 boabe este
cu atât mai mică cu cât respiraţia bobului a fost mai mare în timpul germinarii. Ea scade
proporţional cu gradul de dezagregare a malţului ;
Masa hectolitrică - este un indicator de calitate mai puţin concludent decât masa a 1000
boabe, pentru ca bobul de orz în timpul procesului de malţificare pierde mai mult în greutate
decât în volum;

Mihaela Begea
 35
Masa specifică - cu cât un malţ este mai bine dezagregat , cu atât densitatea acestuia va fi mai
mică;
Friabilitatea şi sticlozitatea - sunt două mărimi invers proporţionale . Un malţ este cu atât mai
bine dezagregat cu cât prezintă o friabilitate mai mare si un conţinut mai redus de boabe
sticloase. Sticlozitatea provine de la germinare atunci când endospermul bobului de orz nu a
fost atacat de enzime, dar poate apărea şi la uscarea malţului verde ca sticlozitate proteică sau
gumoasă. Malţul cu o friabilitate mai mare se macină mai uşor, iar la zaharificare produce o
cantitate mai mare de extract. Malţul cu o sticlozitate mai mare poate cauza dificultăţi la
filtrarea şi limpezirea mustului, la fermentarea şi filtrarea berii. Friabilitatea este influenţată
hotărâtor de anul de cultură şi de soiul de orz;
Boabe plutitoare - sunt acele boabe cu greutatea specifică cea mai mică şi plutesc la
suprafaţa apei. Acestea sunt cel mai bine dezagregate. Pentru malţul bine dezagregat,
procentul de boabe plutitoare reprezintă 30 - 35 % din totalul boabelor analizate;
Lungimea plumulei - pentru malţul blond lungimea radicelei trebuie să fie de 3/4 din
lungimea bobului de orz. Pe parcursul germinării se controlează permanent uniformitatea
lungimii radicelelor, fapt ce conduce la o germinare uniformă care influenţează pozitiv
calitatea malţului obţinut. Lungimea plumulei oferă informaţii asupra conducerii procesului
de germinare;
Umiditatea - în cazul malţului blond umiditatea trebuie să fie de max. 4,5 %, deoarece valori
mai mari decât aceste limite pot conduce la diminuarea calităţii, pierderea aromei, obţinerea
unei beri cu stabilitate scăzută. De asemenea, un malţ mai umed se macină mai greu;
Continutul de proteină totală - este cu 0,3 - 0,5 % mai mic comparativ cu orzul din care a
provenit. Azotul total nu se pierde în timpul procesului de malţificare, ci numai se modifică
greutatea moleculară a compuşilor cu azot ;
Azotul solubil - valoarea acestui indicator are o mare importanţă, deoarece numai formele de
azot solubil trec în mustul de malţ în timpul operaţiilor de plămădire - zaharificare. Azotul
solubil are valoarea de 580 - 680 mg/ 100 g s.u. din malţ , reprezentand 0,55 - 0,75 % din
substanţa uscată a bobului;
Cifra Kolbach - exprimă gradul de solubilizare al proteinelor din malţ şi reprezintă procentul
de azot solubil din azot total . În cazul malţului blond cifra Kolbach are valori cuprinse intre
35 - 45 % ;
Cifra Hartong - reprezintă un indice global de apreciere a gradului de solubilizare a malţului.
Se determină prin metoda cu patru plămezi la următoarele temperaturi: 20oC, 45oC, 65oC si
80oC. Valorile optime pentru extractele obţinute la aceste temperaturi sunt următoarele :
 la 20oC …………………. 24 % ;
 la 45oC…………………..36 % ;
 la 65oC …………………..98,7 % ;
 la 80oC …………………..93,7 % .
In cazul malţului blond solubilizat normal , cifra Hartong are valoarea 5. Valori mai mici
caracterizează un malţ incomplet solubilizat, iar valori mai mari caracterizează un malţ
suprasolubilizat.
Fracţiunile Lundin - caracterizează substanţele azotate din malţ (must de malţ), în funcţie de
masa lor moleculară. Sunt cunoscute trei fracţiuni Lundin :
 Fracţiunea A - substanţe azotate cu masa moleculară mare ;
 Fracţiunea B - substanţe azotate cu masa moleculară medie ;
 Fracţiunea C - substanţe azotate cu masa moleculară mică .
Activitatea diastatică - reprezintă activitatea beta-amilazică din malţ şi alături de activitatea
alfa-amilazică constituie un caracter analitic al malţului, în directa relaţie cu calitatea berii.
Activitatea diastatică este unul dintre cei mai importanţi indicatori de calitate ai malţului,
ştiind că un malţ cu un echipament enzimatic optim poate conduce la obţinerea unei beri de
calitate superioară, în ciuda unei slabe dezagregări mecanice. Aceasta se datoreşte faptului că

Mihaela Begea
 36
majoritatea enzimelor sunt deja formate în malţ înainte de a se produce dezagregarea
mecanică ;
Culoarea mustului - este un indicator care depinde de soiul de orz, zona de cultură si condiţiile
pedoclimatice, procesul de germinare şi uscare al malţului. Pentru obţinerea unei beri blonde
se recomandă folosirea unui malţ de culoare cât mai deschisă care se poate obţine prin :
 limitarea solubilizării proteice la germinare ;
 evitarea acumulării dioxidului de carbon în timpul germinării ;
 îndepărtarea cât mai repede a apei în prima etapă de uscare a malţului ;
 uscarea la temperaturi mai scăzute ;
Vâscozitatea mustului - este un indicator care caracterizează gradul de dezagregare a malţului.
Cu cât malţul este mai bine dezagregat, cu atât mustul realizat are o vâscozitate mai mică ;
pH - ul mustului - valoarea normală a pH-ului mustului este de 5,6 - 6,0. pH - ul are influenţă
directă asupra activităţii enzimatice, a vâscozităţii, a randamentului în extract şi a valorii cifrei
Kolbach;
Randamentul în extract - prin aplicarea unor diagrame de plămadire - zaharificare în
conformitate cu procedeul analitic cunoscut sub denumirea Congres, se stabileşte cantitatea de
must cu concentraţie determinată care se poate obţine dintr-o anumită cantitate de malţ,
respectiv randamentul în extract. În acelaşi timp se pot obţine datele necesare privind :
 compoziţia mustului de malţ;
 durata de zaharificare ;
 viteza de filtrare a mustului de malţ ;
 aspectul plămezii ;
 mirosul mustului de malţ .
Durata de zaharificare - se determină numai pentru măcinatura fină şi are următoarele valori :
 pentru malţul blond - max. 15 minute ;
 pentru malţul brun - max. 35 minute .
Viteza de filtrare a mustului - se apreciază ca normală dacă nu depăşeşte 60 de minute ;
Mirosul plămezii - trebuie să fie corespunzător tipului de malţ analizat ;
Aspectul mustului - mustul se apreciază vizual ca fiind limpede, opalescent sau tulbure.
In tabelul urmator prezentăm, prin comparaţie, indicatorii de calitate ai orzului şi ai
malţului respectiv, obţinut din acesta:

Component Orz Malt blond

AmAmidon, % su 63 - 65 56 - 60
Zaharoză, % su 1-2 3-5
Substanţe reducătoare, % su 0,l - 0,2 34
Alte zaharuri, % su 1,0 2,0
Gume solubile, % su 1,0 - 1,5 2-4
Celuloză, % su 4-5 5
Hemiceluloză, % su 8 - 10 6-8
Lipide, % su 2-3 2-3
Proteine (N x 6,25 ), din care: 8 - 11 8 - 11
- albumină, % su 0,5 2,0
- globulină, % su 3-4 2,0
- hordeină, % su 3-4 2,5
- glutelină, % su 3-4 3-4
Aminoacizi & peptide, % su 0,5 1-2
Acizi nucleici, % su 0,2 - 0,3 0,2 - 0,3
Substanţe minerale, % su 2,0 2,2

Mihaela Begea
 Criteriile de calitate pentru orzul destinat obtinerii maltului pentru bere

Criteriile analitice recomandate pentru orzul destinat malţificarii de literatura de

specialitate (De Clerck, Kunze) si MEBAK sunt următoarele:

Nr. Indicatorii de calitate U.M. Valoarea optimă recomandată

crt.
De Clerck, Kunze MEBAK
1 Umiditate %, max. 14 14

2 Masa a 1000 boabe grame 35 – 45 37 – 40 orz uşor

41 – 44 de greutate
medie
> 45 orz greu
3 Masa hectolitrică kg 65 – 75 68 – 75

4 Proteină % s.u. 9 – 11 – valori normale 10 – 11 – valori

8 – 16 – valori limită normale
8,5 – 14 – valori
limită
10,5 – 11,5 –
valori medii
5 Capacitate de %, min. 95 96
germinare (metoda
prin colorare cu săruri
de tetrazoliu)
6 Energie germinativă %, min. 90 95 (la trei zile de
germinare)
7 Sortiment (cal. I+aIIa) % min. 80 > 85 – orz de
> 85 – orz de calitate calitate medie
medie > 90 – orz foarte
> 90 – orz foarte bun bun
> 95 – orz excelent > 95 – orz excelent
8 Boabe încolţite %, max. - 3
9 Extract % s.u. 72 – 82 75 - 82

În conformitate cu legislaţia din România (SR 13477: 2003 Orz pentru malţ),
condiţiile de calitate pentru orzul destinat fabricării malţului sunt următoarele:
Proprietăţi organoleptice

Proprietăţi organoleptice Condiţii de admisibilitate Metode de analiză

Aspect bobului şi al Boabe mari, pline, rotunjite STAS 6253-80
învelişului Înveliş subţire, cu încreţituri fine
Miros Specific, plăcut, proaspăt, caracteristic de STAS 6253-80
paie
Culoare şi strălucire Culoare galben deschis, de culoarea STAS 6253-80
paiului, fără pete sau vârfuri negre, cu
suprafaţa bobului uniform strălucitoare
 Proprietăţi fizice, chimice şi fiziologice

Proprietăţi fizice, chimice şi fiziologice Condiţii de Metode de analiză

admisibilitate
Masa a 1000 boabe, g, min. 42 SR 6123-1:1999
Corpuri străine, %, max. 3 STAS 1069-77
Umiditate, %, max. 14 SR 6124-1:1999
Boabe mai mari de 2,5 mm, %, min. 85 SR …:2003
Energie germinativă, %, min. 95 SR 1634:1999 1)
Viabilitate, %, min. 98 SR 12511:1999
Conţinut în proteină, % s.u., max. 11,5 STAS 6283/4-84
Puritate soi, %, min. 93 SR 7713:1999
Infestare absent SR 6280:1995
SR ISO 6639-4:1996
1)
În cazul orzului pentru malţ energia germinativă se va citi după 72 ore.

Pentru orzul pentru bere nu se impun criterii microbiologice, dar pot fi menţionate
următoarele caracteristici, care ţin cont de specificul orzului ca cereală destinată consumului uman:

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Fusarium graminearum Absent
Fusariu culmorum Absent

Principalii indicatori de calitate ai orzului pot fi interpretaţi astfel:

- umiditatea - este un factor care influenţează randamentul în extract. Un soi de orz cu
umiditate mai mare de l6 % se încinge şi treptat îşi pierde capacitatea de germinare;
- proteina - o anumita cantitate de proteină în bobul de orz crează dificultăţi pe parcursul
procesului tehnologic şi conduce la obţinerea unei beri cu o stabilitate coloidală mai redusă;
- masa a 1000 boabe - mărimea acestui indicator este proporţională cu cantitatea de extract.
Corelaţia care există între cei doi indicatori se prezintă astfel :
E = A - 0,85 P + 0,15 G
în care :
E - conţinutul în extract, % su ;
A - factor care variază în funcţie de soi ;
P - conţinutul de proteină, % su
G - masa a 1000 boabe, g.
- masa hectolitrică - este influenţata de forma boabelor, de umiditatea acestora, de temperatura
în momentul determinării . Determinarea se bazează pe faptul că amidonul are cea mai mare
greutate dintre componentele bobului de orz. Deci, cu cât greutatea hectolitrică este mai mare,
cu atât soiul respectiv are un conţinut mai mare de amidon;
- capacitatea de germinare - este unul dintre indicatorii cei mai importanţi ai orzului, deoarece
numai boabele care germinează vor fi utilizate la fabricarea berii. Numai aceste boabe vor
asigura echipamentul enzimatic necesar dezagregării pereţilor celulari ai endospermului;
- boabele pregerminate - pregerminarea orzului este provocată de o vreme caldă şi umedă
înainte de recoltare;
- sortimentul (uniformitatea) - între diametrul bobului şi conţinutul sau în extract, respectiv în
amidon, există o relaţie directă de proporţionalitate. Cu cât bobul este mai mare, cu atât
raportul între cantitatea de endosperm şi conţinutul de coajă este mai mare, iar conţinutul de
proteină este mai mic;
- coaja - este o caracteristică de soi, soiurile de orz deosebindu-se între ele prin grosimea
cojii, deci prin conţinutul de extract, deoarece între conţinutul de coajă şi conţinutul de extract
este o relaţie de inversă proporţionalitate;
- extractul - conţinutul în extract în cazul orzului de primăvară poate atinge valori de 80 %, iar
pentru orz numai 75 %. Extractul reprezintă practic substanţa utilă din bob şi este indicatorul
care influenţeaza în mod direct consumul specific, componentul principal al extractului fiind
amidonul;
- sensibilitatea la apă - reprezintă sensibilitatea boabelor de orz faţă de apă în exces la
înmuiere. Sensibilitatea la apă este corelată cu o insuficienţă în alimentarea cu oxigen a
embrionului, condiţionează germinarea şi depinde de cantitatea de apă absorbită.
 1

Aprecierea caracteristicilor fiziologice ale cerealelor - testele de germinare

Viabilitatea (capacitatea de germinare) reprezintă procentul de boabe al căror embrion este viabil,
indiferent dacă perioada de repaos de germinare a fost sau nu depăşită. Aceasta este definiţia aplicată
viabilităţii, asa cum apare în literatura de specialitate pentru industria berii.
Conform definiţiei din SR 1634:1999 - Seminţe pentru însămânţare. Determinarea germinaţiei, prin
determinarea viabilităţii se stabileşte numărul de seminţe, exprimat în procente din sămânţă pură, cu
embrioni viabili, adică capabili să producă germeni normali în condiţii optime de laborator, după ieşirea
din repaus germinativ şi eliberaţi de boli prin dezinfectarea seminţei.
Trebuie făcută precizarea că agronomii utilizează în general pentru viabilitate (capacitate de germinare)
termenul de germinaţie, de unde şi denumirea standardului 1634.
Parametrul viabilitate (capacitate de germinare) are următorii echivalenţi în limbile franceză, engleză
şi germană:
- capacité germinative;
- germinative capacity;
- Keimfähigkeit.
Orzul destinat fabricării malţului pentru bere nu se procesează imediat după recoltare, ci se depozitează
în vederea ieşirii din repaosul de germinare. Repaosul de germinare durează 6 – 8 săptămâni, în funcţie de
condiţiile meteorologice din perioada de recoltare.
Repaosul de germinare implică repaosul de germinare propriu-zis şi sensibilitatea la apă. Pe parcursul
repaosului de germinare propriu-zis nu este posibilă germinarea boabelor de cereale.
Sensibilitatea la apă se referă la rezistenţa puternică a boabelor de cereale de a prelua apa în exces.
Sensibilitatea la apă se reduce după o anumită perioadă de timp şi numai atunci când orzul ajunge la valoarea
maximă a energiei de germinare.
În cazul orzului (cerealelor) destinat fabricării malţului pentru bere, s-a stabilit şi parametrul energie de
germinare (energie germinative / germinative energy / Keimenergie) reprezintă procentul de boabe care la
momentul efectuării testului germinează în condiţii normale de malţificare. Testul arată dacă boabele încep să
germineze după 3 zile, respectiv 5 zile. O valoare mare a energiei de germinare indică o stare de sănătate bună a
orzului şi că malţificarea se va derula în condiţii corespunzătoare.
Energia de germinare după 5 zile (denumită şi putere de germinare) trebuie să aibă următoarele valori:
- Eg ≥ 95% - caracterizează un orz pentru bere de calitate medie;
- Eg = 98% - caracterizează un orz pentru bere de calitate bună;
- Eg > 98% - caracterizează un orz pentru bere de calitate excelenta.
Capacitatea de germinare la 3 zile trebuie să aibă o valoare cât mai apropiată de cea la 5 zile.
Viabilitatea, determinată prin metode rapide, comparativ cu energia de germinare, poate fi stabilită şi în
primele 6 săptămâni de la recoltare.
De sensibilitatea la apă trebuie să se ţină cont la malţificare, în timpul înmuierii. Dacă sensibilitatea la
apă este mare, timpul de inmuiere trebuie redus.
Sensibilitatea la apă este determinată de diferenţa dintre energia de germinare stabilită folosind
cantităţi diferite de apă (4 ml, respectiv 8 ml de apă).
Caracterizarea orzului in funcţie de sensibilitatea la apă este următoarea:
 2

- 10% orzul nu este foarte sensibil la apă;

- 11 - 25% orzul este uşor sensibil la apă;
- 26 - 45% orzul este sensibil la apă;
- > 45% orzul este foarte sensibil la apă.
Energia de germinare trebuie determinată numai după ce orzul a depăşit perioada repaosului de
germinare.
Recomandarea tehnologică este ca atunci când se face aprecierea orzului din punctul de vedere al
capacităţii de germinare să se facă ambele teste de germinaţie – viabilitatea şi energia de germinare.
Dacă viabilitatea este mai mică de 95%, orzul nu se pretează la malţificare. Dacă însă numai
energia de germinare este mică, orzul poate fi malţificat, dar trebuie să se aştepte depăşirea repaosului de
germinare şi să se asigure condiţii de depozitare corespunzătoare.
Dacă energia de germinare înregistrează valori de 95% după 3 zile, uniformitatea germinării este foarte
buna.
Dacă se atinge minimul de 90% după 3 zile şi de 95% după 5 zile, orzul poate fi totuşi considerat
satisfăcător.
Conform SR 13477:2003, la elaborarea căruia s-a ţinut cont de recomandările EBC (Conventia
Europeana de Bere) şi MEBAK (Comisia Tehnica a Europei Centrale, pentru Analiza Berii), parametrii orzului
destinat malţificării sunt următorii:

Proprietăţi fiziologice Condiţii de admisibilitate

Energie germinativă, %, min. 95
Viabilitate, %, min. 98

Pentru determinarea viabilităţii se folosesc metode de apreciere rapidă, şi anume metoda cu apa
oxigenata (metoda Thunaeus) sau metoda prin colorare cu săruri de tetrazoliu.
Conform definiţiilor din SR 1634:1999 - Seminţe pentru însămânţare. Determinarea germinaţiei,
seminte viabile reprezintă seminte capabile sa produca germeni normali şi ai caror embrioni manifesta reactii
caracteristice tesuturilor vii, la tratarea cu anumiti reactivi. Seminte neviabile reprezintă seminte cu diferite
deficienţe, care impiedica dezvoltarea lor in germeni normali. Seminte moarte reprezintă seminte fara tesuturi
vii.
Cea mai aplicată metodă de determinare a viabilităţii este metoda cu săruri de tetrazoliu. Metoda se
bazează pe principiul că procesele de reducere care au loc numai in tesuturile vii sunt puse in evidenta cu
solutie incolora de clorura sau bromura de tetrazoliu, ca indicator. Semintele se imbiba cu solutia indicatoare si,
in urma hidrogenarii acesteia, in celulele vii se formeaza o substanta rosie, stabila si nedifuzabila,
trifenilformazanul. Aceasta face posibila distingerea portiunilor vii, colorate in rosu ale semintelor, de portiunile
moarte, necolorate ale acestora. Pe langa boabele complet colorate (viabile) sau complet necolorate (neviabile
sau moarte), pot exista si seminte partial colorate care prezinta in diversele lor zone, tesuturi necrotice in
proportii variate. Pozitia si intinderea suprafetelor necrotice din embrioni determina clasificarea respectivelor
seminte ca viabile sau neviabile.
Toate determinarile de viabilitate se fac pe samanta pura, netratata, separata la analiza de puritate,
conform STAS 7713-81. Daca boabele de cereale sunt tratate cu insecto – fungicide, acestea se spala inainte de
analiza.
 3

Samanta pura se omogenizeaza si se numara la intamplare 400 seminte, in repetitii de cate 100 seminte.
Pentru porumb si leguminoase cu bobul mai mare se admit 200 seminte, in repetitii de cate 50 seminte.
Metoda cu săruri de tetrazoliu se poate aplica în două variante:
- metoda rapidă;
- metoda lentă.

Atât pentru cerealele destinate însămânţării, cât şi pentru cele destinate malţificării, este esenţial ca
boabele să germineze complet şi uniform.
Cea mai cunoscută şi aplicată metodă de apreciere a viabilităţii cerealelor este cea prin colorare cu
săruri de tetrazoliu.
Pentru început, boabele se inmoaie in apa pentru a usura inlaturarea invelisurilor, sectionarea sau
inteparea si pentru a reduce vatamarile in pregatirea în vederea colorării.
Inmuierea in apa se face prin scufundarea boabelor in apa. Daca durata inmuierii este mai mare de 24h,
apa trebuie schimbata.
Inmuierea treptata pe hartie sau intre hartii umede se foloseste pentru speciile ale caror boabe sunt
predispuse la fracturi cand sunt puse direct in apa sau pentru boabe vechi si uscate. La unele specii, dupa
inmuierea treptata, pentru o imbibatie deplina, este necesara si inmuierea in apa.
Dupa inmuiere, boabele se inteapa sau se sectioneaza astfel:
 inteparea boabelor uscate sau a boabelor tari se face in partile neesentiale cu acul sau cu scalpelul bine ascutit,
pentru a nu leza embrionul;
 sectionarea longitudinala se face prin mijlocul axului embrionar cu o lama bine ascutita, pentru a se obtine o
sectiune neteda;
 sectionarea transversala se face deasupra embrionului, punandu-se in solutie, pentru colorare, partea boabei cu
embrion.
Pentru colorare, boabele se scufunda complet in solutia indicatoare si se tin la intuneric, la temperatura
de 30oC. Pentru grabirea colorarii, temperatura poate sa creasca la 40 oC, iar pentru incetinire poate sa scada la
200C.
Trebuie evitata supracolorarea, care impiedica aprecierea defectelor de colorare ale unor tesuturi,
datorate vatamarii de ger sau temperatura ridicata.
Boabele viabile au embrionul complet colorat. Daca embrionul este colorat numai partial, acesta trebuie
sa arate ca structurile esentiale, adica meristemul si toate structurile recunoscute ca necesare pentru dezvoltare
germenului normal, sunt viabile. In unele cazuri, necrozele superficiale pot fi tolerate chiar la structurile
esentiale ale embrionului.
Boabele neviabile sunt complet necolorate sau prezinta o colorare necaracteristica si/sau structuri
esentiale flasce.
In cazul celor mai uzuale cereale (grau, orz, secara, orez, ovaz), determinarea viabilitatii prin metoda cu
saruri de tetrazoliu se realizeaza astfel:
Inmuierea se face in repetitii, timp de 16 - 20h, la temperatura camerei, in plicuri absorbante imbibate
cu apa, sau 3 - 4h in apa, la 30º C. Dupa inmuiere, boabele se sectioneaza de-a lungul şanţului ventral. Pentru
analiza se retine numai o parte din cariopsa. La ovaz, dupa inmuiere, se indeparteaza glumele si se sectioneaza
longitudinal sau transversal in apropierea embrionului.
 4

Boabele sectionate se cufunda in solutie de tetrazoliu de 0,5%, in care se tin 1 - 2h, la temperatura de
o
30 C si la intuneric. Dupa realizarea coloratiei specifice rosu - zmeuriu intens se inlatura solutia si boabele se
spala cu apa.
Aprecierea embrionului se efectueaza in stare umeda, dupa spalare.
În cazul orzului pentru bere metoda colorimetrică folosind săruri de tetrazoliu se poate aplica în două
variante: metoda lentă şi metoda rapidă. Metoda rapidă permite aprecierea viabilităţii boabelor de orz în circa 5-6
minute din momentul introducerii în soluţia de colorare.
O altă metodă aplicată în cazul orzului pentru bere este metoda Thunaeus, care nu este o metodă
colorimetrică. Metoda foloseşte apa oxigenată şi este mai laborioasă, presupunând şi un timp mai îndelungat de
lucru.
Principiul metodei constă în aceea că boabele de orz sunt înmuiate în soluţie de apă oxigenată şi
boabele care nu au dezvoltat atât radicela, cât şi acrospira după 3 zile, sunt separate şi numărate. Dacă
viabilitatea este mai mică de 95%, pentru boabele care nu au îndeplinit condiţiile menţionate, sunt îndepărtate
coaja şi ţesuturile care acoperă embrionul, astfel încât germenele să fie expus înainte să fie incubat în condiţii
aerobe şi la umiditate relativă crescută. Boabele care au dezvoltat fie radicela, fie acrospira, sunt numărate la
finalul perioadei de incubare. Viabilitatea se obţine prin diferenţa dintre numărul total de boabe care au fost
supuse analizei şi suma celor două categorii de boabe care nu au dezvoltat fie radicela, fie acrospira, în condiţiile
mai sus menţionate.
Deşi metoda colorimetrică prezintă avantaje considerabile, principalul avantaj fiind timpul scurt în care
se poate face aprecierea rezultatelor, poate exista şi un dezavantaj. Acesta constă în faptul că pot fi introduse
erori în sensul obţinerii de valori mai mari pentru procentul de boabe viabile. Eroarea provine din faptul că există
posibilitatea ca boabele de orz să fi fost condiţionate prin încălzire înainte de a fi supuse analizei.
 Hamry 3567, 580 01 Havl. Brod, Czech Republic
tel. +420 569 433 620, fax +420 569 422 144
1-cube@1-cube.com http://www.1-cube.com

MASH BATH - R4, R8, R12

Mashing Equipment is designed for laboratory use in breweries and malthouses. It aids in the determination of
malt extract. The equipment allows one to utilize the CONGRESS, HARTONG 20, HARTONG 45,
HARTONG 65, HARTONG 80, ASBC, PROFILE or THERMOSTAT methodology of testing. The
“Thermostat“ method maintains a constant temperature for a specific time. The “Profile“ method allows the user
to program the variables according to their needs.

Congress-Method:
- Mashing, by passing through a temperature programm
- Use of malt-fine grind and –coarse grind
- Detection of the absolute number of the extract content, by use of the Plato-Table. In addition to the
identifcation of the saccharification time (Iodine- normality), protein content, viscosity, pH-value a.o..
Difference between fine- and coarse grind extract, permits a conclusion to the cytolytical solution of the
malt
Hartong-Method:
- Mashing at constant temperature (20°, 45°, 65° or 80° C)
- Use of malt-fine grind
- Detection of a ratio (VZ) = percentage share of the highest possible extract yield at the chosen
temperature. Conclusions about the enzyme activity, protein modification of the malt and malting work
by itself, are possible.

Two versions are available:

Standard version: all the above mentioned methods run fully automatically as an alarm lets the operator know
the necessity for example to sample for saccharification, to refill the distilled water (which is preheated in test
tubes directly in the Mash Bath) into the beakers with the mash at predetermined intervals.
Automatic version with automatic distilled water refilling: all the above mentined methods run fully
automatically including automatic preheated distilled water refilling.

The mashing equipment is equipped with a microcomputer, a thermometer Pt 100, an electromagnetic valve for
the automatic cooling-down of mash bath, an LCD double line display, a membrane keyboard and controlling
software. The Mash Bath can be equipped with an interface RS232 making PC communication possible. The
Mash Bath with the interface RS232 is indicated as monitoring. This is an advantage for customers that are on
an ISO 9001 compliant system.

Models:
Standard R4- four beakers
Standard R4 monitoring- four beakers, equipped with a interface RS232

Standard R8 - eight beakers

Standard R8 monitoring - eight beakers, equipped with interface RS232
Automatic R8 monitoring - eight beakers, with automatic distilled water refilling, equipped with interface
RS232
Standard R12- twelve beakers
Standard R12 monitoring - twelve beakers, equipped with a interface RS232
Automatic R12 monitoring- twelve beakers, with automatic distilled water refilling,equipped with
 interface RS232

Technical data:
Data represented on LCD display:
- type of method: Hartong 20, Hartong 45,
Hartong 65, Hartong 80, Congress,
ASBC, Thermostat, Profile
- instantaneous temperature of bath
- time since the begining of test

Adjustable data:
- choice of methods: Hartong 20,
Hartong 45, Hartong 65, Hartong 80,
Congress, ASBC, Thermostat, Profile
0 0
- temperature range: from 20 C to 95 C
- mixer speed: 0, 100, 200 R.P.M.
- time
- accuracy of temperature adjustment:
0
+-0,01 C
- accuracy of regulation: to 0,20 C
- accuracy of time adjustment: 1 sec
- Temperature range: up to 95° C

Signalization:
- acoustic and optical alarm

PowerCut:
After a voltage breakdown, the device
activates itself again and continues the step
in place, it was interrupted before, resp.
breaks off the test.

Electric data:
- voltage 230V/50 Hz
Note: by request 110V/60Hz
- Max. heat output: 3 kW

The mash bath is designed ergonomically

and completely made of stainless steel,
copper and aluminum.

Stainless steel beakers- 550 ml

Glass cuvette- 50/100 ml

Weight :
Type R4-21 kg, Type R8-36 kg,
Details of jets for automatic distilled water refilling Type R12-45 kg
Interface and connection:
- Water inlet: ¾“ (DN20)
- Water outlet: ¾“ (DN20)
- Computer interface: Serial port RS 232
- Adapter: USB-RS 232 – part of the supply
Monitoring software for Mash Bath equipped with a interface RS232 which allows the user to
program temperature curve according to their needs in PC.
 Seminar TCIF I

Berea = produs obţinut prin fermentarea cu ajutorul drojdiei a unor musturi obţinute din malţ,
cu sau fără cereale nemalţificate sau alte surse furnizoare de zaharuri.

Categorii de bere
După însuşirile senzoriale şi fizico-chimice, berea se clasifică în următoarele categorii:
- bere blondă;
- bere brună.
Fiecare categorie de bere se clasifică, la rândul ei, în tipurile prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1
Categorie de Tip de bere
bere
Bere blondă
Bere blondă superioară
Pils
Bere fără alcool
Bere slab alcoolică
Bere uşoară
Bere blondă
Bere dietetică
Bere specialităţi Bere nutritivă
Bere arămie
Bere Bock Blondă
Bere blondă din grâu
Alte specialităţi
Bere brună
Bere brună superioară
Bere neagră
Bere Bock brună
Bere brună
Bere caramel
Bere specialităţi
Bere brună din grâu
Bere Porter
Alte specialităţi

În cadrul fiecărui tip de bere se pot fabrica diferite sortimente de bere cu respectarea condiţiilor minime
de calitate.

Berea poate fi produsă şi comercializată pasteurizat sau nepasteurizat filtrată sau nefiltrată.

Condiţii tehnice de calitate

Materii prime şi auxiliare
Materiile prime şi auxiliare folosite la fabricarea berii trebuie să corespundă specificaţiilor tehnice sau
standardelor de produs şi reglementărilor sanitare în vigoare.

Proprietăţi organoleptice
Tabelul 2
Condiţii de admisibilitate
Proprietăţi Metoda de
Categoria de bere
organoleptice analiză
Bere blondă Bere brună
Lichid limpede, cu luciu caracteristic, Lichid limpede, cu luciu caracteristic, de
de culoare galben-pai, fără sediment culoare brună, fără sediment sau impurităţi,
Aspect sau impurităţi, gust plăcut, amărui gust plăcut, fără miros străin, cu spumă.
fără miros străin; cu spumă albă şi Berea caramel: lichid opaslescent, cu
perlaj de dioxid de carbon. sediment provenit din depunerea drojdiei.
Galben-pai până la galben, specifică Brun specifică fiecărui sortiment. SR 13355-1
Culoare
fiecărui sortiment.
Caracteristic fiecărui tip, plăcut, fără miros străin (de mucegai, de acru), cu aromă
Miros
de hamei şi malţ.
Caracteristic fiecărui tip, amărui, plăcut, care atestă prezenţa de dioxid de carbon,
Gust
fără gust străin.
Albă, densă, cu grosimea de (30 … 40) mm, persistentă timp de minimum 3 min.,
Spumă SR 13355-2
însoţită de perlaj constant. După dispariţie, lasă pe pahar o urmă albă, dantelată.
Proprietăţi fizice şi chimice
Conform tabelului 3.

Verificarea proprietăţilor organoleptice

Loturi formate din ambalaje de desfacere

Verificarea proprietăţilor organoleptice se face pe un număr de ambalaje de desfacere care se iau, la

întâmplare, dintr-un lot găsit corespunzător la verificarea ambalării şi marcării (3.2.1.1).
Probele elementare se iau de la aparatul de umplere a butoaielor, în timpul umplerii acestora, de la
toate gurile de umplere, la intervale regulate de timp sau direct din butoaiele tip KEG.

Dacă nu se prevede altfel, se recomandă elementele prevăzute în tabelul 5.

Loturi formate din ambalaje de transport (cisterne, containere specifice etc)

Pentru cisterne, probele elementare se iau în timpul umplerii, de la ştuţul de golire, iar mărimea probei
elementare este de 0,1 ‰ din volumul cisternei, indiferent de mărimea acesteia.

Probele elementare luate conform 3.2.2.2.1 şi 3.2.2.2.2 se introduc în butelii de sticlă curate, uscate şi
fără miros străin, ce se închid imediat, etanş.

Verificarea proprietăţilor fizice şi chimice

Pentru verificarea proprietăţilor fizice şi chimice, cu excepţia determinării conţinutului de dioxid de

carbon, se constituie o probă omogenă a lotului, prin amestecarea conţinutului ambalajelor de
desfacere, respectiv a probelor elementare din butoaie sau cisterne, asupra cărora s-a efectuat
verificarea proprietăţilor organoleptice.

Din proba omogenizată se iau circa 2 l, care se introduc în butelii de sticlă curată, fără miros străin şi
clătite, în prealabil, cu acelaşi produs. Buteliile se închid etanş şi se păstează la o temperatură de (2 … 4)ºC,
iar analizele trebuie să se efectueze în cel mult 24 h de la recoltarea probelor.

Pentru verificarea conţinutului de dioxid de carbon şi a spumei se ia, la întâmplare, din ambalaje de
desfacere găsite corespunzătoare la verificarea ambalării şi marcării (3.2.1), un număr mimim de:
- patru ambalaje, pentru loturi de până la 100 000 ambalaje;
- şase ambalaje, pentru loturi de peste 100 000 ambalaje.

Verificări periodice
Caracteristicile care se verifică periodic (de câte ori se consideră necesar) sunt valoarea amară şi
parametrii incluşi în reglementările sanitare în vigoare.

Ambalare, depozitare şi transport

Ambalare
Berea se ambalează în ambalaje de desfacere (sticle, cutii, pet, butoaie etc) şi în ambalaje de
transport (cisterne, containere specifice, etc), avizate din punct de vedere sanitar.

Toleranţa admisă la conţinutul ambalajelor va fi în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Ambalajele de desfacere şi de transport trebuie să fie, în prealabil, bine spălate.

Butelii de sticlă se închid ermetic, cu capsule tip bere.

Cisternele trebuie să fie închise etanş.

Depozitare şi transport

Berea ambalată se depozitează conform recomandărilor producătorului.

În timpul transportului, ambalajele de desfacere trebuie să fie ferite de intemperii.

Transportul berii se efectuează cu mijloace de transport adecvate.

 Tabelul 3
A. Proprietăţile fizice şi chimice ale berii blonde

Condiţii de admisibilitate
Categoria de bere
Bere blondă
Metoda
Proprietăţi fizice şi Bere Bere blondă Pils Bere specialitate
de
chimice blondă superioară Bere Bere Bere Bere Bere Bere Bere Bere Bere în analiză
fără slab uşoară dietetică1) nutritivă aramie Bock blondă amestec cu
alcool alcoolică Blondă din băuturi
grâu2) răcoritoare
Concentraţia mustului
primitiv (extractul
max. 11,5 10 … 12 10,5 … 12,5 3 … 12 3,5 … 12 6 … 10 7 … 10 11,5 … 12 min. 11,5 16 … 18 12,5 … 13 -4) SR 13355-5
primitiv, Ep),
% (m/m)=grad Plato3)
Concentraţia alcoolică, SR 13355-3
min. 3,5 min. 4,3 min. 4,3 max. 0,5 max. 1,5 min. 2,0 max. 5,1 max. 2,5 min. 3,8 min. 5,7 min. 5,1 max. 3,0
% (m/m)5) SR 13355-4
Aciditatea totală, ml
NaOH, soluţie 1n la 2,6 2,8 2,8 2,4 2,4 2,6 2,4 2,4 2,8 3,0 3,0 - SR 13355-6
100 ml bere, max.
pH-ul STAS
3,9 … 4,6
6182/14-72
ml I2, soluţie
0,1n la max.1,0 max. 1,2 max. 0,6 max. 0,6 max. 0,6 max. 0,8 max. 1,0 max. 1,4 min. 1,7 max. 0,9 max. 0,8 -
Culoarea 100 ml bere SR 13355-7
unităţi EBC
max. 15 max. 17 max. 10 max. 10 max. 10 max. 12 max. 15 max. 20 min. 23 max. 13 max. 12 -
Dioxid de carbon,
0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 SR 13355-8
g/100 ml, min.
Valoarea amară,
18 19 21 11 12 12 14 5 20 20 15 9 SR 13355-9
BE, min.

1)Bere blondă cu conţinut maxim de glucide de 0,7 g/100 ml.

2)Bere blondă din grâu se produce cu malţ din grâu. Proporţia de malţ din grâu este de minimum 30%.
3)Berea poate fi livrată cu o toleranţă la concentraţia mustului primitiv de maximum ± 0,5.
4)Pentru această categorie de bere Ep se va lua egal cu Ep al berii care formează amestecul.
5)Berea cu o concentraţie alcoolică mai mică de 5,5% în volum, poate fi livrată cu o toleranţă de ±0,5 % vol, iar pentru berea cu o concentraţie alcoolică mai mare de
5,5 % vol, toleranţa poate fi de ± 1% vol.
 Tabelul 3 (continuare)
B. Proprietăţile fizice şi chimice ale berii brune

Condiţii de admisibilitate
Categoria de bere
Bere brună
Proprietăţi fizice şi Metoda de
Bere brună Bere brună Bere specialitate
chimice analiză
superioară Bere neagră Bere Bock Bere Caramel Bere brună Bere Porter Bere în amestec
brună din grâu2) cu băuturi
răcoritoare
Concentraţia mustului
primitiv (extractul
11 … 14 14 … 16 11 … 16 16 … 18 12 12,5 … 13 18 … 20 -4) SR 13355-5
primitiv, Ep),
% (m/m)=grad Plato3)
Concentraţia alcoolică, SR 13355-3
min. 4,3 min. 4,7 min. 4,7 min. 5,7 max. 2,3 Min. 5,1 Min. 6,7 max. 3,0
% (m/m)5) SR 13355-4
Aciditatea totală, ml
NaOH, soluţie 1n la 3,2 4,0 4,0 4,4 2,8 3,6 4,6 - SR 13355-6
100 ml bere, max.
STAS
pH-ul 3,9 … 4,6
6182/14-72
ml I2, soluţie
0,1n la min.2,4 min. 3,5 min. 6,3 min. 4,1 min. 4,1 min. 1,4 min. 4,1 -
Culoarea 100 ml bere SR 13355-7
unităţi EBC
min. 30 min. 40 min. 100 min. 45 min. 45 min. 20 min. 45 -
Dioxid de carbon,
0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 SR 13355-8
g/100 ml, min.
Valoarea amară,
18 20 20 45 15 26 9 SR 13355-9
BE, min.

2)Bere blondă din grâu se produce cu malţ din grâu. Proporţia de malţ din grâu este de minimum 30%.
3)Berea poate fi livrată cu o toleranţă la concentraţia mustului primitiv de maximum ± 0,5.
4)Pentru această categorie de bere Ep se va lua egal cu Ep al berii care formează amestecul.
5)Berea cu o concentraţie alcoolică mai mică de 5,5% în volum, poate fi livrată cu o toleranţă de ±0,5 % vol, iar pentru berea cu o concentraţie alcoolică mai mare de
5,5 % vol, toleranţa poate fi de ± 1% vol.
 Anexa
(Informativă)

Planuri de verificare a calităţii loturilor de bere în ambalaje de desfacere (sticle, cutii şi PET)

A.1 Plan de verificare a ambalării şi marcării

Tabelul 4
Număr de ambalaje de desfacere
Număr de ambalaje de desfacere neorespunzătoare
necorespunzătoare care, după
care, după examinarea primului eşantion, Efectivul celui de al
Efectivul lotului Efectivul primului examinarea ambelor eşantioane,
determină: doilea eşantion
(număr de ambalaje eşantion (numărul de determină:
(număr de ambalaje
de desfacere) ambalaje de desfacere) Examinarea
Acceptarea Respingerea de desfacere) Acceptarea Respingerea
celui de al
lotului, max. lotului, min. lotului, max. lotului, min.
doilea eşantion
Până la 500 (inclusiv) 32 3 7 4…6 32 8 9
501 … 1 200 50 5 9 6…8 50 12 13
1 201 … 3 200 80 7 11 8 … 10 80 18 19
3 201 … 10 000 125 11 16 12 … 15 125 26 27
10 001 … 35 000 200 11 16 12 … 15 200 26 27
35 001 … 150 000 315 11 16 12 … 15 315 26 27
150 001 … 500 000 500 11 16 12 … 15 500 26 27
Peste 500 000 800 11 16 12 … 15 800 26 27

A.2 Plan de verificare a proprietăţilor organoleptice

Tabelul 5
Număr de ambalaje de desfacere neorespunzătoare care,
Efectivul lotului Efectivul primului eşantion după examinarea primului eşantion, determină:
(număr de ambalaje de desfacere) (numărul de ambalaje de desfacere) Acceptarea lotului, Respingerea lotului,
max. min.
Până la 500 (inclusiv) 8 0 1
501 … 1 200 10 0 1
1 201 … 3 200 15 1 2
3 201 … 10 000 20 2 3
10 001 … 35 000 40 3 4
35 001 … 150 000 70 4 5
150 001 … 200 000 120 5 6