Analiza senzorială

STANDARD DE STAT STAS 6253-80

INSTITUTUL SEMINŢE PENTRU CONSUM Înlocuieşte STAS 6253-60
ROMÂN DE Determinarea
STANDARDIZARE caracteristicilor Clasificarea alfanumerică
organoleptice S 20

1. Generalităţi
1.1. Prezentul standard stabileşte metodele folosite pentru determinarea caracteristicilor
organoleptice ale boabelor de cereale, leguminoaselor şi seminţelor oleaginoase.
1.2. Prin caracteristicile senzoriale se înţeleg: aspectul, culoarea, mirosul şi gustul
1.3. Determinarea caracteristicilor organoleptice ale seminţelor se execută examinându-le prin
intermediul organelor de simţ.

2. Luarea şi formarea probelor

Pentru a se ajunge la o probă medie, din lotul respectiv se iau mai multe probe /stabilite prin
STAS), care se amestecă, se reduc ca volum, ajungând la cantitatea de produs necesară analizei.
Probele parţiale se colectează în sticle, borcane sau cutii metalice închise ermetic şi prin
amestecarea lor se obţine proba generală sau totală.
Produsul se aşează pe o planşetă de lemn, se amestecă bine cu ajutorul unei spatule, apoi se
întinde într-un strat de formă dreptunghiulară cu grosime uniformă. Se trasează cu spatula cele
două diagonale ale dreptunghiului şi apoi se îndepărtează două dintre triunghiurile opuse la vârf,
astfel rezultate.
Se repetă operaţia până ce se ajunge la cantitatea prevăzută de standard de 1-3 kg prevăzută de
standard.
Proba medie se împarte în două probe aproximativ egale, din care una se supune analizei, iar
cealaltă se păstrează ca martor pentru cazuri de litigiu între beneficiar şi furnizor.
Proba pentru analiză reprezintă o cantitate de 20-50 g produs, care se ia din proba medie, după
o nouă omogenizare (amestecare, măcinare, etc)
Ambalajele cu probe au etichetă ataşată cu menţiunile: denumirea unităţii ce analizează proba,
tipul produsului, anul recoltei şi soiul, mărimea lotului, locul de depozitare al lotului, data şi ora
formării probei, determinările cerute, numele şi semnătura persoanelor care au luat probele şi STAS-
ul.
3. Modul de lucru
3.1. În timpul luării şi formării probelor se examinează vizual aspectul general al lotului
şi apoi se examinează şi se compară probele elementare din punct de vedere al aspectului, culorii şi
mirosului, în scopul delimitării cât mai corecte a loturilor de calităţi diferite precum şi pentru
determinarea acestor caracteristici în condiţiile locului de depozitare
3.2. Determinarea aspectului
Aspectul se determină prin examinarea vizuală a probei de laborator întinsă în
strat cât mai uniform pe o suprafaţă plană.
Se observă dacă seminţele sunt pline, bine dezvoltate, ajunse la maturitate, şi
sănătoase ori sunt şiştave, necoapte, arse, încolţite, alterate, atacate de dăunători sau de boli, etc.Se
observă dacă seminţele sunt aproximativ de aceeaşi mărime şi formă şi dacă şi-au păstrat luciul
natural.
 Analiza senzorială
3.3. Determinarea culorii
Se examinează proba de laborator de preferinţă la lumina de zi, observând dacă
culoarea boabelor corespunde sau nu celei prevăzute în standardul sau norma tehnică de condiţii
tehnice de calitate ale produsului analizat.
Modificarea culorii seminţelor se poate produce în urma umectării, încingerii,
alterării, mucegăirii, contaminării cu fungi, uscării sau depozitării necorespunzătoare, contactului cu
substanţe chimice, etc.
3.4. Determinarea mirosului
Analiza se execută atât la boabe/seminţe întregi sau măcinate.
3.4.1. Determinarea mirosului la boabe/seminţe întregi: se iau în palme circa 100 g
seminţe, se încălzesc prin frecare între palme şi se inspiră imediat, ţinând produsul foarte aproape
de nas.
Pentru o mai bună percepere a mirosului în caz de dubiu, 50-100 boabe/seminţe
se introduc într-un pahar, se toarnă deasupra lor apă caldă cu temperatura de 60oC, se acoperă cu o
sticlă de ceas şi se lasă în repaus 2-3 min. Se examinează mirosul vaporilor din pahar în momentul
când se îndepărtează sticla de ceas. Apoi se înlătură prin decantare apa din pahar şi se examinează
mirosul boabelor rămase.
3.4.2. Determinarea mirosului la seminţe/boabe măcinate: se macină cu o morişcă de tip
Pirouette 25-30 g boabe timp de 15 secunde, se îndepărtează capacul şi se inspiră mirosul imediat,
direct din morişcă.
3.4.3. Prin examinările descrise la pct. 3.4.1. şi 3.4.2. se constată dacă mirosul probei
examinate este normal şi caracteristic, conform prevederilor din standardul de condiţii tehnice ale
produsului sau dimpotrivă, prezintă anumite defecte cum sunt : miros de stătut (depozitare fără
aerisire timp îndelungat), de încins, de mucegai, de alterat (miros de putrefacţie), de rânced, de
fermentat, miere (la produse infestate cu acarieni), mălură (contaminare cu ciuperci), de substanţe
străine (fum, petrol, motorină, sulf, produse folosite la combaterea dăunătorilor, etc), miros de
buruieni (coriandru, ceapa ciorii, etc) sau alte mirosuri străine.
3.5. Determinarea gustului
Determinarea gustului se execută mestecând 2-3 g boabe/seminţe, de preferinţă
măcinate, după îndepărtarea impurităţilor.
Înainte şi după fiecare determinare gura se clăteşte cu apă.
Se stabileşte dacă gustul este caracteristic produsului şi corespunde prevederilor
din standardul de condiţii tehnice sau dimpotrivă este amar, acru, iute, rânced, etc.
Nu se determină gustul la produsele vizibil mucegăite, alterate, la cele atacate de
dăunători, la cele tratate pentru combaterea dăunătorilor sau suspecte de a fi fost în contact cu
îngrăşăminte sau alte substanţe chimice, precum şi la seminţele care prin natura lor conţin
substanţe toxice (ricin).
4. Exprimarea rezultatelor
Rezultatele determinărilor efectuate privind caracteristicile organoleptice se înscriu
în documentul care atestă calitatea, meţionând separat şi cât mai exact rezultatul efectiv constatat
pentru fiecare din caracteristicile examinate.
Pentru produseledepozitate în celulele de siloz, când se constată abateri de la
normal, se precizează şi rezultatul obţinut pe fiecare bară a sondei mecanice.

5. Menţiuni în buletinul de analiză

În buletinul de analiză se menţionează: datele necesare pentru identificarea lotului
conform standardului sau normei tehnice de produs.
Analiza senzorială