1

CURS 7

PRELUCRAREA TABLELOR PRIN ŞTANŢARE

Ştanţarea este operaţia de tăiere după un contur închis pentru decuparea din table sau
benzi a diferite piese, cu ajutorul unor dispozitive numite ştanţe, montate pe prese, de
obicei mecanice.
Avantajele ştanţării:
ƒ calitate ridicată a produselor (dimensională, de formă şi de suprafaţă);
ƒ productivitate foarte mare (poate ajunge la sute de piese pe minut);
ƒ posibilitatea automatizării procesului;
ƒ simplitatea procesului.

Principiul ştanţării
Tabla se aşează pe matriţa dispozitivului de ştanţare, iar prin apăsarea poansonului se
realizează separarea porţiunii dorite (fig.1).

Fig.1
Orificiul matriţei şi poansonul trebuie să fie corespunzătoare conturului produsului ştanţat.
Între poanson şi orificiul matriţei trebuie să existe un joc mult mai mic decât grosimea
tablei:
j = d1 − d << g (1)
Atât matriţa cât şi poansonul trebuie să aibă muchiile de tăiere bine ascuţite.
Forţa necesară ştanţării se calculează cu relaţia:
F = k ⋅ S⋅ τ = k ⋅l⋅ g⋅ τ , (2)
unde: k=1÷1,3 este un coeficient care depinde de forma conturului şi de starea ştanţei;
S=l⋅g este aria secţiunii forfecate (l este lungimea conturului; g este grosimea
 2
tablei);
τ este rezistenţa materialului la forfecare.
Prin ştanţare se pot realiza următoarele operaţii:
ƒ de decupare, atunci când partea detaşată reprezintă piesa;
ƒ de perforare, atunci când partea detaşată reprezintă deşeul;
ƒ de curăţire, atunci când se îndepărtează un adaos.

PRELUCRAREA TABLELOR PRIN AMBUTISARE

Ambutisarea este operaţia de deformare plastică care constă din modificarea unui
semifabricat plan (tablă) într-o piesă cavă, sau adâncirea în continuare a unui semifabricat
cav, cu sau fără modificarea intenţionată a grosimii pereţilor.
Avantajele ambutisării: aceleaşi ca şi la ştanţare

a) Principiul ambutisării
Semifabricatul iniţial (în formă de disc pentru piesele cave de revoluţie) este aşezat
deasupra matriţei şi apăsat de un poanson până când tabla, prin deformare, va lua forma
dorită a piesei cave, care va trece sau nu complet prin orificiul matriţei (fig.2).

Fig.2
Datorită deformaţiilor puternice ale materialului apar tensiuni interne cu valori foarte mari;
dacă D s − dp > 18 ⋅ g apar cutele (şifonarea materialului); prin folosirea unui inel de
strângere bine lubrifiat, acţionat separat de poanson se elimină pericolul apariţiei cutelor.
Pentru ca materialul să nu se rupă în timpul ambutisării trebuie ca muchiile active ale
poansonului şi matriţei să fie rotunjite cu raze de racordare R = (5 ÷ 10 ) g , suprafeţele
active să fie perfect lustruite şi să existe jocul dintre poanson şi matriţă:
d m − dp
j= = (1,1 ÷ 1,3 ) g (3)
2
 3
Gradul de deformare se caracterizează prin gradul de ambutisare:
Ds
k= >1 (4)
dm
Cu cât gradul de ambutisare este mai mare cu atât materialul este mai puternic solicitat;
cu cât materialul este mai plastic cu atât se poate considera un grad de ambutisare mai
mare.

b) Tehnologii de ambutisare
Tehnologia de realizare a unei piese prin ambutisare depinde de următorii factori:
a. de adâncimea de ambutisare
ƒ în cazul ambutisărilor adânci sau în cazul profilurilor în trepte se poate atinge forma
finală numai după mai multe ambutisări succesive (ex. realizarea unei piese prin n
ambutisări succesive: diametrul se va micşora treptat, înălţimea va creşte treptat,
respectându-se legea volumului constant (fig.3)).
ƒ în cazul pieselor puţin adânci ambutisarea se face printr-o singură operaţie.

Fig.3

b. de temperatura la care se realizează ambutisarea

ƒ la rece, aplicată în majoritatea cazurilor; datorită fenomenului de ecruisare care
apare, după un anumit număr de ambutisări semifabricatul se supune unei
recoaceri de recristalizare.
ƒ la cald, aplicată în cazul prelucrării tablelor groase (ex. la oţeluri g>6 mm), sau în
cazul materialelor sensibile la deformare plastică (ex. magneziul)

c. dacă se face cu sau fără subţierea voită a pereţilor

d m − dp
ƒ în cazul subţierii voite, jocul dintre poanson şi matriţă este j = <g
2
d m − dp
ƒ în cazul nesubţierii, jocul dintre poanson şi matriţă este j = = (1,1 ÷ 1,3 ) g
2
 4

c) Tipuri de matriţe
• matriţe deschise (fig.2) sunt matriţele prin care produsul deformat trece complet; se
folosesc în cazul ambutisărilor adânci, sau când se urmăreşte şi subţierea grosimii
pereţilor.
• matriţe închise (fig.4) la care cavitatea de deformare este negativul formei spaţiale
a piesei, iar poansonul reprezintă contrapiesa; se folosesc în cazul ambutisărilor
puţin adânci (caroserii auto, capace etc)

Fig.4
Produse obţinute prin ambutisare: elementele caroseriilor auto, a fuzelajelor avioanelor,
diferite capace, bidoane, rezervoare, cutii de transformatoare, componente electrotehnice,
duliile becurilor electrice, vase şi ambalaje pentru industria alimentară şi chimică etc.