Asist.

Catalin Burlacu
2011 - 2012

Amenajarea celulelor de depozitare

Suprafata totala a depozitului va fi impartita in celule
Depozitul va fi inconjurat pe toate laturile cu diguri de contur
Delimitarea dintre celule se face tot cu diguri
Se vor adopta pante ale de 1:3 pentru digurile de contur si de 1:2 pentru cele de
compartimentare, iar latimile coronamentelor vor fi de 2 - 3m

Suprafata totala = 77 x 415 = 31955 m2 ~ 3.2 ha

Amenajarea celulelor de depozitare

Analiza stabilitatii sistemului de etansare pe panta

Presupune identificarea suprafetelor posibile de cedare si caracterizarea acestora cu

ajutorul parametrilor rezistentei la forfecare pe interfata (unghiul de frecare intre cele 2
materiale care vin in contact si ca adeziunea dintre acestea)

Valori orientative ale unghiului de frecare, la interfata intre diferite materiale minerale si geosintetice

Analiza stabilitatii sistemului de etansare pe panta

Schema pentru analiza stabilitatii pe pante a unui sistem de etansare geomembrana/argila

Analiza stabilitatii sistemului de etansare pe panta

unde:
G greutatea straturilor de deasupra (deseuri)
N forta normala; N = G*cos
F1 = N*tg1 ; 1 - unghiul de frecare geomembrana argila;
F2 = -F1
F3 - N*tg2 ;2 - este unghiul de frecare geomembrana geotextil
F4 = -F3
F5 = N*tg3 ; 3 - unghiul de frecare geotextil si materialul de deasupra

Diferenta F3F2 dintre fortele de pe cele doua fete ale geomembranei reprezinta
tensiunea ce trebuie preluata de geomembrana, deci trebuie sa fie mai mica decat
rezistenta la intindere a acesteia.

Analiza stabilitatii sistemului de etansare pe panta

Schema pentru analiza stabilitatii pe pante a unui sistem de etansare geocompozit

bentonitic/argila

Analiza stabilitatii sistemului de etansare pe panta

unde:
G greutatea straturilor de deasupra (deseuri)
N forta normala; N = G*cos
F1 = N*tg1 ; 1 - unghiul de frecare geomembrana teren; F2 = -F1
F3 - N*tg2 ; 2 - este unghiul de frecare geomembrana geotextil; F4 = -F3
F5 = N*tg3 ; 3 - unghiul de frecare geotextil si materialul de deasupra (material
drenant);

Diferenta F3 F2 dintre fortele de pe cele dou fete ale geomembranei reprezinta

tensiunea ce trebuie preluata de geomembrana, deci trebuie sa fie mai mica decat
rezistenta la intindere a acesteia.

Transeea de ancorare

Materialele geosintetice instalate pe pante trebuie ancorate la partea superioara a

taluzului.
Principalele sisteme de ancorare utilizate sunt:

Prin acoperire simpla

Transee rectangulara

Transee in forma de V

Transeea de ancorare

Schema transeei
rectangulare de
ancorare

TAT1, TAT2,TAT3 sunt forte de frecare date de greutatea volumului de pamant de

acoperire, in timp ce TAT4 i TAT5 au normala data de presiunea in stare de repaus a
pamantului.

Transeea de ancorare

Transeea de ancorare
unde:
TAT1 forta de frecare ntre geomembrana / geocompozit si terenul de dedesubt
- greutatea volumic a stratului de acoperire (18 kN/m3)
d grosimea stratului de acoperire
l lungimea ancorajului
GM/teren unghiul de frecare la interfata geomembrana / geocompozit terenul de dedesubt (20o)
GM/acoperire unghiul de frecare dintre geomembrana / geocompozit si stratul de acoperire (20o)
dAT adancimea transeei
lAT latimea transeei
teren unghiul de frecare interna a terenului de sub geomembrana/geocompozit (21o)
acoperire unghiul de frecare interna a stratului de acoperirea (21o)
teren greutatea volumica a terenului de sub geomembrana / geocompozit (18 kN/m3)

Transeea de ancorare
Ecuatia de echilibru este:
T cos = TAT, unde T este forta in ancoraj.
T= F1
Ambele dimensiuni ale transeei, dAT i lat sunt necunoscute, de aceea se porneste
de la o valoare initiala a uneia din ele si rezulta cealalta.
Propunem:
lAT (dAT)
l
d

=> dAT (lAT)