Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Departamentul de Studii Doctorale

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Cuprins

1.Introducere.............................................................................................................................2
2.Solicitari permanente……………………………………………...………………………..4
2.1 Greutate proprie a gazoductului …………………………………………………………4
2.2 Greutatea materialului izolant si a diferitelor instalatii ce pot fi montate pe gazoduct …4
2.3 Sarcina indusa de presiunea solului pe o unitate de lungime a gazoductului…………….4
2.4 Presiunea hidrostatica a apei ce actioneaza pe o unitate de lungime a gazoductului …….5
2.5 Forta de impingere a apei ………………………………………………………………...5
2.6 Actionarea tensiunii ce apare in functie de raza de curbura a axei gazoductului………...5
3. Solicitari de exploatare………………………………………………………………….…5
3.1 Presiunea interioara………………………………………………………………………5
3.2 Greutatea fluidului ………………………………………………………………………5
3.3 Actionarea temperaturii…………………………………….…………………………....6
4. Solicitari temporare…………………………………………….…….……………………6
4.1 Zapada……………………………………………………………………………………6
4.2 Gheata …………………………………………………………………………………...6
4.3 Vant ……………………………………………………………………………………..7
5. Scheme de calcul pentru elemente principale a portiunii liniare a gazoductului……7
5.1 Segmentul liniar………………………………………………………………………….7
5.2 Segmentul curbilinie din tevi indoite…………………………………………………..11
5.3 Profilul T……………………………………………………………………………….12
5.4 Cotul de colt ……….…………………………………………………………………..13
6. Solicitari ce apar in timpul plasarii pe fundul marii………………………………..….14
6.1 Bara clasica Bernoulli-Euler…………………………………………………………...14
6.2 Bara Timoshenko……………………………………………………………………....16
6.3 Solicitarea hidrostatica ce actioneaza asupra barei…………………………………….18
7. Concluzii………………………………………………………………………………......26
8. Bibliografie…………………………………………………………………………..……27

Conductele Magistrale Page 2

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

1.Introducere

In timpul prezent activ se efectuiaza constructia de gazoducte necesare transportului de gaze

si petrol. Unele din principale conditii in timpul constructiilor si exploatarii sunt:

1. Asigurarea sigurantei populatiei

2. Pastrarea mediului inconjurator;

Integritatii gazoductului poate duce spre eliberearea gazului si aprinderea lui anterioara.

Standarde inalte de siguranta duc spre cerinte special in ceea ce priveste proiectarea,dar mai
ales urmarind progresul stiintific.

Sistemele de conducte alcatuiesc de regula structure de rezistenta dintre cele mai diverse, in
majoritatea cazurilor multiplu static nedeterminate pentru dimensionarea carora sunt necesare
prescriptii riguroase atat in ceea ce priveste evaluarea incarcarilor si gruparea lor in ipoteze de
calcul cat si in veificarea conditiilor de rezistena.

Incarcarile sistemelor de condute pot fi grupatein doua categorii:

1) Incarcari principale a caror caracteristica este faptul ca ele determna tensiuni primare
ce nu se autolimiteaza(incarcari din presiune,greutate proprie etc.)
2) Incarcari secundare a caror caracteristica este faptul ca ele determina tensiuni
secundare ce se autolimiteaza(incarcarile din dilatrea termica impiedicata).
 Tensiunile primare sunt tensiunile normale sau tangential generate de incarcarile
exterioare ale sistemului si care trebuie sa satisfaca legile cunoscute de echilibru ale
fortelor si momntelor interioare si exterioare. Printre tensiunile primare datorate
cauzelor exterioare sistemului sunttensiunile longitudinal si circumferentilae din
presiunea interioara si tensiunile de incovoiere si torsiune din greutate proprie a unor
incarcari concentrate (robinete,echipamente),zapada si gheata,vant sau cutremur.
Nivelul tensiunilor primare masoara direct capacitatea sistemului de conducte de a
rezista in siguranta la incarcarile exterioare impuse.Nivelul acestor tensiuni primare
este comprimat cu tensiunile admisibile pentru temperature maxima admisibila de
operare.Deosebit de prescriptiile comparabile dinalte tari in normativele romanesti
nu se are in vedere posibiltatea depasirii tensiunilor primare admisibile ca urmare a
unor incarcari temporare exterioare ce pot apare ocazitional,pentru scurta durata

Conductele Magistrale Page 3

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

(inclusiv conditiile de pornire si oprire), sau ca urmare a unor condtii de lucru

anormale,cu durata strict limtata in timp si limtate ca marime a suprasolicitarilor.
 Tensiuni secundare datorita in principal incarcarilor din dilatarea termica impiedcata
sunt de obicei de incovoirere,cu schimbarea semnului acestora pe grosimea peretelui
conducteisi dezvoltandu-se in general caurmare a deformarii radialee diferentiatee a
peretelui conductei. Un exemplu de tensiuni secundare este sic el al tensiunilor de
incovoire circumferentiale dintr-o teava indoita. Tensiunile secundare nu provoaca
ruperea in cazul materlaelor ductile, ca urmare a unei singure aplicari a incarcari.
Chiar daca depasesc limita de curgere, aceste tensiuni determina deformatii locale
care conduc la o redestribuire a incarcarii si oreducere a starii de tensiuni in conditii de
operare. Daca aplicarea incarcarii este ciclica,ele determina totusi dupa un numar de
cicluri un interval local de tensiuni ce este in esenta de aceeasi marime cu cel initial.
De aceea ele pot constitui o sursa potential de rupere la oboseala.

Trebuie mentionate si tensiunile localzate,adica tensiunile ce se disipeaza rapid, la o o distant

mica de punctual de origine. Ca exemplu,sunt tensiunile de incovoiere in gatul flanselor,in
zonele de racordare dintre partea conica si cea cilindrica.Tensiunile de incovoiere localizate
pot fi considerate echivalente ca semnificatie cu tensiunile secundare.In unele cazuri este
posibil ca deformare plastic,ce poate apare caurmaree aunei supraolicitari initiale, sa modifice
conturul conductei intr-o forma mai rezistenta.

Conductele Magistrale Page 4

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

2.Solicitari permanente

In categoria solicitarilor pemanente intra cele care actioneaza in intreaga perioada de

constructie si de exploatare:

2.1Greutate proprie a gazoductului ,considerand in calculi unitate de lungime a

gazoductului:

q gd =n∗p∗Dmed∗δ∗γ ot (1)

Unde n - coeficientul de siguranta (n =1,1)

p – presiunea

D med - diametrul mediu a gazoductului,m;

δ - grosimea peretelui tevii,m;

γ ot - greutatea specifica a otelului, N /m 3;

2.2 Greutatea materialului izolant si a diferitelor instalatii ce pot fi montate pe

gazoduct . Pentru gazoduct ce se afla deasupra solului eset orientativ 10% din
greutate proprie.Mai exact greutatea materialului izolant se defineste prin urmatoare
formula:
n∗γ iz∗p 2 2
q iz = ( D iz −D ex ) (2)
4
Unde n - coeficientul de siguranta (n =1,1);

γ iz - greutatea specifica a materialului izolant, N /m 3;

Diz si D ex – respectiv diametrul gazoductului izolat si diametrul exterior,m;

2.3 Sarcina indusa de presiunea solului pe o unitate de lungime a gazoductului..Pentru

calculi practice se utilizeaza urmatoare formula:

q sol =n∗γ sol∗hmed∗Diz (3)

Unde n - coeficientul de siguranta (n =1,2);

Conductele Magistrale Page 5

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

γ sol - greutatea specifica a solului, N /m 3;

h med - adancime medie de amplasare a axei gazoductului,m;

Diz - diametrul gazoductului izolat,m;

2.4 Presiunea hidrostatica a apei ce actioneaza pe o unitate de lungime a gazoductului

definita prin greutatea coloanei de lichid deasupra gazoductului subacvatic:
q p h=n∗γ apa∗h∗D iz (4)
Unde n - coeficientul de siguranta (n =1,0);
γ apa - greutatea specifica a apei, N /m 3;
h- inaltimea coloanei de lichid ,m;
D - diametrul gazoductului izolat,m;
2.5 Forta de impingere a apei ce revine pe unitate de lungime a a gazoductului complet
imersibil:
p
q imp = ∗D 2iz ∗γ apa (5)
4
Unde D - diametrul gazoductului izolat
γ apa - greutatea specifica a apei, N /m 3;

2.6 Actionarea tensiunii ce apare in functie de raza de curbura a axei gazoductului:

E∗D ext
σ ρ=± (6)
2∗ρ
Unde σ ρ - tensiune maxima ce apare in peretii gazoductului MPa;
E – modulul de elasticitate MPa;
Dext - diametrul exterior a gazoductului,m;
ρ - raza de curbura axei gazoductului,m;

3 Solicitari de exploatare
3.1 Presiunea interioara.
Presiunea interioara creaza in peretii gazoductului tensiunile circumferentiale .Aceste
tensiune se defines prin urmatoare formula:
n∗P∗D∫ ¿
σ p= ¿ (7)
2∗δ

Conductele Magistrale Page 6

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

unde n - coeficientul de supraincarcare (n=1,1; 1,5);

P - valoare normata a presiunii interioare,MPa;
D∫ ¿ ¿ - diametrul inerior a tevii,m;

δ - grosimea peretelui tevii,m;

3.2 Greutatea fluidului pe o unitate de lungime a gazoductului;

q fl =100∗n∗P∗D∫ ¿ 2
¿ (8)

Unde D∫ ¿ ¿ - diametrul inerior a tevii,m;

n - coeficientul de siguranta (n =1,0);

3.3 Actionarea temperaturii, care prin imposibilitatea deformatiei produc in peretii
gazoductului tensiuni longitudinale:
σ t=−α∗E∗∆ t (9)

Unde α - coeficientul de dilatare liniara (α =12∗106);

E – modulul de elasticitate MPa;

∆ t = t 0−t f , aici t 0 - temperatura maxima sau minima posibila ce poate
aparea in peretii gazoductului in timpul exploatarii ,t f - temperatura maxima sau
minima prin care se fixeaza schema de calcul a gazoductului(pozitionarea
gazoductului)

4.Solicitari temporare

4.1 Zapada

Solicitare indusa de zapada pe o unitate de timp a gazoductului

q zap =n∗μ∗S 0∗D iz (10)

Unde n - coeficientul de siguranta (n =1,4);

μ - coeficientul de trecere de la greutatea zapezii pe suprafata solului la solicitare

zapezii asupra gazoductului ( μ=0,4);

S0 - desfasurata (valoarea greutatii zapezii pe o suprafata orizontala de 1 m 2);

Diz - diametrul gazoductului izolat,m;

Conductele Magistrale Page 7

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

4.2 Gheata

Solicitare indusa de gheata pe o unitate de timp a gazoductului

q gh=0,17∗n∗δ gh∗Diz (11)

Unde n - coeficientul de siguranta (n =1,3);

δ gh - grosimea ghetii avand in vedere stasurile din domeniu,mm;

Diz - diametrul gazoductului izolat,m;

4.3 Vant

Solicitarea vantului care este o forta perpendicular pe planul vertical al gazoductului:

q vant =n∗w0∗k∗c∗D iz (12)

Unde n - coeficientul de siguranta (n =1,2);

w 0 - valoarea presiunii vantului, N /m 2;

k - coeficientul ce are in vedere schimbarile presiunii vantului avand in vedere

inaltime si formele zonei;

C - coeficientul aerodinamic (c = 0,5);

Diz - diametrul gazoductului izolat,m;

5. Scheme de calcul pentru elemente principale a portiunii liniare a

gazoductului
Scheme constructive a segmentului liniar a unui gazoduct in general este compus din
urmatoarele elemnte:
1. Segmentul liniar
2. Segmentul curbilinii;
3. Cotul de colt;
4. Profilul - T;

5.1 Segmentul liniar

Conductele Magistrale Page 8

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Pentru definirea tensiunilor circumferentiale segmental liniar a gazoductului este

prezentata ca un cilindru cu pereti subtiri ce este incarcata cu sarcina uniform
distribuita (presiunea interioara) .Tensiunile circumferentiale ce apar la adancime
de H = (0.8-1) m in general nu seiau inconsiderare deoarece nu depasec presiunea
interioara,dar cand adancimea depaseste H¿20 m atunci apare necesitatea luarii in
calcul a tensiunilor dependente de presiunea apei sau a solului. In acest caz
schema de calcul se rezumala un cilindrucu pereti subtiri ce este incarcat cu
presiunea solului si a apei la jumatatea circumferintei si cu fortele ……….in
intervalul unghiului central de la p/4 pana la 7/4p.Schema de calcul este
prezentata mai jos

Fig.1 a.Sectiunea circulara – tip1; b.Segmentul liniar - tip2; c.Segmentul liniar tip3;

Prin definirea tensiunilor longitudinale segmental liniar dupa principiul schemelor de

calcul poate fi clasificat in urmatoarele categorii:
 Gazoductul liniar amplast pe sol in care nu este posibila deplasarea;
 Gazoductul liniar amplast pe sol in care nu este posibila deplasarea si
actioneaza fortele concentrate,
 Gazoductul liniar amplast in asa fel in cat este posibila deplasarea solului
(treceri prin rauri cu posibilitatea deplasarii fundului sub gazoduct,etc);
 Gazoductul liniar montat in munti ;

Conductele Magistrale Page 9

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Segmentul de tip 1 de obicei este prezentat printr-un cilindru cu pereti subtiri de

lungime infinita, asupra careia actioneaza presiunea interioara si temperaturea

Pentru schema de calcul tipul 2 in comparatie cu tipul 1 se mai adauga lungimea

infinta a grinizii incarcata cu sarcina uniform distribuita pozitionata pe un suport
elastic. Pentru tipul 3 schema este compusa din partea de mijloc curbata avand
sageata (w ≥ 0,001) .Gazoductul este prezentat sub forma unei grinzi dar cu valorile
mai mari a sagetii sub forma jestkaia niti,adica trebuie luate in calcul prezenta
fortelor axiale in relatie cu momentul incovoietor.

Prin definirea tensiunilor axiale in sectiunile gazoductului ce este montat pe o

panta considerabila trebuie prvit ca o ax ace este amplasata intr-un mediu elastic.
Se ia in considerare solicitarile ce apar dela greutatea tevii,produsului si a solului.

Fig.2 Schema de calcul a axei amplasate pe o panta.

Avand in vedere analiza prezentata si conditiile de lucru a gazoductului toate cazurile

duc catre 4 scheme de calcul princiale.
Sectorul elastic curbat prin definirea tensiunilor circumferentiale se prezinta ca un
invelis subtire si liniar,dar prin definirea tensiunilor axiale - ca o bara cu raza de
curbura mica.
Tensunile axiale depind de calitatile soluluiin care este amplasat acest sector.De
obicei sunt doua cazuri carora corespund doua scheme de calcul:

Conductele Magistrale Page 10

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

1. Gazoductul nu se deplaseaza in directie radiala (corespunde amplasarii intr-un

sol skalinii );
2. Gazoductul se deplaseaza in directie radiala suferind in acelasi timp rezistenta
elastica solului;

Fig.3 Schema de calcul pentru un sector

Trebuie mentionat ca elemente prezentate necesita actionarea temperaturii in

verificare la stabilitate. Prin definrea fortelor critice gazoductul este prezentat ca o
grinda pe un suport elastic sau ca o bara intr-un mediu elasto-plastic. Schema
reala este undeva la mijloc.

Conductele Magistrale Page 11

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Fig. 4 Schema de calcul pentru determinarea fortelor critice : a.gazoduct – ca o grinda

pe o baza elastica b. gazoduct - ca o grinda intr-un mediu elasto-plastic

5.2 Segmentul curbilinie din tevi indoite

In tevile curbilinii apar tensiunile cat cele axiale cat si cele circumferentale sub
actionarea presiunii si a fortelor ce strives sectiunea transversala. Coturi de acest tip
prezinta un invelis cu pereti subtiri ce este prezentat in desenul de mai jos:

Fig. 5 Schema de calcul pentru un segment la actionarea presiunii interioare.

Conductele Magistrale Page 12

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Prin definirea tensiunilor axiale de la actionarea momnetului incovoietor a cotului

trebuie privit ca un invelis cu sectiune circular ce este incarcat cu momnetul
incovoietor.
Pentru rezolvarea problemelor ar fi bines a se utilizeze ipoteza sectiunilor
plane,schematizarea este prezentat mai jos.In afara de asa trebuie tinut cont si de
deformatia conturului a sectiunii transversal ce apare datorita efectului lui Karmann.

Fig. 6 Schema de calcul a segmentului la incovoiere:

a. Avand in vedere ipoteza sectiunilor plane; b.Avand in vedere efectul lui Karmann;

5.3 Profilul T
Prin definirea starii de deformatie a profilului T trebuie prezentate cateva scheme
de calcul in dependenta de geometria si de condiii de incarcare. In asa fel prin
conectarea T catre teava principala si incarcarea cu presiunea interioara se
prezinta ca invelisuri cilindrice,circulare si infinite ca lungime. In dependenta
de diametrul t ului si a tevii principale linia de intersectie poate fi primita ca o
curba plana ce prezinta un cerc ,dar avand dimesiuni mai mari a profilului – ca
o curba cde urmareste profilul suprafetei cilindrice a tevii principale. In asa fel
avem doua scheme de calcul (avand in vedere geometria imbinarii, grosimea
invelisurilor imbinate),cercetarea carora poate fi dusa dupa elemente:mai intai
se efectuam calculul cilindrului principal, apoi – calculul t ului avand in vedere
tensiunile pe linie de intersectie.

Conductele Magistrale Page 13

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Fig.7 Schema de calcul pentru un T incarcat cu presiunea interioara:

a.cu concentrator de tensiune; b.fara concentrator de tensiune;
Ingeneral asupra t se transmit si solicitarile exterioare de la gazoductul principal,ce
apar in urma deformatiei,incarcarilor cu greutate ,etc. Avand in vedere
particularitatile constructive a gazoductului cel mai mare interes prezinta actiunea
momentelor ncovoietoare asupra t ului in planul profilului si in
planulperpendicular dar si actionarea fortei axiale.
Daca teava principala nu are concentratori de tensiune ,atunci schema de calcul
acestei constructii este compusa din corelarea a trei invelisuri subtiri de grosimea
asemanatoare. Solicitarile exterioare apar ca si in profilul obisnuit :presiunea
interioara excesiva,moment incovoietoare, forta axiala .Cercetarea starii de
deformatie a profilului T de obicei se efectuaza cu teoria de moment a
invelisurlor cilindrice

5.4 Cotul de colt

Prinicipalele solicitare care actioneaza asupra cotului sunt presiunea interioara si
moment incovoietoare ce actioneaza pe capetele si in planul perpendicular. In
calitatea schemei de calcul de obicei se ia in calcul doua invelisuri cu pereti subtiri
ce sunt sectionate la un capat si ce sunt incarcate cum este prezentat mai jos.

Conductele Magistrale Page 14

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Fig.8 Schema de calcul a unui cot de colt

Un element de calcul aparte prezinta o imbinare sudata ce apare pe intrega lungime
a gazoductului deoarece starea lui de deformatie depinde nu numai de conditii ce
definesc starea de deformatie a segmentului, dar si de grosimi diferite,de lipsa
coaxialitatii tevilor,etc. Metoda cea mai de perspectiva a calculului starii de
deformatie este metoda elementelor finite

Fig.9 Schema de calcul a unui imbinari sudate.

Conductele Magistrale Page 15

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

6. Solicitarice apar in timpul plasarii pe fundul marii.

Deformarea gazoductului poate aparea in procesul plasarii de pe nava pe fundul marii.Sub

influenta greutatii gazoductul se incovoae si tensiunile pot depasi valorile cele admisibile.
Pericolul analog apare in timpul ridicarii gazoductului cand apare intreruperea continuitatii
plasarii ,de exempluin timpul furtunii.

Deoarece lungimea gazoductului este mai mare decat sectiunea transversala in baza calculelor
s-a pus teoria de bara .

Din pacate in literature de specialitate predomina un calcul simplist al solicitarii hidrostatice

asupra care duce la erori.

6.1Bara clasica Bernoulli-Euler

Gazoductul se modeleaza sub forma a unei bare elastic semiinfinite ce este incastrata la
capatul stang. Distantah intre incastrare si fundul se considera data.Fig. Bara este incarcata cu
greutate proprie si este solicitata de presiune din partea lichidulu . Lungimea sectiunii
suspendate l nu este cunoscuta trebuie determinate. Influenta lichidului se considera

.
traditional – prin scaderea greutatii barei la greutatea lichidului dezlocuit Ca stare de calcul
se considera ca bara netensionata.

Conductele Magistrale Page 16

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Fig 10 Bara amplasata pe fundul marii

In modelul clasic rotirea sectiunii barei φ x este legata cu sageata w x .Ecuatiile de

echilibru duc catre ecuatii de ordin 4:
T ´ + q=0 , M ´y +T =0 , M y =E I y∗φ ´ , φ=w ´ ⇒ E I y∗d 4 w=q (13)
Unde : E I y - rigiditatea barei la incovoiere; T- forta taietoare; M y – momentul
incovoietor; q - forta exterioara pe o unitate de lungime;
Cu x <l avem q=Q=const−¿ greutatea barei in lichid pe o unitate de lungime,
integrand ecuatiile (13) cu conditiile initiale w ( 0 )=0 , M y ( 0 )=0 ,obtinem :
T =−Qx+T 0 ;

Qx2
M y= −T 0 x ;
2
2
Q x3 T0 x
φ=
6( −
2 )
+φ 0 ; (14)
EIy
3
Q x4 T 0 x
w=
(
24
−
6
+φ 0 x ;
)
EIy

In zona de contact x >l sageata are urmatoare forma: w ≡ h →q=0 Rezulta ca in

punctul de inceput exista o forta concentrata:
q ( x )=−R ∆ ( x−l ) → T |❑l+ 0
l−0=R=Ql−T 0 (15)
In acest punct functiile w , φ , M y sunt continue:
2 3
Q l3 T 0 l Q l4 T 0 l
Ql 2
−T 0 l=0 ,
(
6
−
2 )
+φ0 =0 ,
24 (−
6 )
+ φ0 l=h(16)
2 EIy EIy
Acest sistem este destinat definirii fortei taitoare T 0, rotirii φ 0 , lungimii l si fortei
R:
Ql Q l3 Q l4
T 0=R= , φ0 = ,h= ; (17)
2 12 E I y 24 E I y
In zona de contact solicitarea exterioara distribuita - este o suma dintre greutatea
grinzii si presiunii de contact, de aceea presiunea poate fi determinate dupa
formula de mai jos:

Conductele Magistrale Page 17

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Pcont =Q+ R ∆(x−l) (18)

6.2 Bara Timoshenko

Vom urmari un model mai complicat a barei, in care sageata si rotirea sectiunilor sunt
independente. In sistemul (13) se pastreaza primele trei ecuatii, dar a a patra ecuatie se
schimba cu urmatoare:

T =GS ( w ´ −φ ) , (19)

Unde GS−¿elasticitate la deplasare.

In sistemul (14) se pastreaza primele 3 ecuatii, dar in expresia sagetii se mai adauga un
element:

3
Q x4 T 0 x −Q x 2
w=
(
24
−
6
+φ 0 x +
2) (
+T 0 x
(20)
)
EIp G Sp

Pentru determinarea presiunii de contact

2
GS ( w ´´ −φ´ ) +q=0 → GS ( w´ ´ −φ ´ )+ E I p φ´ ´ =0 ↔ GS d −GSd w = −q
( GSd E I p−GS φ 0 )( ) ( )
(21)

Vom rezolva acest sistem prin determinant:

GS
Dw=
|
−q −GSd
0 E I p −GS |4 −2 2 2
⇒ E I p∗d w=q− Λ d q ; Λ ≡
EIp
; (22)

De aici avand in vedere w ( x)≡h, obtinem functia de distribuite a solicitarii exterioare:

x >l: q=q0 e− Λ ξ ( ξ ≡ x−l ) (23)

Integram sistemul a celor 4 ecuatii luind in calcul solicitarea exterioara:

T 1 2 q0 − Λ ξ

T =T 1+
q0 − Λξ q
e , M =M 1 −T 1 ξ+ 0 e− Λ ξ , φ=φ1 +
( M 1 ξ−
2
ξ − 3e
Λ )
,
Λ Λ E Ip

Conductele Magistrale Page 18

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

M 1 2 T1 3 q0 − Λξ q

w=w1+ φ1 ξ+
2 (
ξ − ξ + 4e
6 Λ
+
Λ )(
T 1 ξ− 02 e− Λ ξ
(24)
)
EIp GS

Expresia din ultima parte este egala cu h ,de aceea

−T 1
T 1=0 , M 1 =0 , φ1= =0 , w1=h .(25)
GS

A ramas sa avem in vedere linieritata T , M , φ , w cu x=l(ξ=0):

q 0 Q l2 q0 Ql 3 T 0 l 2 −q0
−Ql+T 0= , −T 0 l= 2 , − + E I P φ0 = 3 (26)
Λ 2 Λ 6 2 Λ

4 3 2
Ql T 0 l
h=
24( −
6
+φ0 l+
)−Ql
2 (
+T 0 l
(27)
)
E IP GS

Acest sisstem este pentru determinarea T 0, φ 0,q 0,l:

2
Ql 2+ β Ql 3 2+ ( 2+ β ) −Q β 2
T 0= ,φ = , q0 = ,
2 1+ β 0 12 E I p β ( 1+ β ) 2 1+ β

3
Ql 4 β + 5 β +12(1+ β )
h= , β ≡ Λ l(28)
24 E I p β 2(1+ β )

Distributia presiunii e contact in zona de contact pentru bara Timoshenko

Pcont =Q−q 0 e− Λ ξ (29)

Este mai aproape e realitate in comparatie cu bara clasica. Graficele presiunilor de contact
pentru ambele model sunt prezentate in figura de mai jos:

Conductele Magistrale Page 19

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Fig.11 Presiunea de contact

a.modelul classic; b. modelul Timoshenco
6.3 Solicitarea hidrostatica ce actioneaza asupra barei.

Nu este nici o indoiala ,ca forta rezultanta ce actioneaza asupra bareu cufundate
complet in lichid este egala cu greutatea lichidului dezlocuit Dar determinarea
solicitarii hidrostatice pe o unitate de lungime a barei prin simpla impartire fortei
lui Arhimede pe lungime nu este corect.

Conductele Magistrale Page 20

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Fig.12 Elementul barei dx

Introducem o coordonata curbata x in lungul axei deformate a barei.Scriem

ecuatiile de echilibru pentru elemental dx , solicitarea impreuna cu fortele la capete
este egala cuforta lui Arhimede:

qdx−N ( x ) + N ( x +dx ) =−γSdx j (14)

Unde S – suprafata sectiunii; γ - greutatea specifica a lihidului pe o unitate de

volum;

Fortele din partea lichidului ce actionea pe capetele determinam prin integrarea

presiunii pe suprafata sectiunii transversale a barei:

❑
−N ( x )=−n ( x )∫ p ( i ) dS=Sp [ ( x ) ] i ( x ) (15)
S

N ( x+ dx )=−Sp [( x +dx ) ] i(x + dx) ⇒ (16)

−N ( x )+ N ( x +dx )=−( p i) Sdx (17)

Unde p – presiunea lichidului; n – cosinusii directori catre sectiune; i – cosinusii

directori catre axa barei;
Din (16) si (17) obtinem expresia fortei hidrostatce ce actioneaza asupra unitatii
de lungime a barei :
q=S [−γ j+ ( p i ) ]

Conductele Magistrale Page 21

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

(18)
6.4Calculul numeric

Vom considera sectiunea transversal este compusa din doua inele, inelul interior –
otel,inelul exterior - beton cu razele dupa cum urmeaza:

R1=0,565m ; R2=0,6 m ; R3=0,7 m .Acesti parametri coresound cu gazoductul real.

Caracteristicele otelului:

 Modulul de elasticitate – E1=210 GPa;

 Coeficientul lui Poisson – ν1 =0,28;
kg
 Densitatea - ρ1=7800 3
;
m

Caracteristicele betonului:

 Modulul de elasticitate - E2=27,5GPa ;

 Coeficientul lui Poisson - ν 2=0,2;
kg
 Densitatea - ρ2=2450 ;
m3

kg
Densitatea apei marine - ρam =1028 ;
m3

Fig. 13 Sectiunea gazoductlui

Prin determinarea rigiditatii barei la incovoiere si forfecare vom considera ca grinda din otel
si cea din beton functioneaza in paralel de aceea rigiditatile se aduna:

Conductele Magistrale Page 22

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

π
E I P=EI P 1 + EI P 2 , I 2= (R 42 −R 41 ), (19)
4

E
GSN =G1 S 1 N +G2 S 2 N , G= , (20)
2(1+ν )

Unde I P – moment de inertie, S - suprafetele sectiuniilor, G - modulul de elasticitate

transversal, N = 0,5 – coeficientul de forfecare pentru inel subtire;

In fig. este prezentata bara deformata dupa trei modele - clasica , Timoshenco cu
lichid,clasica u solicitarea hidrostatica , ce au fost determinate dupa noile formule. Distanta h
– se considera 50m.Presiunea lichidului la nivel de incastrare: p0=2 MPa . Obtinem
urmatoarele valori zonei de suspendare libera:

l 0=325,9 m ,l 1=0,05→ l=l 0 ( 1+l 1 )=342,5 m

Prin adaugarea si lichidului determinam pentru bara clasica l=212,5 m pentru bara
Timoshenco l=211,6 m

Cum se vede din figura pentru parametrii alesi, deplasarile dupa modelul clasic practic
corespund cu deplasarile dupa modelul lui Timoshenco,de aceea toate dependentele vor fi
create dupa modelul Bernoulli –Euler.

Pentru determinarea presiunii de contact in zona de contact vom clacula dupa formula (18)
determinam greutatea barei in lichid Q=4,06 kN si fortele concentrate R=0,21 MN . Pentru
modelul Timoshenko determinam solicitarea exterioara in punctul de contact q 0=−0,45 MN

Conductele Magistrale Page 23

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Fig.14 Forma deformata a barei.

In figura sunt prezentate actionarile fortei taitoare si momentului incovoitor asupra zonei
liber suspendate a grinzii in functie de parametrul h ,avand in vedere solicitarea hidrostatica.
Dupa graficele se observa ca forta taitoare maxima este in locul incastrarii.Avand in vedere
forta hidrostatica obtinem,ca valoarea momentului incovoitor tot timpul se dezvolta in central
zoneli libere suspendate a grinzii. Calculele dupa noile formule demonstreaza - cu majorarea
h ,pozitia maximului se deplaseaza catre punctul de incastrare si valoarea lui este mai mica.
Asadar pentru h=50 mmomentul maxim se dezvolta in sectiune cu x=0,37 l .

Dependentele fortei si momentului de marimea presiunii lichidului p0 la nivel de incastrare

sunt prezentate in figura ..Se observa ca prin majorarea presiunii lichidului valorile
momentului incovoitor si fortei taitoare se micsoreaza.

Cu valorle destul de mari a presiunii p0 forta taitoare ce apare departe de zone liber
suspendate tinde catre 0 ,dar momentul incovoitor tinde catre valoare constanta:

E IpG
M= (21)
S p0

Dupa determinarea momentului incovoitor M trebuie calculate tensiunile ce apar si

compaaraate cu valorile admisibile pentru beton si otel:

Conductele Magistrale Page 24

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

M EI pn max M n
M n= , σn = R , n=1,2(22)
EIp I p n+1

Dependenta tensiunii maxime ,ce apare in grinda din otel de distanta h si presiunea lichidului
p0 este prezentata in figura. Luand in calcul lichidul obtinem ca rezistenta admisibila a
otelului σ a 1=400 MPa se obtine cu h=46 m .Cu majorarea presiunii lichidului p0 tensiunile
din grinda se micsoreaza si tind catre valoare constant ace nu depinde de h .

Cu valorile reale p0 tensiuniea admisibila a betonului la intindere σ a 2=1,35 MPa se

majoreaza semnificativ.

In practica in momentul lansarii gazoductului in apa nava este dotata cu stingher, care este
montat in zona pupa navei si asigura sustinerea gazoductului. Sub ce unghi trebuie pozitionat
stingher ne arata valoarea determinata a unghiului de rotire φ. Fig. 17

Este cunoscut ca pentru micsorarea tensiunilor ce apar in timpul montari (plasarii)

gazoductului ,ultimul trebuie intins.

Conductele Magistrale Page 25

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Fig.15 Forta taietoare si momentul incovoetor in grinda cu valori diferite h

Conductele Magistrale Page 26

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Fig.16 Forta taietoare T si momentul incovoietor M in bara prin diferite valori presiunii p0

Conductele Magistrale Page 27

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Fig.17 Dependentele unghiului de rotire si tensiunii maxime de distanta h si presiunea p0

Conductele Magistrale Page 28

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

7.Concluzii

Totusi cum era sa fie posibila siguranta energetica a eonomiei unei tari daca n-ar
exista conductele magistrale.Un lucru este cert: exista aceasta posibilitate daca
exista un studiu detaliat a solicitarilot ce apar in timpul de exploatare a unui
gazoduct.

Studiul solicitarilor conductelor magistrale ne-a deschis ochii la multe elemente

care reprezinta elemnetele esentiale in rezistenta unei unitati de lungime a
gazoductului magistral.

Dupan efectuarea acestui studiu am ajuns la concluzie ca studiul solicitarilor

este vital in proiectarea si montarea a conductelor magistrale.

Conductele Magistrale Page 29

 Studiul solicitarii conductelor magistrale destinate transportului
de fluide

Bibliografie.

1. 1. Елисеев В.В. Механика упругих тел. СПб.: Изд-во СПбГПУ, 2003. 336 с.
2. Феодосьев В.И. Сопротивление материалов: учебник для вузов. М.:
Изд-
во МГТУ им. Н.Э. Баумана, 1999. 592 с.
3. Kyriakides S., Corona E. Mechanics of offshore pipelines. Vol. 1: Buckling
and collapse. Slovenia, Elsevier, 2007. P. 400.
4. Lenci S., Callegari M. Simple analytical models for the J-lay problem. Acta
Mechanica, Volume 178, 2005. P. 23–39.
5. Pedersen P.T. Equilibrium of offshore cables and pipelines during laying. Int.
Shipbuilding Progress, Volume 22, 1975. P. 399–408.

Conductele Magistrale Page 30