1.

Tipuri de tevi, cuplarea lor, treceri

Sunt elemente prin care circula mediul fluidul (compresibil sau incompresibil) in conditii special de temp si
presiune .

Tubulaturile se clasifica dupa:

Material: otel , fonta , neferoase, composite.
Destinatie : constr, izolatii , actionari .
Proces fabricare : trasa, laminate, sudata.
Protectie : galvanizata, neagra, alte protectii .

Tulatura are ca scop deservirea instalatiei din care face parte.

Tubulatura constructiva este definita de DN (mm), grosime(mm), p(N/m) , lungime.
Alta definire importanta a tevilor este clasa lor data de presiune si temperatura.
Aceste tipuri de clase genereaza incidenta Societatii de Clasificare.
Un tip relativ nou in constructia navala este teava de tip AMERON, folosita ptr inst balast, santina, apa
calda, rece, etc. Aceasta este fomata din material Thermoset, (asupra caruia nu se mai poate interveni mecanic.
Elementele constituente ale materialului sunt: Rasini+intaritor (structural)+aditivi . Ca rasina este folosit poliesterul,
cu reactie exoterma , sau epoxy+hardner . Ca Intaritori structurali sunt folosite fibrele de carbon sau fibrele de
sticla. Aditivi sunt folositi pentru propietatile fizice si chimice, pot fi organic sau anorganici, fibra sau granular si
pot fi : mica, carbon , pigmenti color.
Este de remarcat faptul ca tevile de clasa I functioneaza la temp mai mari de 300 C sau presiuni mai mari
de 16/40 barr.
Tevile de clasa II au ca limita superioara temp de 300 C si presiunea de 16/40 bar.
Tevile de calsa III au ca limita superioara de presiunea 7/16 bar si temperature de 200/60 C.
Datorita faptului ca traseele de tubulatura sunt lungi este necesara imbinarea lor. In practica curenta
imbinarile se fac functie de tipul de instalatie, existind mai multe variante pentru acestea, acestea putind fi
demontable sau fixe.
a)Cuplarile fixe se realizeaza prin:
- sudura cap la cap, full pen sau deep pen. Ca procedura de sudare se foloseste in functie de matrial,
electrod, MIG/MAG, WIG, TIG. Sudura poate fi manuala , semiautomata, automata.
-Bercluire - sudare sau inel unic (one way) la inst sanitare.
-Manson exterior simplu sau dublu (cuplare Z) sau interior ( de rezistenta).
b) Cuplari demontabile:
- cu insurubare: piulita olandeza, ERMETO, racord filetat
- cu flansa , simpla ,canal si pana , flansa de perete ( bulkhead flange). Importante sunt tipurile de
garnituri functie de natura fluidului (Cupru, clingherit, cauciuc). Flansele de la inst ulei , combustibil au manta de
protecte metalica (spray shield) sau banda de protectie Hypress.
- cuplare rapida de tip Stortz, sau cu guler (Fi-Fi, hidraulica )
Imbinari flexibile sunt foarte importante datorita elasticitatii navei si variatiilor de temperatura.
Acestea se folosesc la diverse instalatii

Furtun flexibil hidraulica capace mecanice magazie(miscari ample)

Compensatori burduf cauciuc sau metal inst racire, frig , evacuare gaze.

Telescopici balast. Cuplari Helden

Autocompensare (bucle), ulei termal in tancuri , combustibil .

Fixarea tubulaturii de elemntele de osatura sau suporti de face in functie de tipul instalatiei , diametrul tevii,
conform standardelor in aplicate la nava .
Aceasta consta in general in :

Bride (colier) simple

Bride cu bratara

Brida cu platbanda

Trecerile prin pereti sunt impuse de Normele de Registru . Sunt legate de tipul de perete, osatura , izolatie ,
rezistenta . Scopul este de a etansa zona adiacenta .
Acestea constau in treceri propriu-zise:

Treceri cu manson

Flansa de perete , aplicata sau incastrata/ treceri hidraulice (prize)

Treceri filetate

Treceri cu sfirsit de traseu : sonde incastrate, sifoane pardosea, prize si stuturi de bordaj.
Tevile ce sunt conectate la invelisul exterior al navei au o constructie speciala de intarire in zona de cuplare.
Toate sunt tevi de clasa. Sudarea si verificarea lor se face in mod special .

2. Realizarea instalatiei de tubulatura: produs pe etape.

Realizarea instalatiilor navale se face in patru pasi : Proiectare, Executie, Montaj si Test.
a)Proiectarea se face prin programe specializate pe tipuri de instalatii conform regulilor de Registru de
clasificare, (Cadmatic-Nupas )
Initial se stabilesc elementele de baza ale instalatiei , agregate, tubulaturi , armaturi , elemente de comanda si
control , traseul tubulaturii ,amplasarea agregatelor.
Planul de baza il constituie schema instalatiei ,system plan , ce cuprinde si conditiile tehnice aferente.
De asemenea se elaboreaza layout plansi combination drawing, ce face legatura cu alte ansamble si
sisteme .
Aceste date pot fi gasite si in planul 3 D- eBrowser, ce materializeaza toate informatiile elementelor,
codificare , legatura cu alte desene (link-uri) .
Desenele de executie ptr ateliere se refera la elaborarea desenelor ptr tronsoanele de teava (spool-uri ).
b) In atelier se confectioneaza tevile, (procedee numerice 3D), se monteaza prin sudura flanse, mufe si alte
elemente (spooluri), dupa care se face pregatirea tevilor , decapare, galvanizare, uleiere. Unele tronsoane de
tubulatura se preseaza si se inspecteaza in atelier.
c) Tevile (tronsoanele) se transporta la nava unde incepe montajul tubulaturii, conectarea cu agregatele.
Instalatia se preda tehnic si etans functie de norme , dupa care se face punerea in functiune a instalatiei
(commissioning) .
d) Urmeaza probele de cheu sau de mare in care se testeaza functionarea instalatiei conform unui protocol ce
cuprinde parametric de functionare . Aceste probe se executa in prezenta reprezentantilor Santierului executant,
armatorului si Registrului de clasificare (BV, DNV, ABS, GL, LRS).
Probele se impart in doua grupe mari : HAT (harbor acceptance protocol) si SAT (sea acceptance protocol).
Acestea se efectueaza dupa un protocol stabilit la care participa executantul, beneficiarul si societatea de clasificare.

3. Instalatia hidraulica: schema principiu; cavitatia; pierderi de sarcina; cuplaj

tubulatura: serie, paralel, complexa; diafragme.
Instalatiile navale sunt caracterizate de parametric functionali .
Cei mai important sunt :

Debitul cantitatea de fluid ce trece printr-o sectiune .

Inaltimea de pompare- energia specifica totala primita de lichid la trecerea sa prin masina (diferenta dintre
energia totala specifica a lichidului la iesire, respective la intrarea in masina)

Putera utila (Pu)- reprezinta puterea transferata lichidului , puterea dezvoltata de masina.

Puterea absorbita (Pa)- puterea aplicata masinii pentru a realize pomparea

Puterea disponibila reprezinta puterea cedata de lichid la trecerea sa prin masina

Randamentul reprezinta eficienta transformarilor din masina. Pu /Pa

Debitul poate fi masic si volumic . Ptr gaze se defineste functie de temp .

Sarcina !- reprezinta aportul energetic pe care pompa o transmite fluidului . Sarcina este diferenta de energie
specifica a fluidului la iesirea din pompa si intrarea in pompa
H=Er-Ea [J/m](mH2O)
(1)
P=QH [w](J/s)
Considerind schema de mai jos si scriind ec Bernoulli intre punctul de intrare si iesire din pompa si facind
diferenta :

Energia pompei se consuma ptr energie cinetica , energie piezometrica , energie de pozitie .

Scriind ec. B intre punctul 1 si Pa si Pr si 2 , inlocuind in ec. 1 se determina sarcina pompei :

Pierderea de sarcina pe instalatie:
Energia fluidului in cele doua rezervoare (7):

Termenul I :
-Crestere de energie cinetica
-Crestere de energie piezo
-Crestere de aport ridicare fluid la inaltime
Termen II:
pierderea hidraulica pe instalatie
Rezulta ca puterea pompei = puterea pe instalatie
Conditii de functionare a pompelor pe aspiratie
Se considera montajul din fig 2.2.

Ec Bernoulli intre punct O si punct A.

Se face notatia

Hv sarcina vacuumetrica
ha- pierderea de sarcina intre punctele O si A.
Sarcina vacumetrica are valoare maxima atunci cind presiunea in punctual de aspiratie A ajunge la valoarea
presiunii vaporilor saturati .

Sarcina vacuumetrica reprezinta o marime care caracterizeaza proprietatile de aspiratie .

Sarcina se consuma pentru a crea fluidului viteza v , pentru a-l ridica la inaltimea Za si a invinge pierderile
hidraulice . Ceea ce impinge lichidul este presiune admosferica .
Pompele au sarcini vacuumetrice mai mici decit sarcina vacumetrica maxima.
Inaltimea de aspiratie este inferioara valorii de 10,33 mHO. (mCA), echivalentul presiunii admosferice .
Conditia este ca Pa mai mare ca Ps , pentru o functionare stabile (-).
In caz contrar poate apare fenomenul de cavitatie .
Problema se pune practice pentru lichide fierbinti .
Presiunea vaporilor depinde si de temperatura.

Cauzele aparitie fenomenului de cavitatie :

Inaltimea de aspiratie mare (nivelul pompei si nivelul apei )
Pierderea totala de sarcina pe conducta de aspiratie , fie cresterii debitului , fie infundarii sorbului pompei ,
deci crestera coeficientului hidrodinamic s cresterea temperaturii apei
Concentratia mare de gaze dizolvate in apa
Functionarea pompei cu debite mari la inaltime de pompare mica

Pentru performanta se foloseste o alta marime NPSH (Net Positive Suction Head). Acesta este rezerva de
energie pe care lichidul o poseda la intrarea in rotor. Valoarea reprezinta rezerva de cavitatie.

Primul si al doilea factor reprezinta energia totala a fluidului la intrarea in pompa .

Se poate calcula inaltimea maxima de aspiratie la care nu apare cavitatia
Valoarea lui NPSH la care parametric incep sa scada caracterizeaza inceputul cavitatiei. La valori mai mici
curba e intrerupe si incepe cavitatia . In punctual critic vina de fluid se rupe.
Daca se scrie ec. B intre punctual O si A de aspiratie si se scad valoarea Ps din ambii membri rezulta :

Introducind valoarea NPSH rezulta :

Sau

Rezulta ca rezerva de energie de cavitatie depinde de :

Presiunea atmosferica
Presiunea vaporilor saturati la o anumita temperature
Conditiile de cuplare a pompei (Za)
Pierderi hidraulice pe tubulatura de aspiratie
Se poate determina valoarea inaltimii de aspiratie :

Si inaltimea maxima la care nu apare cavitatia :

Calculul pierderilor de sarcina.

Pierderile de sarcina se refera la pierderile liniare si locale .
Cele liniare depind de iar cele locale de

Pentru regim laminar :

=64/Re
Re = vd/

Pentru regim turbulent :

Coef pierderilor de sarcina este functie de Re si de starea suprafetei interioare , adica de rugozitate.
Se defineste rugozitatea relativa:
=k/d
k- marimea asperitatilor .
Pentru regimuri turbulente exista formule empirice pentru calculul lui , depinzind de nr. Re.
Diagrama Nikuradze analizeaza cele trei zone de curgere :
=f(Re, )

zona I- laminara Re aprox 2000 rugozitatea nu are influenta asupra valorii

zona II - de tranzitie cuprinde trei portiuni :

Zona de tranzitie Re 2000-4000. Coeficientul de rezistenta creste rapid , iar =const.

Portiunea pentru care curbele de rezistenta ale conductelor cu diferite rugozitati coincid curbei Blasius
pentru conducte netede (tubulatura neteda la interior)

Regimul prepatratic in care curbele coeficientului Darcy difera intre ele .

zona III - Regim patratic sau regimul automodelarii turbulente . Pentru fiecare , devine constant ,
independent de numarul Re.
Tubulatura Serie
Daca exista doua tronsoane in serie si diferite din punct de vedere geometric , lungime si diametru .
Se determina valoarea pierderii hidraulice pe aceasta tubulatura
Exista tripla egalitate :
Q=Q=Q=constant
Deci

Si facind notatia :

Generalizind in cazul a mai multe tronsoane

Dupa ce se traseaza cele doua caracteristici ale tubulaturii :

Caracteristica cuplarii in serie a tubulaturii se obtine prin insumarea pe o anumita abcisa a celor doua
ordonate, (deci a celor doua pierderi hidraulice).
Tubulatura paralela

Pierderile totale se considera :

Se determina caracteristica echivalenta pe cale analitica
Q=Qa+Qb

Adunind valorile Qa si Qb rezulta :

In punctual 1 sarcinile sunt egale deci :

Rezulta :
Paranteza reprezinta valoarea s
Valoarea echivalenta a caracteristicii hidrodinamice este:

, iar pentru mai multe ramificatii :

Pierderea de sarcina pastreaza aceeasi forma cu caracteristica

hidrodinamica echivalenta .
Grafic problema se reduce la trasarea caracteristica
hidrodinamica a celor doua tubulaturi , caracteristica cuplarii in
paralel se obtine prin insumarea pentru o anumita ordonata(o
sarcina h) a celor doua abscise (cele 2 debite)
In concluzie ptr cuplari serie se aduna cele doua pierderi de
sarcina , iar pentru cuplarea in paralel se insumeaza debitele

Tubulatura complexa
Tubulatura este formata din tronsoane paralele si in serie .
Se porneste de la unul din capetele instalatiei considerindu-se pe rind tronsoanele constituente.
Se analizeaza o schema din fig. care contine cuplari in serie si paralel

51-52 = 5a
57-5a=7a
46-36=6b
6b-76=7b
7a-7b=7A
87-7A=Rezultanta
Exista cazuri in care avem tubulatura complexa cuplata.
Se considera o tubulatura sub forma schemei de mai jos :

Pentru ca instalatia sa functioneze conform , adoptarea diametrelor standars superioare implica introducerea
unei rezistente superioare , adica o rezistenta locala.

Cunoscind viteza de deplasare a lichidului pe tubulatura se poate determina coeficientul pierderilor locale :

Cu valoarea din diagram pierderilor locale se scoate raportul valorilor ariilor F si F stas

Diametrul interior al diafragmei va fi :

Pompa. centrifuga; Reprezentare cinematica; vectori;Conversia energetica; Ec. Euler

(legatura cinematica , sarcina , debit); Similitudinea pompelor; Cinematica particulelor;
Dependenta , caracteristici functionale; Pierderi in pompa centrifuga; Familii de pompe in
3D (parab hiperbolic)
Pompa primeste energia mecanica de la motorul electric si o transmite fluidului prin intermediul paletilor .
Deplasarea fluidului se face datorita fortelor centrifuge . La iesirea din rotor particulele au viteze mari , energie
cinetica mare . Carcasa are rol de a prelua energia cinetica fara pierderi la trecerea prin rotor si de a conduce fluidul
cu energia cinetica catre refulare.
Ea transforma energie cintica in energie potential cind refularea este inchisa.
Sensul palelor este avind curbura in spatele sensului de rotatie . Antrenarea pompelor se poate face electric , cu
motoare hidraulice , turbine sau motoare termice.
Constructia pompelor centrifuge poate fi :
Cu paleti liberi
Rotor semideschis
Rotor inchis
Fenomenul de cavitatie poate fi preintimpinat prin constructia unui prerotor sau a unui rotor extins.
In general in constructiile navale pompele centrifuge sunt verticale cu prindere de cele mai multe ori pe postament
orizontal. O problema practica reprezinta cuplarea si centrarea pompelor cu tubulatura .
Carcasele pompelor pot si simple si supraetajate.
Masinile centrifuge nu sunt in general autoamorsable. Pentru functionare este necesara umplerea tubulaturii de
aspiratie cu lichid sau evacuarea aerului pe conducta de aspiratie pina ce fluidul inunda statorul .
Solutiile in acest sens sunt:
-functionarea inecata,sau
-cu valvula cu retinere
- cu statie de amorsare, incluzind o pompa volumica si un ejector.
- cuplarea pe acelasi arbore pe care este fixat rotorul pompei a unei pompe cu inel de apa. Pompa este
autoamosrsabila si scoate aerul din tubulatura , raminind cuplata , functionind in paralel cu pompa principala.

In instalatiile de la bordul navei se utilizeaza des pompele centrifuge in inst de ballast, santina, Fi-Fi , apa tehnica,
sanitara, marfa petroliere, ect.
Pompele pot lucra ca si turbine prin intrarea apei radial si evacuarea axial (turbina Francis).
Cinematica particulei in rotorul pompei , stabilirea triunghiului vitezelor la intrarea si iesirea din rotor.
Se definesc vitezele la intrarea 1 si iesirea din rotor 2 parcurse de debitul Q, I turatie n .
C1 viteza absoluta de intrare in rotor
W1 viteza relative de intrare in rotor
u1 viteza de transport la intrarea in rotor
vitezele de transport se calculeaza cu relatia:

Iar directiile lor sunt tangente la rotor in punctele de intersectie cu paletul.

Se poate defini modulul vitezei absolute functie de debit si sectiunea de intrare.

Daca pompa nu are director la intrare vectorul C1 se dispune radial.

Ec . Coriolis in acest caz:

W1 tangenta la palet
Daca nu exista director si este satisfacuta relatia de mai sus unghiul
=90 grade.

Daca exista director atunci alfa e diferit de 90 grade.

Pentru trasarea triunghiului vitezei la iesire :

In caz uzual Cr2=Cr1 , aceasta pentru a evita salturile de viteza radiala, care ar genera forte de inertie ce conduc la
cavitatie. Se impune apoi unghiul beta 2 de asezare a paletilor .
Pe baza turatiei se calculeaza modulul vitezei de transport u2 si apoi pe baza relatiei Coriolis se construieste
triunghiul vitezelor :

Reactia rotorului reprezinta raportul dintre sarcina statica si sarcina totala.

Gradul de reactie este dat de raportul dintre sarcina statica si sarcina totala.
Se considera expresia sarcinii teoretice realizate de rotor:
In cazul lipsei directorului , la care viteza de intrare este dispusa radial Cu1=0 , deoarece =90 grade si in acest caz
va fi valabil doar triunghiul vitezelor la iesire .

Din ec de mai sus sarcina este cu atit mai mare cu cit componenta tangentiala este mai mare . Pentru aceasta se
considera triunghiul de viteze la intrare si iesire . Ec Euler devine :
Din ec de mai sus rezulta ca de la intrare la iesire are loc un transfer de energie atit dinamic cit si static.

Primul termen este dinamic , iar ultimii doi statici.

Marimea care defineste raportul de energie specifica statica si energie specifica totala se noteaza cu r si se numeste
grad de reactiune a rotorului.

-Influenta nr finiti de paleti

Pentru ca modelul matematic prezentat sa poata reprezenta fidel fenomenul fizic este nevoie ca el sa fie corectat.
Prezenta paletilor cu grosime finita modifica triunghiul vitezelor astfel incit componentele radiale ale vitezelor sunt
ecranate de grosimea nenula a paletilor . In aceste conditii la intrare si la iesire vom avea :

-Datorita grosimii finite a paletilor sectiunile de trecere se micsoreaza si deci vitezele radiale cresc.
Un alt efect apare datorita miscarii de circulatie a apei intre paleti . Din aceasta cauza lichidul intre paleti va capata
o miscare rotationala.
Pe fata paletului viteza este mica iar pe spate este mai mare . Apare un fenomen de frinare datorita diferentei de
presiune statica .
Modificarea triunghiului de viteza conduce la modificarea unghiului de intrare si deci la aparitia socurilor .
Cinematica particulei se modifica prin aparitia componenentelor notate cu asterisk.

Efectul este introdus prin intermediul unui coefficient subunitar .

-Definirea caracteristicilor functionale ale pompei centrifuge

Caracteristica functional este data de legatura dintre sarcina H si debitul Q.
Pentru o pompa ideala din ec .21(3.2.5.2.),

Facind reprezentarea grafica in coordinate HQ, functia este dependenta de unghiul (W si u)

Din curba Ht infinit se obtine prin scadere Hf(pierderi frecare
rotor ) curba Ht reala.
Se considera si pierderile prin soc (delta Hs ) , pe portiunea
Q-0 de pornire prin devierea vinei de lichid . Aceste pierderi
se scad din curba H-Q.
Daca debitul la intrare este inferior debitului nominal Q Qn
, atunci configuratia triunghiului vitezei se modifica.
Din reprezentarea vectoriala regimul de functionare este dat
de parametri (vectorii)
,
,
.
Pentru ca intrarea sa se faca fara soc viteza W trebuie adusa
pe directia paletilor la intrare prin modificarea cu viteza
. Aceasta implica devierea unghiului

Din asemanarea triunghiurilor rezulta :

la valoarea 1.

Consideram pierderile prin soc de forma pierderilor locale

Si

rezulta:

-Deducerea analitica a expresiei sarcinii

Expresia analitica a caracteristicilor este functia f(Q,H,n) este un paraboloid hiperbolic.

Dependenta de beta, soc, frecari

Facind notatia :

Determinarea s si se face din literature. Expresia sarcinii devine:

Coeficientii K1, k2,k3

reprezinta valori
constante pentru pompa
data.
Ecuatia de mai sus
reprezinta un paraboloid
hiperbolic .

-Curbele I, II,III sunt curbe de turatie n=ct. ,rezultate din intersectia pinzei cu plane paralele Q-H.
-Curbele a-a, b-b, c-c, orizontale ,paralele cu planul Q-n sunt linii de refulare constanta . Acestea sunt hyperbole si a
caror asimptote se intersecteaza pe axa H. Ele definesc comportamentul pompei la o anumita inaltime de pompare.
Modificarea debitului se face prin reglarea turatiei.
-Parabola H este rezultatul intersectiei cu un plan paralel cu planul H-n. Aceste parabole indica cum trebuie variata
turatia pentru a mentine debitul contant la diferite inaltimi de pompare .
La unele pompe se defineste un domeniu de functionare n max si n min.
Alegerea regimului se face pe panta descendenta in care regimul este stabil . Pe panta ascendenta pina in punctul de
maxim regimul este instabil . Se prefer ca panta descendenta sa fie cit mai abrupta astfel incit pentru variatii mari
ale sarcinii sa avem variatii mici de debit. Regimul nominal trebuie plasat acolo unde randamentul este maxim.
Caracteristicile plane sunt trasate de obicei pentru o singura turatie a pompei sau o familie de pompe (functie de
putere sau turatia axului).
-Determinarea parametrilor functionali ai pompei centrifuge cuplata in int de tubulatura
Regimul stabil al masinii hidraulice pe o instalatie se face atunci cind se realizeaza egalitatea debitelor si energiilor
cedate de masina si respective primite.
Problema se rezolva pe cale grafica sau analitica.
-Metoda grafica
Considerind o instalatie cu o configurare geometrica ptr care se determina sarcina instalatiei :
Conditia de cuplare :

Termenul sQ contine si componenta dinamica .

In regim stationar Qp =Qi deci Hp=Hi
Punctul de intersectie ce rezulta din suprapunerea celor doua caracteristici defineste punctul de functionare
energetic .
Pentru definirea parametrilor pompei cuplata in instalatie se analizeaza cum aspira pompa.

Punctul N defineste punctul energetic, nedefinind in intregime ansamblul .

Se defineste graficul Hv=f(Q) pentru pompa si Ha=f(Q) , pentru instalatie . Se defineste sarcina pe instalatie :

Hc1-p reprezinta caracteristica de cuplare pentru aspiratie a pompei.

Primul termen din membrul drept reprezinta caracteristica de cuplare .

Hv adm =Vp+gZp+hp
(pag 39)
Intersectia Hv admis(Q) cu Ha(Q), reprezinta punctul M.
Daca M este la dreapta punctului N ,rezulta ca sarcina este mai mare decit cea ceruta si se poate realiza umplerea
pompei .
Daca M este la stinga punctului N , rezulta ca aspiratia cere o sarcina mai mare si apa nu mai ajunge la pompa.
Stabilitatea functionarii pompelor centrifuge in instalatii.
Functionarea pompei intr-un punct poate fi in regim stabil sau instabil .
Daca in urma unei perturbatii punctual oscileaza si revine in pozitia initiala regimul este stabil .
Daca in urma perturbatiei pompa nu revine in parametrii initiali regimul este instabil .

Cuplaje hidraulice: Reductor , amplificator, reductor-inversor, grafica , vectori

Transmisiile hidromecanice genereaza o conversie mecano-hidraulica si hidraulica mecanica.
Acestea sunt de doua tipuri:

Hidrodinamice (cuplaje centrifugale)

Volumice
Transmisiile se clasifica dupa:
Presiunea de lucru :
-Inalta presiune
-Joasa presiune
Modul de reglare:
-transmisii cu debit variabil
- transmisii cu debit constant
Acetea sunt folosite in urmatoarle scopuri:
Cuplarea arborilor,
Modificarea turatiei
Inversarea sensului .
Avantaje:
Realizeaza cuplarea elastica a arboelui astfel ca vibratiile sa nu se transmita
Face posibila cuplarea si decuplarea arborilor
Elimina zgomotul
Regleaza automat regimul de functionare al motorului
Da posibilitatea inversarii rapide a sensului de rotatie
Dezavantaje:
Randament scazut(0,9;0,950)
Necesita scaderea temperaturii lichidului (inst racire)
1.Dupa forma paletilor :

Paleti normali , radiali ,drepti

Paleti cu dubla curbura

2.Dupa modul de modificarea a arborelui condus:

Cu reglarea cantitatii de lichid care intra in circulatie

Cuplaje la care se regleaza numarul orificiilor de inductie

Reductoare si amplificatoare de turatie
Se mai intilnesc sub denumirea transformatoare hidrodinamice .

Au rolul de a reduce sau a amplifica turatia la iesire . Intre cele doua rotoare se introduce un dispozitiv de
dirijare.
Variante contructive : actionare directa, actionare inversa, actionare cu mai multe trepte.
Triunghiul vitezelor : Daca se desfasoara o sectiune pe o suprafata medie de profile . Se alege unghiul de
inclinare a profilului astfel incit componenta de transport la turbina u1T sa fie mai mica decit componenta de
transport u2P la iesirea din pompa. In acest caz C2P mai mare C1T si u2 u1. La amplificatoare configuratia este
alta .

.,l

Triunghiurile sunt in oglinda .

Deoarece lichidul trece prin aparatul de dirijare el trebuie sa preia un moment
M1 +Mp=M2
Se defineste raportul vitezelor unghiulare i=1/2.
Alunecarea s =1-i
Moment , putere : P1=1M1, P2=2M2
P=P1-P2=M(1-2)
Domeniul de functionare a cuplajului este delimitat de valoarea lui I ptr valori maxime ale randamentului .
Reductoare inversoare
La acest tip paletatura dispozitivului de dirijare este intoarsa .
Caracteristica externa a cuplajului da variatia marimilor M1, M2,P1,P2 si functie de turatia arborelui
condus n2, pentru valori n1 constante.

Scaderea turatiei n2 face ca momentul M2 sa creasca, variatia momentului M1 cu turatia n2 depinde de

dispunerea dispozitivelor de dirijare si de geometria paletilor pompei si a turbine .
La regim de i=0,6 si =0,6 se pierde aprox 40% din putere , transformata in caldura . Cuplajele pot fi de
mica putere si mare putere.
La cele de mica putere puterea disipate este de 2-5%.
La cele de putere mare se adopta un regim de racire . (frina Froude)

Pompe axiale: Constructie , caracteristici , vectori

Constructie : Pompele se numesc si propulsive. Lichidul este actionat de rotor cu pale profilate. Dupa rotor
se monteaza un dispozitiv de dirijare. Energia de la rotor la fluid se transmite diferit de pompele centrifuge,
particulele nu se deplaseaza radial ci numai axial pe suprafete cilindrice concentrice.
Facind doua sectiuni cilindrice in rotor si in director si desfasurind profilele se obtine:

Particulele intra cu viteza Ca si conform

relatiei Coriolis Ca=u+W.
Aparitia vitezei W face ca intre fluid si paleti
sa apara forte hidrodinamice de tipul celor
care apar in jurul profilelor . La iesirea din
paleti viteza este C2, care nu e dispusa axial.
Proiectia in sens axial este aceeasi ca la
intrare, deci cresterea vitezei la iesirea din
rotor se datoreste aparitiei vitezei
tangentiale. Aceasta componenta este
transformata de director in crestere de presiune.
Performanta : Pompele nu au posibilitatea sa se autoamorseze . Realizeaza inaltimi mici si au tendinta de
cavitatie. Din pompele dinamice realizeaza cele mai mari debite. Pentru refulare se adopta Solutia cu mai multe
trepte. La nave se folosesc la circuitele de racire , ballast. Ventilatoarele axiale se folosesc la instalatiile de ventilatie
CM, magazii marfa.
Un alt domeniu detul de larg folosit este acel al propulsiei cu jet. Ventilatoarele axiale pot fi folosite la propulsia
navelor pe perna de aer, la sustentatie (perna de aer).
Analiza functionarii retelei de profile in curent de fluid.
Reteaua este infinita ,fiecare profil este situat intre alte doua . reteaua poate fi studiata in 2D, neglijind
componenta axiala.
Cu indicele 1 s-a notat intrarea in rotor ,iar cu 2 iesirea din rotor.
I reprezinta profilul rotorului
II reprezinta profilul dispozitivului
La intrare viteza periferica u1 si absoluta C1.Rezulta W1 tangent la profil . La iesire u1=u2=u, sectiuni la
aceeasi raza
Se traseaza tangenta la profil la iesire 2. Ducind aceasta directie prin virful vectorului u2 la intersectia cu
Ca Rezulta C2 pentru care se stiu directia si sensul (ca rezultanta).
Cresterea vitezei axiale se realizeaza prin transformarea componentei tangentiale in una axiala in dipozitivul
de indreptare , obtinindu-e in final C2 mai mare ca Ca.
La pompele axiale sarcina este cu atit mai mare cu cit creste rasucirea vinei de fluid ,determinata de variatia
unghiului (schimbarea directiei fluidului in paletii rotorului.
Reteaua fixa a statorului
Paletii statorului se profileaza astfel incit tangenta la iesire sa fie dispusa pe directie axiala.

Ejector, principiu , parametrii diagrame.

Principiul este de a folosi energia jetului fluidului de lucru pentru transferul fluidelor.
Ejectoarele evacueaza fluidul la presiunea atmosferica, iar injectoarele la presiuni mai mari.
Ejectoarele lucreaza ca structura : lichid lichid , gaz-gaz, lichid gaz .
Avantaje:

Debite mari la sarcini vacuumetrice ridicate ,propietati de aspiratie bune.

Simple constructiv

Gabarit redus fara piese in miscare.

La nava se intilnesc la inst balast-santina, fi-fi (cuplaj), transfer marfa, realizare vacuum (desalinizare).
Se folosesc la evacuare apa din puturi de ancora, reziduri petroliere, suspensii solide (nisip).
Constructie :
Confuzor 5
Camera de amestec 6
Difuzor 7

Viteza lichidulu de lucru este C1 la debit Q1. In zona I presiunea scade la valoarea pa si creste viteza .
Amestecul incepe in confuzor si se continua in camera de amestec unde presiunea creste pina la valoarea p3.
Amestecul de presiune p3 unde prin marirea sectiunii scade viteza si creste presiunea pina la valoarea p4.
Parametri de functionare a ejectoareler:

Vacuum la presiunea de operare (mbar-bar)

Timp de evacuare (s/l)

Capacitate de suctiune l/min

Reglajul masinilor hidraulice pe instalatii

O instalatie functioneaza in parametrii Q-H, determinate de caract pompei si caract tubulaturii .
In cazul modificarii unuia din parametri se face adaptarea pompelor la nevoile consumatorilor .
Cel mai comod este modificarea sarcinii de refulare prin inchiderea valvulei de refulare . In acest caz se
introduce o rezistenta locala .

Reglajul prin modificarea turatiei

Daca pompa permite reglajul turatiei , se face in zona randamentelor bune obtineun debit intre valoarea Q1
si Q4 sau in trepte functie de turatie . Maximul curbei ramine pe parabola ce trece prin punctul de maxim M ,
punctele de functionare 15.
Metoda este economica

Reglarea prin by-pass

Se debiteaza pe doua conducte paralele.

Punctul de functionare se muta din I in I ptr debitul Q1=Qi+Qb, deci pe curba rezultanta R. Domeniul de
reglaj este intre Qi si Q*
Caracteristica by-pass-ului devine verticala daca Qb=0 si debitul Qi creste la valoarea Qi*.

Cuplarea masinilor serie /paralel

Cuplarea masinilor hidraulice- paralel
In anumite cazuri in care inaltimea de pompare sau debitul sunt insuficiente se cupleaza mai multe pompe ,
realizind un echilibru energetic.
Se considera cuplajul simplu format din doua pompe (caracteristici cunoscute). Ele vor fi inlocuite de o
pompa echivalenta.

La cuplarea in paralel debitele corespunzatoare unei sarcini se insumeaza. Pe portiunea I si I lucreaza

numai pompa 1 , dupa I debitul echivalent se obtine prin rezulta prin insumarea celor doua debite .

Daca pompele sunt echivalente se obtine caracteristica cu dublarea debitelor.

Daca se intersecteaza caracteristica pompei echivaente cu cea a instalatiei se obtine debitul :
Qe=Q1+Q<2Q1
Aceasta crestere va fi mai mica cu cit panta caracteristicii exterioare va fi mai abrupta si cea interioara mai
plata.
Diferenta Q reprezinta reducerea debitului cauzata de pierderile hidraulice.

In cazul cuplarii pompelor pe tronson cu pierdere de sarcina fata de punctul A consta in pierderea de sarcina
pe tubulatura considerata pierdere de pompa .
si
Aceasta se scade din caracteristica pompei II,identic 22. Deoarece intervine sarcina geodezica z1 si z2
fata de punctul A , acestea se scad sau se aduna din sarcina pompelor 1si 2.
Sarcina echivalenta se obtine prin insumarea debitelor celor doua pompe (pentru o sarcina data).
Cuplarea masinilor hidraulice serie
Se pune problema stabilirii caracteristicii echivalente. Cuplarea in serie implica un debit constant. Sarcinile
echivalente se obtin prin insumarea sarcinilor celor doua pompe.Exista conditia ca pentru ultima pompa din cele
cuplate sa aiba corpul proiectat la presiunea indusa de celelalte pompe.

Inst complexe /principii/grafica

Se considera o instalatie complexa de cu patru pompe in paralel, admisia prin valvula Kingston , refularea
valvula V6 cu retinere. Magistrala M1,M2 permite umplerea tancurilor, golirea lor , tranferul dintr-un bord in altul .
Ptr transfer bb-tb : P4-se deschide V7,1,3,8, invers P1- V4,8,2,7
Pentru golirea tancurilor bb se deschide V7,1,6, cu P2 sau 3 sau 2si3.
Pentru golirea tancuri tb se deschide V8,4,6 cu P 1,2,sau 3 , sau combinatii.
Primul pas este de a stabili o pompa echivalenta prin metoda grafica sau analitica .
Se presupun cunoscute caracteristicile celor patru pompe si caract vacuumetrice.

Se poate trasa caracteristica vacuumetrica .

Se considera punctul I pe caract echivalentaE de sarcina Hi si debit Qi.
Se coboara pe caracteristica Hv1,2,3,4, punctele de intersectie dintre dreapta de sarcina Ht si caract
functionale ale celor 4 pompe ,obtinind punctele Hv1,2,3,4.
Deoarece pompele lucreaza in paralel ruperea vinei de fluid se va face la sarcina pentru care ultima pompa
nu mai poate lucra Hv1=min(Hv1,2,3,4,)
Se reprezinta punctul pe grafic .
Se repeta operatia pentru alte puncte I , obtinind alte valori pentru Hv1.
Unind punctele se obtine vacuumetrica Hv(E).

Este evident ca exista mai multe trasee de lucru caracterizat de functia respective enuntata mai sus, transfer,
ambarcare, ect.
Calculul instalatiei se face pe fiecare traseu 1j. Cuplarea tronsoanelor se face in series sau in paralel .
Se pune problema rezolvarii parametrilor de functionare ai pompei echivalente E ce lucreaza pe traseul j.

In ecuatie mai pot interveni si alti parametric legati de pescajul navei . In acest caz debitul si sarcina se
calculeaza in limitele variabilei si se determina zona de debit impusa de regulile de Registru.

De obicei se aleg traseele cele mai indepartate sau combinatiile de traseu cele mai dezavantajoase.

Caract functionale masini volumice: Reprezentare 3 D; Pompe piston; principii

Caracteristici functionale ale pompelor
Ideia de baza ca debitul Q variaza liniar cu turatia n .
Intersectia dintre plane R si P este o dreapta paralele cu oH.
Q functie de H

Debitul se micsoreaza cu cresterea presiunii de functionare Q(H). Viteza de trecere a debitului pierdut
dinspre refulare spre aspiratie notat cu Q(H) variaza cu radacina patrata a diferentei de presiune , conducind la o
variatie de acelasi fel a debitului .
Deoarece la pompele volumice presiunea poate creste substantial functionarea se face pe by-pass , zona 3-4,
pina la valoarea H max b.
La turatii mari debitul de pompa este mai mare .
Mentinerea debitului pompat la o valoare constanta indiferent de valoarea inaltimii de pompare este o
propietate a pompelor volumice, in special in cazul in care viscozitatea fluidului se modifica datorita variatiei
temperaturii de lucru .
De obicei apare si variatia randamentului functie de sarcina ptr n=ct si valoarea puterii .
Randamentul este mare pe o plaja mare de sarcini . randamentul are valori mici la mersul in gol , si la
sarcini mari unde randamentul volumic scade mult.
Puterea absorbita creste cu cresterea sarcinii.

Pompe cu piston
Contructie si principii de functionare : miscarea fluidului se face prin miscarea alternativa a unui piston , a
carui sens se schimba rezultind o miscare pulsatorie (la capete cursei viteza este zero, existind puncte moarte) .
Avantaje:

Presiuni de refulare mari

Presiunea de refulare nu depinde de viteza pistonului

Randament bun

Sunt autoamorsabile
Dezavantaje:

Debit relativ mic

Constructie complicata
Pompele cu piston pot fi :

Cu un piston ,doua sau trei pistoane

Cu simplu efect(o fata), dublu efect (doua fete),diferentiale(cu simplu efect de aspiratie , dublu efect de
refulare, sau invers)
Un ciclu de functionare are doua faze, prima faza de crestere a volumului de lucru si aspiratie , a doua cu
micsorarea volumului si refuare.
Neuniformitatea debitarii are ca o consecinta vibratii in functionare , drept care se folosesc acumulatoare ,
montate pe refularea pompelor cu o fata de lucru . Se face refularea in instalatie atit la cursa ascendenta cit si la cea
descendenta (comprimare) a pistonului.

Performante: presiuni peste 200 bar, asigura aspiratie uscata, manipuleaza lichide calde sau reci ,
viscozitatea mare , pot exista suspenii mecanice. Viteze de lucru limitate 40-80rot/min.
-Neuniformitatea debitarii: Stabilirea criteriului dupa care se determina valoarea neuniformitatii.
Considerind :
v-viteza pistonului
- viteza unghiulara de rotatie
s cursa pistonului
F- suprafata pistonului
n-turatia la antrenare a manivelei
Jumatate din interval este cursa pistonului (cu o fata) , iar pe perioada 2 avem o valoare maxima a debitului
si o valoare medie rezultata din integrarea curbei debitului pe intervalul 2.
Gradul de neuniformitate reprezinta raportul:
=qmax /qmed =
Pentru pompele cu doua fete =1,57, iar pentru trei fete active =1,47, iar la patru fete active =1,11

Tipuri pompe volumice, caracteristici .

Transferul lichidului de face prin modificarea volumelor de lucru in masina cu variatia presiunii.
Masinile se clasifica in :
Masini volumice cu piston
Masini volumice cu pistonase (axiale sau radiale)
Masini volumice cu roti dintate

Masini volumice cu suruburi

Maini volumice cu lamele
Masini volumice cu membrane
Masini volumice cu lichid
Masini volumice cu lobi
Masinile se clasifica dupa:
a)Modul in care se realizeaza distributia:

Supape comandate pe baza presiunii din camera de lucru

Supape comandate prin legatura cinematice cu axul masinii

Sisteme de distributie speciala

b)Masini in care are loc conversia energetica:

Ca generatoare: pompe si compresoare

Ca motoare: motoare hidraulice si motoare pneumatice

Masinile pot fi reversibile in sensul debitarii si al sensului.

Debitul teoretic depinde de marimea volumelor de lucru si cinematic antrenarii pompei . Daca puterea de
antrenare a pompei actioneaza astfel incit cinematica masinii de lucru este constanta, presiunea realizata de masina
va depinde numai de sarcina instalatiei la care se cupleaza masina, debitul teoretic in instalatie nedepinzind de
presiune.
Pompe volumice cu pistonase axiale
Constructie si principiu de functionare : Pompa se compune dintr-un bloc al cilindrilor in care sunt
amplasate pistonase radiale si un disc pe care sunt fixate la unul din capete tijele pistonaselor prin articulatii sferice .
Exista trei mari grupe de pompe :

Pompe cu bloc inclinat,

pompe cu disc inclinat

pompe cu disc fulant.

Din punct de vedere al debitului pot fi cu debit constant si variabil.
Neuniformitate : debitul refulat este pulsatoriu , o functie periodica de (unghiul de rotatie in planul
discului al centrului articulatiei bielei in disc.)
Pompe volumice cu pistonase radiale
Constructie si principiu : la acest tip de pompe pozitia pistonaselor in blocul cilindrilor este radiala , variatia
volumelor de lucru se ralizeaza datorita pozitiei excentrice a axului conducator.
Alimentarea se poate face iterior sau exterior. Distributia se face cu ajutorul distribuitorului care este fix, pe
directia punctelor moarte ale pistonaselor.
Latimea sa este mai mare decit latimea canalelor de legatura ale pistonaselor cu galeria de aspiratie .
Compresoare rotative (swing)
Cu lamela culisanta n stator
Pistonul este montat pe arborele excentric si are o miscare de rostogolire n cilindru, lamela separnd spatiul
de aspiratie de cel de comprimare. Compresorul nu are supapa de aspiratie, ci o galerie de aspiratie dar are supapa
de refulare.
Compresorul este caracterizat prin vibratii reduse, o ungere simpla, lipsa de racire a compresorului si de
ungere n interior. Performantele compresorului sunt crescute si din cauza transferului de caldura spre vaporii
aspirati si scaparilor reduse de gaz prin neetanseitati. Tolerantele ntre piston si cilindru sunt foarte reduse.
Aceste compresoare se folosesc la frigidere casnice si aparatele de aer conditionat cu puteri frigorifice pna
la 5 kW.
Compresoare celulare, cu lamele culisante n rotor

n acest compresor pistonul este montat excentric fata de axa cilindrului si este tangent la aceasta. Spatiile de
vapori ce se comprima prin reducerea volumului sunt separate prin lamele ce culiseaza n rotor sub influenta fortei
centrifuge. Numarul lamelelor culisante n rotor sunt cuprinse ntre 2 si 8. Supapele pot sa lipseasca. n anumite
constructii sunt prevazute supape de refulare pentru a prentmpina rotatia inversa si colectarea de ulei n timpul
opririi. Aceste compresoare se utilizeaza drept compresoare "booster" n instalatiile n mai multe trepte. Rapoartele
de comprimare ajung la valori de
si diferentele de presiune ntre
. Aceste compresoare sunt foarte
bine echilibrate si necesita spatii de montaj mai reduse dect cele cu piston cu miscare rectilinie alternativa.
Pompe cu surub (screw)
Pompele cu surub prezinta numeroase avantaje:

Presiuni mari de refulare

Functionare fara cavitatie la turatii inalte

Sigure in functionare si usor de intretinut

Variatiile de presiune pe conducta de refulare sunt mici

Functionare silentioasa
Dezavantaje:

Sensibile la impuritati in fluide

Tehnologia de executie complicata

Principiul de functionare se bazeaza pe rotirea surubului in carcasa si transportul fluidului in spatiul creat
intre rotor si stator. Pompele se construiesc cu doua pina la cinci suruburi.
Suruburile sunt unul cu pas dreapta, celalalt cu pas stinga. Evident lungimea surubului trebuie sa fie mai
mare decit pasul surubului. Unul din suruburi este conducator, celalalt condus. Dupa prima umplere cu lichid pompa
este autoamorsabila.
Sunt des intilnite pompele cu un singur surub la care miscarea surubului este generata de pozitia excentrica.
Cuplarea dintre motor si rotorul melcat se face cu ajutorul unui cardan .
Se utilizeaza la bordul navei la circulatia uleiului in instalatiile motorului principal, la transferul
combustibilului de alimentare , tranferul lichidelor ptr actionari.
Pompe cu roti dintate
Constructie si principiu : sunt formate din doua elemente de baza, cele doua pinioane , unul conducator ,
celalalt condus . Admit turatii inalte.
Se impart in functie de :

Modul de angrenare : exterioara si interioara

Numarul de roti angrenate simultan : cu doua rotoare si cu mai multe rotoare

Presiune :p <30 bar, 30-100 bar, p100-300 bar

Intodeauna aspiratie se face unde dintii ies din angrenaj, iar refularea unde dantura intra in angrenaj.
Lichidul este transportat intre dintii angrenajului si carcasa.
Sunt revesibile dar se folosesc doar pe un singur sens. Sunt putin sensibile la viscozitatea fluidului, dar
afectate de prezenta impuritatilor. Se folosesc la transportul lichidelor in care exista continut de gaze (tendinta de
strivire a lichidului este inlaturata).
Curba debitului instantaneu este functie de particularitatile angrenajului. Pentru o debitare uniforma gradul
de acoperire trebuie sa fie cit mai mic , ceea ce produce zgomote si vibratii , alegindu-se o formula de compromis .
Cavitatia pote apare la pompele cu roti dintate. Alegerea corecta a pompelor duce la evitarea acestui
fenomen .
Pompe cu membrana :mecanice , pneumatice
Actionarea pneumatica
1. Distribuitorul de aer direcioneaz aerul comprimat n spatele membranei care acioneaz direct asupra
lichidului ce trebuie pompat. Membrana funcioneaz ca o suprafaa de separare ntre aerul comprimat i lichid.
Aerul comprimat deplaseaz membrana ndeprtnd-o de blocul central al pompei, iar membrana opus este tras
spre blocul central de ctre tija comun celor dou membrane. Deplasarea membranei 2 ctre blocul central al
pompei creeaz vid n camera 2. Membrana 1 mpinge lichidul spre circuitul de refulare, iar membrana 2, prin

micarea ei, aspir lichidul n corpul pompei.

2. Cnd membrana ajunge la extremitatea cursei, distribuitorul de aer indexeaz circuitele de aspiraie i
refulare ale aerului comprimat determinnd schimbarea sensului de micare a membranelor. Prin urmare, membrana
2 mpinge lichidul spre circuitul de refulare, iar membrana 1, prin deplasarea ei, aspir lichidul n corpul pompei. n
acelai timp, membrana 1 mpinge spre exterior aerul aflat n camera adiacent ei.
3. Cnd cursa este ncheiat, distribuitorul de aer aduce, din nou, aer n spatele membranei 1, iar membrana
2 ncepe cursa de refulare a aerului.

Motoare liniare , constructie , caracteristici

Aceste masini nu realizeaza obtinerea continua a puterii . Efectueaza deplasari liniare sau unghiulare la
valori limitate.
Motoarele (cilindri hidraulici) au ca element activ unul sau mai multe pistoane, care e deplaseaza in cilindrii
de lucru.
Avantaje: viteza de raspuns, legarea servomotorului la sarcina, simplitate si fiabilitate, racordarea usoara a
aparaturii de control.
La bordul navei pot fi intilnite la capace mecanice, porti etanse, rampe de incarcare.
Calculul pistoanelor se face conform a doua aspecte cinematic si dinamic .
Parametri de calcul rezultati sunt : cursa pistonului, debitul pompei , forta activa , timpul de efectuare a
cursei , volumul de ulei pentru cilindrul extins(dm)
Producatorii indica parametri functionali ai diverselor tipuri de cilindri hidraulici.
Problema tehnologica la montaj o reprezinta cota de montaj (cursa), alinierea si montajul bolturilor sau
lagarelor sferice (folosirea bolturilor false).
O alta problema o reprezinta cuplarea si traseul furtunelor hidraulice ce executa o data cu pistonul miscari
specifice.
Protectia cilindrilor in timpul constructiei navei este obligatorie .
La capatul cursei pistonul trebuie frinat pentru a preveni uzura. Se folosesc mai multe metode de frinare.
Printre acestea sunt practicarea unor orificii in camasa la capatul cursei, montarea unui drosel, introducerea unei
rezistente hidraulice.

Motoare oscilante, constructie , caracteristici

Aceste motoare executa curse unghiulare limitate.
Constructia este robusta , structura fiind dintr-un stator si rotor cu paleti radiali, camerele de lucru reprezinta
spatiul dintre paleti. Aplicatia lor este extinsa in domeniul naval reprezentata prin actionari ale armaturilor,
instalatie balast-santina, capace mecanice, instalatie de guvernare .
O alta categorie de motoare hidraulice oscilante o reprezinta cele cu plunjere si cremaliera. Miscarea este
data prin intermediul unui piston ce transforma miscarea rectilinie in miscare circulara printr-un surub cu mai multe
inceputuri.

Tipuri sondare tancuri ,constructie

Sonde : Acestea masoara nivelul de lichid in zone neaccesibile sau accesibile temporar.
Plasarea sondei se face linga teava de suctiune .
Diametrul nu mai mic de 32mm
Sondele pot fi metalice (tevi), sau sticla ptr tancuri de combustibil si ulei in CM .
a)Sondarea tancurilor se face mecanic cu cablu si greutate sau lant . Tevile trebuiesc sa fie cit mai drepte .
Pentru a nu face piston de aer la partea superioara a tevii in tanc se practica un orificiu de 5mm diametru.
La sondarea mecanica tevile sunt prevazute cu pacute de contact sub teava pe tabla invelisului (striking
plates ), sau o traversa mica pe teava.
Volumul lichidelor din tanc sa face pe baza tabelei de sonde functie de asieta navei (metoda clasica).
b) Sondarea tancurilor de produse chimice de distilare (benzine , fractiuni), se face cu ajutorul radarului
specializat montat sub punte . Acesta este calibrat si dupa scanarea in 3D rezulta volumul gol al tancului .
c)Sondarea pneumatica : Se face cu ajutorul unei instalatii specializate cu o mica pompa de aer.
Pe sonda se introduce aer pina ce se elimina complet lichidul in tanc (teava se umple cu aer), in acel
moment presiunea statica este egala cu inaltimea coloanei de lichid din tanc (gh). Senzorul de presiune transforma

semnalul in unul electric calibrat ce indica direct nivelul in metri cubi ai tancului intr-un panou ce cuprinde toate
tancurile (de balast).
P=kh ,
unde k depinde de densitatea lichidului si de g.
Masurarea cu nivela de sticla se face in CM ptr combustibil, ulei. Sticla de nivel sa pevede cu manta
metalica , robinet superior si inferior de purjare si aerisire.
Capacele sondelor de combustibil si ulei se fac din Cu , evitarea scinteilor, asigurate cu lant .
Testarea tehnica si etansa a tancurilor seface cu sondele si aerisirile montate, pentru evitarea netansietatilor .
Acelasi lucru este valabil la tancurile nestructurale.
O alta sondare efectuata este sondarea adincimii de navigatie , adica rezerva de pescaj .
Aceasta se face cu ajutorul sonarului , instalat sub chila navei.

Aerisiri , constructie
Aerisiri se monteaza in toate tancurile nu care nu exista ventilatie . Plasarea capetelor sondelor se face
deasupra puntii principale in general . Aerisirea ptr combustibil se face in spatiu deschis , prevazute cu o plasa
antiscintei (cu diametrul cel putin egal cu al tevii). Sunt aerisiri la tancuri de ulei plasate in CM (fuel oil service,
settling and lub oil ).
Aerisirile sunt prevazute cu dispozitive automate de inchidere ce nu permit suprapresiune in tanc.
Pe punte aerisirile de balast sunt prevazute cu bile (flotoare ce se inchid la inundarea puntii de valuri prin
ridicare ). Aerisirea se plaseaza in partea opusa tevii de umplere si in punctul cel mai inalt.
Diametrul tevii de aerisire mai mare cu 25% decit diametrul tevii de umplere.
Diametrul nu mai mic de 50mm.
Tevile de overflow se monteaza cind umplerea se face de la pompa navei sau de la mal. La combustibil teava
leaga tancul de tancul de overflow.