PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENELOR PROFESIONALE - NIVEL 3

Tema proiectului : Intretinerea si verificarea intreruptoarelor de inalta tensiune

Specializarea: Tehnician in instalatii electrice Absolvent ndrumtor proiect

An colar 2008-2009

Cuprins
CAPITOLUL 1.

Prezentarea intreruptoarelor de inalta tensiune Defectele intreruptoarelor de inalta tensiune Intretinerea si verificarea intreruptoarelor de inalta

CAPITOLUL 2.

CAPITOLUL 3.

tensiune
CAPITOLUL 4.

Norme generale de tehnica a securitatii muncii

Bibliografie Anexe

CAPITOLUL 1 Prezentarea intreruptoarelor de inalta tensiune

Sunt aparate de conectare destinate sa efectueze inchiderea si deschiderea circuitelor electrice de inalta tensiune aflate sub sarcina (strabatute de curent), atat in conditii normale de lucru, cand circuitul este strabatut de curent de serviciu, cat si in caz de defect, cand curentul poate fi strabatut de curenti mult mai mari (de ordinul zecilor de KA). Ele pot executa operatii de inchidere sau intrerupere a circuitului in mod voit, la comanda data de un releu care supravegheaza functionarea corecta a instalatiilor. Rolul acestor intreruptoare automate este : -Sa realizeze intreruperea si stabilirea curentului de serviciu atunci cand sunt comandate. -Sa intrerupa curentul in mod automat si cat mai indata ce primesc comanda de la releele de protectie ale intreruptorului. In pozitia inchis: -Sa imparte solicitarile termice ale curentilor de serviciu astfel incat incalzirea aparatului sa ramana intre limitele admise -Sa suporte solicitarile termice si dinamice ale celor mai mari curenti de scurt circuit care pot sa apara in instalatia respectiva. In pozitia deschis sa asigure o izolatie suficienta -Intre partile conducatoare de curent si partile metalice legate la pamant. -Intre caile de curent ale diferitelor faze. -Intre contactele deschise ale aceleiasi faze. In timpul deschiderii sa realizeze o intrerupere rapida si asigura a curentilor, de la valorile foarte mici, pana la valorile maxime ale curentilor de scurtcircuit care pot sa apara in instalatie. Intreruptoarele trebuie sa se realizeze fara a perichita personalul sau instalatia prin aruncarea de flacari, gaze fierbinti sau lichide, ori prin producerea de supratensiuni.

Principiul de functionare si metode de stingere a arcului electric in intreruptoarele automate de inalta tensiune

La deschiderea unui intrerupator automat de inalta tensiune se constata ca, la inceputul miscarii de separare a contactelor, acestea raman in anumit timp inca in atingere, dar suprafata reala de contact scade din ce in ce mai mult, pana cand densitatea de curent pe suprafata de contact ramasa este atat de mare, incat se produce o topire si o vaporizare locala a metalului de contact, in regiunea in care se produce separarea lor, determina ionizarea puternica a mediului izolat inconjurator, ceea ce are ca urmare amorsarea unui arc intre contacte, imediat dupa separarea acestora. A intrerupe circuitul inseamna tocmai a stinge in timp suficient de scurt arcul astfel format intre contacte. Racirea si dezionizarea coloanei arcului el. Se pot abtine prin diferite metode, printre care mai folosite sunt : -confundarea arcului electric intr-un mediu izolant cu mare capacitate termica (ulei,apa,hidrogen) -deplasarea rapida si lungirea arcului intr-un mediu rece neionizat. -suflarea unui jet de lichid -racirea arcului Intreruptoarele cu stingere in mediu lichid sunt de mai multe tipuri : cu ulei mult cu ulei putin cu apa (expansiva) Intreruptoarele cu stingere in mediu gazos se grupeaza la randul lor urmatoarele categorii : cu aer comprimat cu autocompresie cu autoformare de gaze. cu rupere in aer liber cu hexaflorura de sulf Un caz particular constituie intreruptoarele cu rupere in vid, la care principiul intreruperii arcului electric se bazeaza pe faptul ca, pentru ca arcul electric sa existe, trebuie sa existe in mediu respectiv purtator de sarcina sub forma de particule ionizate.

CAPITOLUL 2 Defectele si Repararea intreruptoarelor de inalta tensiune

Influienta defectarii fiecarui element al instalatiei asupra ansamblului statiei rezulta din urmatoarea tabela, in care se arata, in procente, cate avarii s-au produs din cauza defectarii unor aparate: Intrerupatoare .................................................................................. 40 % Separatoare ...................................................................................... 30 % Izolatoare suport si izolatoare de trecere cu borne de intrar. 20 % Transformatoare de curent ..............................................................10 % Reactoare .......................................................................................... 0 % Rezulta ca cel mai des se defecteaza intrerupatoarele, ale caror conditii de lucru, in cazul deconectarii la scurtcircuit, sint grele si care reprezinta aparatele cele mai complicate din instalatia de distributie. Defectele separatoarelor de inalta tensiune sint asemanatoare cu ale celor de joasa tensiune si de aceea nu vor mai fi analizate. Acelasi lucru si pentru transformatoarele de masura, care pot avea defecte similare cu ale transformatoarelor de forta. Pentru reactoare si sigurante defectele sint de mica importanta si au fost analizate in cadrul reparatiilor curente. In cele ce urmeaza se vor scrie defectele intrerupatoarelor de inalta tensiune si inlaturarea lor : a) Intrerupatorul nu anclanseaza. Cauzele si modul de inlaturare a defectului sunt : - arderea bobinelor electromagnetului de anclansare; bobinele defecte se inlocuiesc cu altele noi; - arderea releului intermediar; acesta se inlocuieste cu altul nou; - arderea sigurantelor; aceste defecte se inlocuiesc cu altele noi; - intreruperea conductoarelor circuitului de anclansare; se determina locul intreruperii si se reface legatura; - blocarea partii mobile a electromagnetului; se spala miezul in petrol lampant si se unge cu vaselina; - electromagnetul nu atrage suficient miezul, datorita functionarii unei singure bobine si faptul ca circuitul celei de a doua bobine este intrerupt ; se inlatura intreruperea circuitului in bobina; sau se inlocuieste bobina

-resortul care asigura presiunea necesara contactelor releului intermediar este prea tare ; se slabeste resortul - defectarea contactului de blocare de pe miezul bobinei de declansare; contactul de blocare se curata si se regleaza. b) Intrerupatorul nu anclanseaza complet. Acest defect apare deoarece este deranjat reglajul tirantilor de legatura cu electromagnetul sau deoarece clichetul de angrenare nu angreneaza cu dintele parghiei tirantului, sau cama de angrenare sare de pe dintele parghiei tirantului. c) Intrerupatorul nu declanseaza. Cauzele si modul de inlaturare a defectelor sunt : - arderea bobinelor elecromagnetului de declansare; bobinele defecte se inlocuiesc cu altele noi; - arderea sigurantelor; acestea se inlocuiesc; - partea mobila a electromagnetului de declansare nu este atrasa pana la capat, datorita faptului ca actioneaza numai o singura bobina; bobina defecta se inlocuieste; - deranjarea circuitului de declansare la saibele de blocare; saibele de blocare se repara (se curata, se inlocuiesc resoartele, etc.) - partea mobila a electromagnetului se intepeneste din cauza murdariei; se spala partea mobila a electromagnetului in petrol lampant si se unge usor cu vaselina. d) Se produc scurgeri de ulei din cuva intrerupatorului, deoarece ventilul pentru evacuarea uleiului este defect sau cuva este crapata.Pentru aceasta se iau urmatoarele masuri : - Se intrerupe curentul la circuitul dispozitivului de actionare a intrerupatorului si se inlatura actiunea sistemului de protectie prin relee; - Se scoate intrerupatorul de sub tensiune - Repararea cuvei intrerupatoarelor cu ulei se face tinandu-se seama de marimea fisurilor. Astfel : - fisurile neinsemnate ( de marimea unui fir de par ), prin care se scurge uleiul, pot fi astupate prin stemuire, fara scoaterea uleiului din cuva; - uneori, scurgerea uleiului poate fi inlaturata prin acoperirea portiunii defecte cu diferite cleiuri; - sudarea fisurilor mai mari si a altor defecte ale cuvei se face cu flacara de acetilena, dupa evacuarea uleiului din cuva. Inainte de sudare la ambele extremitati ale crapaturilor se executa doua orificii ( pentru a evita marirea crapaturii in timpul procesului de sudura ). Dupa sudare se fac urmatoarele incercari: partea exterioara a cusaturii se unge cu petrol, iar partea interioara a cuvei, in portiunea sudata, se acopera cu crela; daca sudarea nu a fost bine executata, petrolul trece prin cusatura, iar pe suprafata acoperita cu crela apar pete de culoare inchisa.

La 24 de ore dupa umplerea cuvei cu ulei, cusatura este ciocanita cu un ciocan de lemn, la ciocniri nu trebuie sa se observe supurari de ulei.
e) Intrerupatorul nu declanseaza sub actiunea sistemului de protectie. Acest defect se datoreaza urmatoarelor cauze : - montarea gresita a dispozitivului de delcansare pentru declansare; - lagarele frontale de reazam ale resortului se declanseaza sunt stranse prea tare si ingreuneaza rotirea sa. - Se verifica montajul si se slabesc lagarele resortului de declansare f) Intrerupatorul nu declanseaza manual sub actiunea sistemului de protectie, or declanseaza incet, din cauza montarii incorecte a dispozitivului de actionare; se cauta sa se monteze corect dispozitivul de actionare sau a intrerupatorului. Cauzele acestui defect si modul de inlaturare sunt urmatoarele : - intrerupatorul se gaseste in pozitia de anclansare incompleta si ramane in aceasta pozitie din cauza frecarii axului in orificiul capacului dispozitivului de actionare; se cauta sa se monteze corect dispozitivul de actionare si se inlatura frecarea; - montarea unor lagare de calitate sau de dimensiuni nesatisfacatoare, sau ruginirea lor; lagarele se inlocuiesc sau se curata de rugina si se ung; - murdarirea locurilor de iesire a axului intrerupatorului din cutia volantului; locurile murdare se curata.

CAPITOLUL 3 Verificarea intreruptoarelor

In tabelul 1.1 sunt prezentate principalele probe la care sunt supuse intreruptoarele de putere, precum si momentul efectuarilor.
Semnificatia diferselor notatii din tabelul 1.1 este : PIF punere in functionare ; RC2 reparatie curenta 2 ;RT revizie tehnica : Buletinele de fabrica sunt valabile la PIF, daca nu sau depasit 6 luni de la emiterea lor ; Proba este obligatorie pentru intreruptoarele cu UN 35 kV Proba se executa cu RC2 , dar nu mai rar de 6 ani in instalatii si 3 ani in centrale

Verificarea modului de functionare a redresorului in sarcina

Proba se efectueaza folosind montajul din figura 12.1, in care R este o rezistenta variabila neinductiva. Se actioneaza comutatorul de reglaj al redresorului, urmarindu-se la ampermetrul A si la voltmetrul V, ca variatia curentului si tensiunii debitate sa fie cuprinse in limitele prescrise de prospect. Deoarece redresoarele montate in instalatii sau posturi de transformatoare trebuie sa fie capabile sa asigure de regula si formarea sau incalcarea bateriei de acumulatoare, se recomanda ca ele sa fie lasate sa debiteze pe rezistenta R ( la curent nominal ) un anumit interval de timp, pentru a avea certitudeaea functionarii corecte si in aceste regimuri. Verificarea functionarii semnalizatoarelor de redresor.

Aceasta proba se efectueaza numai la redresoarele prevazute cu sisteme de semnalizari. Se vor simula, pe rand, situatiile care pot genera emiterea semnalelor respectiva, urmarindu-se semnalizarea corecta a diverselor deranjamente.

Verificarea functionarii elementelor termice si electromagnetice ale conectoarelor si intreruptoarelor automate

Pentru a asigura protectia circuitelor alimentate, cu contactoare si intreruptoare automate sunt prevazute cu diverse protectii. La contactoarele tip TCA protectia impotriva scurt circuitelor se realizeaza de regula cu sigurante fuzibile, iar protectia impotriva supra-sarcinilor, cu blocuri de retele termice tip TSA La intreruptoarele automate tip USOL, protectia impotriva scurt circuitelor se realizeaza cu elemente electromagnetice, iar protectia impotriva supra-sarcinilor, cu relee termice. Atat elementele electromagnetice, cat si releele termice sunt inglobate in contructia intreruptorului. Blocuri de retele termice tip TSA de 10; 32 si 63 A. Blocurile de relee termice tip TSA fig 13.2 sunt dispozitive tripolare. Verificarea aparatelor de conectare si protectie de curent continuu si alternative utilizate in instalatiile de joasa tensiune ale statiilor electrice si posturilor de transformare. Din aceasta categorie de aparate fac parte contactoarele cu relee termice, ruptoarele, intreruptoarele automate, etc.

CAPITOLUL 4 Norme generale de tehnica a securitatii muncii

Echipamentele electrice trebuie sa fie astfel proiectate , fabricate , montate , intretinute si exploatate incat sa fie sigura protectia impotriva pericolelor , generate de energia electrica, precum si protectia impotriva pericolelor datorate influentelor externe. Penru asigurarea protectiei inpotriva pericolelor generate de echipamentele electice, trebuie prevazute mesuri de tehnica securitatii muncii ca: Persoanele sa fie protajate fata de pericolul de vatamare care poate fi generat la atingerea directa sau indirecta a partilor aflate sub tensiune Constructia echipamentelor electrice alese sa fie adecvata mediului pentru a nu se produce axplozii si incendii; Izolatia echipamentelor electrice sa fie corespunzatoare pentru conditiile prevazute; Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere directa sunt urmatoarele:
Acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active, ale instalatiilor si echipamentelor electrice; Inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisi exterior Ingradiri Protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securiate Scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza sa se efectueze lucrari si verificarea lipsei de tensiune ; Utilizarea de despozitive pentru lucrari si verificarea lipsei de tensiune, Falasirea misloacelor de protectie electroizolante Alimentarea cu tensiune joasa, nepericuloasa ;

Egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru ;

Pentru eviatarea accidentalor prin electrocutare, prin atingere indircta , masurile de protectie care pot fi aplicate sunt urmatoarele: - Folosirea tensiunilor joase se securitate(24V, 48V ); - Legarea la pamant - Legarea la nulul de protectie ; - Izolarea suplimentara de protectie , aplicata utilajului , in procesele de productie; - Izolarea amplasamentului - Separarea de protectie ; - Deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de efect periculos; Priza de pamant trebuie sa aiba rezistenta de cel mult 4. Prizele de pamant sunt varificate periodic, iar in urma verificaricarilor efectuate de laboratoarele autorizate se emit buletine de verificare. Pentru operatii de montare , intretinere a instalatiilor, retelelor utilajelor si echipamentelor electrice, in instructiunile de securiatatea mincii trebuie prevazute masuri privind esalonarea carecta a lucrarilor si organizarea locului de munca, asa in cat sa evite accidentele. In cazul in care intreruperea alimentarii cu energie electrica, peste o durata normata, poate duce la explozii, incendii, distrugeri d eutilaje, accidente sau pierderi de vieti omenesti, alimentarea cu energie electrica trebuie sa fie facuta din doua surse, din care una va constitui alimentarea de rezerva. Este interzis ca in exploatarea , intretinerea si repararea in functiune a unei instalatii sau a unui echipament electric, sa se aduca modificari fata de proiect. In cazurile speciale, se pot efectua modificari doar cu ajutorul proiectantului. Instalatiile electrice in faza de experimentare trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute de standarele si norme specificate pentru protectie impotriva electrocutarii sau a accidentelor tehnice. Este interzisa folosirea instalatiilor sau echipamentelor improvizate sau necorspunzatoare. La exploatarea echipamentelor electrice trebuie sa existe urmatoarele documente: - Instructiuni de exploatare ; - Instructiuni de protectie impotriva pericolului de electrocutare

Instructiuni de intreventie si acordarea a primului ajutor in caz de electrocutare

In cazul lucrarilor care se executa cu scoaterea de sub tensiune a instalatiiei sau echipamentelor electrice, trebuie scoase de sub tensiune urmatoarele elemente - partile active aflate sub tensiune, la care urmeaza a se lucra ; - partile active aflate sub tensiune, la care nu se lucreaza , dar care se gasec la o distanta mai mica dcat limita admisa la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru , indicata in documentatiia tehnica specifica; - partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distanta mai mare decat limita admisa , dar care, datorita lucrarilor care se executa in apropiere trebuie scoase de sub tensiune. Detaliile si precizarile privind realizarea celor mentionate mai sus se stabilesc in documentatia tehnica specifica in vigoare pentru securiatea muncii la instalatiile electrice, in functie de conditiile specifice. In cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la pamant si in scurtcircuit a conductoarelor de faza, operatie care se executa dupa verificarea lipsei de tensiune. Dispozitivele de scurtcircuitare si legare la pamant trebuie sa fie in conformitate cu standardele in vigoare. Folosirea mijloacelor de protectie electroizolante este obligatorie atat la lucrari in instalatii scoase de sub tensiune cat si in cazul lucrarlilor efectuate fara folosirea mijloacelor individuale de protectie electroizolante onstituie singura masura tehnica de protectie si se foloseste cumulat cu masurile organizatorice. Exploatarea echipamentelor electrice trebuie facura numai de catre personalul autorizat, calificat si instruit a lucra cu respectivele echipamente. Intretinerea , reglarea, depanarea, repararea si prima punere sub tensiune a echipamentelor electrice trebuie facuta numai cu personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru o astfel de operatii la echipamentele respective. Intretinerea , reglarea, depanarea, repararea sipunerea sub tensiune a echipamentelor electrice trebuie facuta conform instructiunilor special intocmite de unitatea ce executa astfel de operatii. Serviciul de intretinete si reparatii planificate trebuie a intocmeasca lista cu luctarile planificate pentru verificari si reparatii pentru fiecare utilaj electric si sa execute aceste verificari si reparatii conform cu planificarile. Este strict interzisa punerea sub tensiune sau in functiune a unui utilaj electric care nu a coresuns la verificari sau la care nu s-au facut reparetiile planificate din anumite motive. Pentru prevenirea accidentelor de munca provocate de curentul electric toate instalatiile si mijloacele de protectie trebuie sa existe si sa fie certificate conform Legii privind protectie muncii si verificate la receptie, inainte de darea in functiune, si apoi periodic in exploatare, precum si dupa fiecare reparatie sau modificare.

BIBLIOGRAFIE:
Instalati si echipamente electrice- manual pentru clasele a XI-a si XII-a N.Mira si C. Negus E.D.P. Agenda electricianului E. Pietrareanu- Editura Texnica Aparate electrice de joasa si inalta tensiune- manual pentru licee de specialitate- A. Popa E.D.P. Executia si exploatarea instalatiilor de joasa tensiune- F. Pop si St. Dragan Executarea instalatiilor de joasa tensiune I. Ionescu, C. Munteanu Editura Texnica Indrumatorul electicianului de intretinere N. Nitu, I Stana- Editura Tehnica Rebobinarea motoarelor electrice R. Lisacek Editura Tehnica Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de joasa tensiune I 7-1998 PE 116- Normativ de incercari si verificari la instalatiile electrice si echipamentele electrice. Aparate electrice de inalta tensiune, monatre, intretinere si exploatre, B. Mahe Componente si circuite electronice- Danila Th. si Vaida M. 1995 Aparate electrice si Automatizari Ing. Dan Mihoc E.D.P 1982 Echipamente electrice- C. Darie E.D.P. Tehnica 1992 Masine Electrice de Calota- Editura Tehnica 1992 Proiectarea instalatiilor de iluminat. Instalatii de iluminat exterior. Cornel Bianchi- 1990 Utilizari ale energiei electrice si instalatii electrice, P. Dinculescu, I. Sora, D. Comsa, E.D.P 1983 Tehnologia lucrarilor alecrotehnice T. Canescu E.D.P Bucuresti 1980 Manualul electricianului pentru intretinere si reparatii E.D.P 1970 Motoatele electrice- Alegere, instalare si exploatare Editura Tehnica 1982 Incercarile masinilor electrice rotative Ovidiu Danecu. Editura Tehnic

Anexe Intreruptor in vid