Sunteți pe pagina 1din 1

Absolutismul monarhic

Absolutismul sau monarhia absolut este forma de guvernare n care


monarhul (mprat, ar, sultan, rege, domnitor) dispune integral de puterea suprem
n stat, poporul fiind total lipsit de drepturi (monarhie nelimitat). Un monarh
absolut este un autocrat.
Absolutismul creeaz un puternic aparat de stat, vizibil i relativ independent
n raport cu clasa nobililor, dar care ocrotete i consolideaz n fapt interesele
generale ale acestei clase. Apare i se dezvolt n perioada de destrmare a strilor
feudale i de transformare a strilor oreneti mijlocii n clasa burgheziei
moderne. n general, absolutismul, sprijinindu-se pe nobilime i folosindu-se de
puterea economic a burgheziei n dezvoltare urmrete slbirea aristocraiei
feudale n scopul crerii unei puteri centralizate autoritare prin lichidarea strii de
destrmare feudal i a luptelor nobiliare interne.
El apare n cele mai multe ri europene la sfritul secolului XV, ajungnd
s cunoasc formele sale clasice n timpul Elisabetei Tudor(Dinastia Tudor (1558 1603), Ludovic al XIV-lea (1643 - 1715)Dinastia Bourbon, Petru I cel Mare (1682
- 1725)Dinastia Romanov .a. Absolutismul monarhic va fi nlturat n apusul
Europei prin revoluiile burgheze din rile de Jos (secolul XVI), Anglia (secolul
XVII), Frana (secolul XVIII). n centrul i estul Europei, absolutismul se va
menine mbrcnd forma absolutismului luminat (despotismul luminat) care, prin
reforme, va prelungi n timp i existena monarhiei absolutiste, dar i a formelor
feudale.
n rile romne, un astfel de despot luminat a fost Constantin Mavrocordat
care, ntre 1730 - 1769, n cele 10 domnii, a ntrit puterea domneasc printr-un
sistem de reforme sociale, fiscale, administrative i judectoreti.