Clasa a VI a

Istorie

GENEZA SPIRITULUI EUROPEAN

Lecția 10. Absolutismul de la Atlantic la Munţii Ural

Europa Monarhiilor
La începutul Epocii Moderne, monarhia era forma principală de
conducere a statelor europene, de la Oceanul Atlantic și până la limita nord-
estică a continentului, Munții Ural.
Europa era dominată de state puternice precum regatele Franței și Spaniei
în vest, Imperiul Habsburgic (austriac), în centru, Imperiul Otoman în sud-est.
Din secolul al XVII-lea, în răsăritul Europei se afirmă Imperiul Rus .
Rivalitatea dintre marile puteri se manifesta prin conflicte politice și
militare frecvente, purtate atât pe continent cât și în afara lui.

Absolutismul monarhic

Monarhia Absolută (Instaurată în secolul 16 )este acea formă de

guvernare în care regele deţine puterea absolută de esenţă divină , ceea ce îi
permite să se identifice cu statul însuşi şi să conducă ca suveran absolut.
( Ludovic XIV : Statul sunt eu ! )

Atributiile (puterile monarhului absolut)

 conduce statul
 emite legile
 conduce armata
 numeşte miniştrii
 decidea în chestiuni de politică externă declarând război şi încheind tratate
cu alte țări
 numeşte funcţionarii statului
 era judecătorul suprem
 stabilea impozitele
 are drept de batere a monedei
 este conducătorul bisericii (Anglia)
Succesiunea la tron avea la bază principiul ereditar.

1
 Instituţiile monarhiei absolute
Consiliul regelui
Prezidat de rege , era format din apropiaţi ai acestuia , consilieri ce se
bucurau de numeroase privilegii ( scutiri de taxe, funcţii ). Cu timpul acest
consiliu a fost împărţit pe secţiuni.
1.Consiliul de stat (Parlamentul /Adunarea), format din miniştrii de stat,
dezbătea cele mai importante probleme ale statului , aproba impozitele.
2.Consiliul de corespondenţă (Cancelaria) , avea ca atribuţii redactarea actelor
oficiale , corespondenţa regelui.
3. Consiliul de finanţe , rezolva problemele financiare.
4. Consiliul de justiţie

Adunarea Stărilor privilegiate ( State Generale , Parlamente , Cortesuri ) a fost

menţinută dar importanţa ei a scăzut , fiind convocată tot mai rar , deoarece
regele nu mai avea nevoie de sprijinul acesteia pentru a guverna.

Răspândire

Absolutismul monarhic cunoaşte cea mai mare dezvoltare la sfârşitul secolului

XVI în ţări precum:

 Anglia in timpul Elisabetei Tudor (1558 - 1603)

 Spania in timpul lui Filip al II-lea (1556 –1598)
 Franta in timpul lui Ludovic al XIV-lea (1643 - 1715).
 Rusia în timpul lui Petru cel Mare ( 1682-1725).
 Imperiul Romano-German în timpul lui Carol al V –lea de Habsburg
( Quintul ) (1519-1556)

Țările Române la începutul modernității

Țările Române aveau propria organizare și conducere. În fruntea lor se

aflau principi în Transilvania, respectiv voievozi sau domni în Țara Românească
și Moldova.
Acestea erau sub suzeranitatea (dominația) Imperiului Otoman.
La sfârșitul secolului al XVI-lea, voievodul Țării Românești, Mihai
Viteazul (1593-1601), a luptat împotriva Imperiului Otoman.
Principalele bătălii purtate cu trupele otomane s-au desfășurat la
Călugăreni și Giurgiu (1595).
În anul 1600, Mihai Viteazul a reușit să unească sub conducerea sa, pentru
scurtă vreme, cele trei Țări Române.

2
 Un secol mai târziu, Constantin Brâncoveanu (1688-1714), a adoptat o
politică de echilibru în raport cu imperiile vecine Țării Românești (otoman,
habsburgic, rus). Domnia acestuia s-a caracterizat prin dezvoltarea culturii, a
școlilor precum și prin sprijinirea Bisericii.

3
 FIȘĂ DE LUCRU

Atribuțiile monarhului și instituții ale monarhiei absolute

Pornind de la textul lecției completează pe caiet, după modelele A și B:

a. un tabel care să ilustreze principalele atribuții ale monarhului absolut (model

A);

Model de rezolvare (A)

Atribuții ale monarhului

În politica internă În plan militar În plan economic În politica externă
Conducător
suprem al armatei

b. o diagramă care să indice trei instituții din cadrul monarhiei absolute (model
B).

Model de rezolvare (B)