Imperiul

Imperiul romano-
romano-
german
german
Autor: profesor Constantin Tofan
Colegiul Tehnic “Dumitru
Mangeron” Bacău.
 Sumar
• Dispariţia ideii imperiale în Europa
Occidentală.
• Reînvierea ideii imperiale.
• Dinastiile.
• Fărimiţarea imperiului.
• Desfiinţarea imperiului.
Dispariţia ideii imperiale în
Europa occidentală.
• În anul 843 a avut loc “partajul”
Imperiului carolingian.
• Au apărut trei state: Francia
occidentală, Francia orientală şi statul
lui Lothar care a păstrat şi demnitatea
imperială.
• Statul lui Lothar a fost împărţit între
celălalte două state, dispărând
totodată şi ideea imperială în
Occident(888)
Împărţirea Imperiului caroligian(843)
Dezmembrarea Imperiului carolingian(888)
Reînvierea ideii imperiale
• Francia orientală a început să fie
denumită Germania şi a fost condusă
de carolingieni, până în anul 911.
• În anul 919 a ajuns la conducerea
acestei ţări o nouă dinastie din
familia ducilor de Saxonia sau
Ottonilor(919-1024).
• Cel mai de seamă reprezentant a fost
Otto I sau cel Mare(936-973)
 Reînvierea ideii imperiale
• Otto I(cel Mare) a oprit invaziile maghiare
în urma victoriei de la Augsburg de pe râul
Lech(Lechfeld).
• S-a încoronat ca împărat la Roma în anul
962.
• Otto al III Iea, nepotul predecesorului, s-
a încoronat ca împărat roman în anul 996,
iar statul a început să fie denumit
Imperiul romano-german.
• Mult mai târziu a primit denumirea de
Sfântul imperiu roman de naţiune
germanică.
 Dinastiile
• La conducerea Imperiului romano-german s-au
succedat mai multe dinastii.
• Printre acestea s-au numărat: Ottonii(sau dinastia
de Saxonia), Hohenstaufen, Welf, Luxemburg, şi
mai ales cea de Habsburg.
• Primul conducător al Imperiului din dinastia de
Habsburg a fost contele Rudolf de
Habsburg(1273-1291).
• Acesta a pus capăt perioadei de interegn(1254-
1273)
• A transformat această familie modestă într-una
foarte puternică.
• Nu s-a încoronat niciodată ca împărat roman
 Dinastiile

• După moartea lui Rudolf de Habsburg,

marii feudali germani au oferit tronul
imperial altei familii princiare.
• Habsburgii au revenit la conducerea
imperiului în 1438, menţinându-se în
fruntea acestuia până în anul 1806, când
Imperiul a fost desfiinţat de Napoleon
Steagul imperial(1400-1806)
Stema Imperiului romano-german
 Fărimiţarea imperiului

• Nici un conducător al imperiului nu a reuşit să se

impună în faţa marilor feudali germani.
• Sistemul electiv prin care împăratul ajungea pe
tron a dus la dezbinarea ţării.
• La fel ca Italia şi spre deosebire de Franţa,
Germania a rămas un stat fărimiţat din Evul Mediu
până în secolul al XIX lea.
• Spre deosebire de Italia unde fărimiţarea a fost
totală,în cazul Germaniei a existat un stat şi un
conducător(care erau mai mult de faţadă).
• Germania a fost caracterizată în toată această
perioadă printr-o faţadă(Imperiul-sau Reichul) şi o
realitate o mulţime de state germane.
 Fărimiţarea imperiului

• În anul 1356, Carol al IV –lea de Luxemburg a

reglementat alegerea împăratului prin Bula de Aur.
• A fost “constituţia Imperiului din 1356 până în anul 1806”
• Conform acestui document, împăratul era ales de 7
mari principi electori, 3 clerici(Arhiepiscopii de Mainz,
Köln, Trier) şi 4 laici(Regele Cehiei, contele palatin de
Rin, ducele Saxoniei şi margraful de Brandenburg
• Tot prin acest document, prerogativele principilor
electori, dar şi a a marilor feudali germani au crescut
considerabil
Incunubal cu textul Bulei de
Aur(secolul al XV-lea)
 Desfiinţarea imperiului
• În secolul al XVI-lea, apariţia Reformei a
reprezentat un factor suplimentar de fărimiţare.
• În urma Războiului de 30 de ani, principii germani
au devenit practic independenţi faţă de împărat.
• Fărimiţarea imperiului a fost oficializată şi a
durat până în 1806, când Imperiul romano-german
a fost desfiinţat.
• Un nou imperiu german a fost creat în 1871
Stema împăratului din dinastia de
Habsburg în 1605
Imperiul romano-german(1648)
Încoronarea lui Wilhelm al II-lea ca împărat german în Sala

Oglinzilor din Palatul de la Versailles(18 ianuarie 1871)