L 5 Constituirea regatelor romano-germane

Regatele barbare şi romano-barbare

- S-au născut în urma mişcării sau pătrunderii popoarelor barbare spre lumea romană
- Germanii carde au rămas în zona de N a Europei au dat treptat naştere propriilor regate – danez, suedez,
norvegian etc.
- Savii în Europa Răsăriteană, au stat la baza formării popoarelor:şi a statelor: • Rus • Ceh • Slovac • Polonez
• Sârb • Bulgar
- Regatele romano-barbare
o s-au născut prin pătrunderea popoarelor germanice pe teritoriul fostului Imperiu Roman;
o ei s-au stabilit în Imperiu pe două căi: paşnică sau pe calea armelor.
o În 476, regele ostrogot, Odoacru, înlătură pe împăratul roman, în vârstă de numei 13 ani, Romulus
Augustulus;
o În regiunile cu populaţie romanizată, germanii au fost asimilaţi formând noi popoare: • Italienii •
Francezii • Spaniolii • Portughezii
o Principalele regate romano-barbare au fost:
• Regatul vandal – în Africa de Nord (vandalii)
• Regatul vizigot – în Spania (vizigoţii)
• Regatul ostrogot – în Italia (ostrogoţii)
• Regatul franc – în Galia (francii – salieni şi ripuari)
• Regatul englez – în Britania (anglo-saxonii)
Condiții istorice ale apariţiei regatelor:
o Fuzionarea instituţiilor romanice cu cele germanice
o Formarea relaţiilor feudale
o Criza sistemului bazat pe sclavi în Imperiul Roman de Apus
Trăsăturile regatelor barbare:
o S-au format prin războaie de cucerire;
o Au caracter militar
o Vechea instituţie barbară adunarea poporului s-a transformat în adunare obştească
o Nu dispun de o bază economică trainică
o Nu au graniţe stabile
o Puterea supremă aparţinea regelui care hotăra în problemă de politică externă
Organizarea regatelor 
- Regii barbari:
- iau titlul de consul sau patricieni;
- organizează curţi regale;
- redactează coduri de legi care îmbină normele juridice romane şi obiceiurile germanice;
- Regatele barbare, puţin organizate, nu rezistă mult timp, unele cad în faţa cuceritorilor arabi (regatul
vizigot din Spania) sau datorită războaielor putate între ele.
- Singurul care rezistă – regatul franc

Studiu de caz: Imperiul Carolingian

 sec V – triburile francilor (germanici)se stabilesc în nordul Galiei romane;
 Clovis (Chlodovech) se creştinează 496 şi pune bazele regatului franc;
 732, regele Carol Martel îi înfrânge pe arabi la Poitiers;
 751–768, domnia lui Pepin;
o 754, actul de donație către papalitate – nucleul statului papal
o Sub conducerea lui Pepin cel Scurt şi a fiului său, Carol cel Mare, Imperiul Carolingian se va extinde în
sec. VIII-IX prin cucerirea unor vaste teritorii şi unificarea lor într-un singur stat.
 Carol cel Mare 768–814
o cucereşte nordul Italiei şi nord-vestul Germaniei; crează mărcile; astfel ia naştere Imperiul
Carolingian;
o Carol cel Mare era un catolic devotat, menţinând relaţii apropiate cu Papalitatea de-a lungul vieţii.
o În 772, când Papa Adrian I a fost ameninţat de invadatori, Carol a plecat spre Roma pentru a oferi sprijinul
său papei.
o la 25 decembrie 800 Papa Leon IIIl-a încoronat pe Carol cel Mare ca împărat peste teritoriile din
Vest, regiuni cunoscute mai târziu sub denumirea de Sfântul Imperiu Roman sau Imperiul
Carolingian;
 o capitala Imperiului = Aachen;
 Statul condus de Carol se voia o restaurare a Imperiului Roman, dar era în multe privinţe diferit de
acesta.
 Din punct de vedere teritorial era mult mai restrâns.
 Era un stat centrat pe spaţiul franc şi orientat din punct de vedere economic spre nord, şi nu spre
Marea Mediterană.
 Palatul lui Carol cel Mare de la Aachen, Germania, a fost ridicat prin anii 792-805, fiind unul
dintre cel mai bune modele de arhitectură carolingiană.
 Academia palatină a luat fiinţă în reşedinţa lui Carol de la Aachen. Era un cerc de cărturari şi de
sprijinitori ai culturii (Paul Diaconul din Italia, Teodulf din Spania, Alcuin din Anglia etc.).
 Capela palatină - fost construită după modelul Bisericii San Vitale din Ravenna. Avea forma
unui octogon. Cupola, foarte înaltă, era împodobită cu un mozaic cu temă religioasă
Tratatul de la Verdun - 843 
 Fiul lui Carol cel Mare, Ludovic cel Pios(814-840), a fos un împărat influenţabil, care, pe de o parte, a
continuat opera de uniformizare religioasă, dar pe de alta, a fost incapabil să rezolve problemele de
succesiune
 Tratatul de la Verdun (843) împarte Imperiul în trei părţi, care vor constitui baza teritorială a trei state:
1. Francia Occidentală - Carol cel Pleşuv (Franţa);
2. Francia Răsăriteană – Ludovic Germanicul (Germania);
3. Lotharingia şi zona intermediară între cele două stăpâniri ale fraţilor– Lothar (Italia)

Studiu de caz: Regatul englez

- sec V – în Britania s-au aşezat anglii şi saxonii; se formează mici stătuleţe care se unesc în şapte state
anglo-saxone. Acestea vor forma un singur stat unitar numit în secolul al X-lea Anglia;
- sec IX-XI – năvălesc danezii începând astfel lupta împotriva lor.
- în 1066 Wilhelm, ducele Normandiei, cucereşte Anglia şi devine rege;
o se dezvoltă societatea feudală în Anglia;
o consolidarea puterii monarhiei.
o Cronica Anglo-Saxonă 
• Considerată principala sursă a istoriei engleze în perioada secolelor X-XII, Cronica Anglo-
Saxonă conţine exemple de proză timpurie.