Forma de guvernamnt n dreptul constitutional, prin forma de guvernamnt ntelegem, n general, modul n care sunt constituite si functioneaza organele

supreme ntr-un stat. Ea este raportata, n principiu, la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile sale cu puterea legiuitoare.Cele mai utilizate au fost si sunt monarhia si republica. 1. Monarhia Ca forma de guvernamnt, se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este un monarh (rege, domn, mparat, print, emir), absolut sau nu, desemnat pe cale ereditara ca regula sau desemnat de catre parlamente ca exceptie. Monarhia este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a fost cea mai raspndita forma de guvernamnt, n evolutia monarhiei se pot identifica: monarhia absoluta, monarhia limitata, monarhia parlamentara dualista, monarhia parlamentara contemporana. Monarhia absoluta, ca cea mai veche forma de monarhie, se caracterizeaza prin puterea discretionara n stat a monarhului. Exemplul tipic este monarhia franceza a sec XVIIXVIII. Monarhia limitata (constitutionala), asa cum o arata chiar denumirea, se caracterizeaza prin limitarea puterilor monarhului prin legea fundamentala a statului (constitutia). Cu toate aceste limitari, monarhul are un mare rol, atributiile legislativului fiind reduse. Exemplu:monarhia engleza intre sec XIII-XVII Monarhia dualista este forma de guvernamant in care puterile monarhului si cele ale legislativului erau aproximativ egale. Monarhia contemporana se caracterizeaza prin reducerea drastica a atributiilor monarhului. Drept urmare, monarhia devine o forma de guvernamant simbolica. Ex: Anglia, Belgia, Olanda, tarile scandinave. 2. Republica Este acea forma de guvernamnt n care seful statului-denumit de obicei presedinte- este ales de popor,direct sau indirect, sau de parlament, pentru o perioada determinata. In republica guvernarea se nfaptuieste prin reprezentanti alesi dupa proceduri electorale. Republica parlamentara se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre Parlament, singur sau completat cu delegati, n fata caruia de altfel si raspunde, nuantat desigur. Datorita acestui lucru, pozitia legala a sefului de stat este inferioara Parlamentului (Italia, Austria, Germania, Finlanda). Republica prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre cetateni, motiv pentru care are aceeasi legitimitate ca si cea a legislativului. In unele republici cu regim politic prezidential exista un executiv dualist-guvern si sef de stat-guvernul avand in fruntea sa un prim-ministru (Franta), in altele exista un executiv monist, presedintele de republica este si seful guvernului (S.U.A., de exemplu). n forma de guvernamnt republicana, functia de sef de stat poate fi ndeplinita fie de o singura persoana, fie de catre un organ colegial (situatie mai des ntlnita n statele din Europa de Est n perioada 1945-1990).