Sunteți pe pagina 1din 5

Urmarirea penala

-urmarirea penala reprezinta prima functie procesuala


-ca si fundament de drept, avem art. 55-62 in care se prezinta ce inseamna organ de urmarire penala, organ
de cercetare penala, organ de cercetare special si competenta fiecaruia, precum si art 285-297
Obiectul urmaririi penale: strangerea probelor relative la infractiune, existenta acesteia, cine a savarsit-o,
raspunderea penala a celui care a savarsit-o si daca se trimite in faza de judecata. Nu spune nimic de
actiunea civila, desi in cazul persoanelor lipsite de capacitatea de exercitiu deplina e exercitata de
procuror. Se poate adauga si strangerea de probe pt exercitarea actiunii civile din oficiu. Nu se spune
nimic despre identificarea victimelor. Art. 285 spune ca aceasta functie procesuala e nepublica.
Trasaturile urmaririi penale:
a. nepublicitatea
-se trage de la faptul ca spre deosebire de judecata, la actele de urmarire penala au acces organele de
urmarire penala si aparatorul, fie al suspectului sau inculpatului, fie al partii vatamate
-anumiti participanti care nu au calitatea de organ de urmarire penala(aparatorii), pot participa la actele de
urmarire penala
b. forma preponderent scrisa a actelor de urmarire penala
-cine imi rezolva in mod definitiv conflictul de drept penal? Judecatorul, care apare foarte rar in faza de
urmarire penala. E natural ca acest judecator sa stie tot ce sa petrecut. Nu e consacrat legislativ, ci in
doctrina.
-judecatorul, care ulterior va transa conflictul de drept penal, trebuie sa cunoasca toate actele de urmarire
-daca ceva nu e consemnat in scris nu are valoare dpdv procesual
c. lipsa de contradictorialitatea
-contradictorialitatea=posibilitatea pe care o are fiecarea parte de a-si face aparari pe orice initiativa
procesuala sau pe fondul cauzei. Ex. se invoca o exceptie de necompetenta teritoriala. Judecatorul da
cuvantul fiecaruia dintre participanti. Excede administrarea probelor. Ca sa existe, partile cu interese
contrare trebuie sa fie prezente la efectuarea anumitor acte. Apoi este necesar viul grai. ICCJ, confundand
oralitatea cu principiul egalitatii armelor, spune ca exista contradictorialitate si in scris. Nu e adevarat.
Contradictorialitatea se poate exprima doar prin viu grai.
-la urmarirea penala, partile nu se afla niciodata in fata procurorului, se exprima numai in scris si nu prin
viu grai de aceea nu avem contradictorialitate la urmarirea penala
Principiile care fundamenteaza activitatea organelor de urmarire penala:
a. Principiul legalitatii
-acel principiul fundamental al procesului penal aplicabil activitatii organelor de urmarire penala
-organul de urmarire functioneaza pe lege si pentru lege
-art. 304: infirmarea actelor nelegale facute de procuror

b. Principiul impartialitatii
-cand discutam de rolul activ al organelor de urmarire penala. In baza lui, organul de urmarire penala
explica drepturile, de o maniera sa le inteleaga, partilor. Daca le explica prea mult atunci devine partial.
c. Principiul controlului ierarhic
-organele de cercetare penala sunt subordonate functional procurorului care le conduce si coordoneaza
activitatea. Cand nu indeplinesc dispozitiile obligatorii ale procurorului, acesta poate sanctiona organul de
cercetare penala cu o amenda judiciara, poate solicita ridicarea avizului dat de procurorul general sau
procurorului desemnat de acesta, poate cere sefului ierarhic superior al organului de cercetare penala
sanctionarea organului de cercetare penala, urmand ca acesta sa decida in privinta sanctionarii.
-organele de cerectare penala au o dubla subordonare: atat fata de procuror, cat si una ierarhica, fata de
seful sau
-procurorii sunt subordonati conducatorului acelui parchet, fie ca se numeste prim procuror, fie procuror
general, care e subordonat conducatorului parchetului imediat ierarhic superior
Organele de urmarire penala: art 55 NCPP
A. Procurorul
-prcurorii sunt organizati in parchete
-poate sa desfasoare urmarirea penala personal sau poate doar sa o supravegheze, el conducand-o si
directionand-o
-exercita actiunea civila atunci cand aceasta e obligatorie
- face propuneri judecatorului de drepturi si libertati sau celui de camera preliminara
-formuleaza cai de atac impotriva sentintelor sau deciziilor
-pune concluzii
-munca procurorului poate fi compartimentata in 2: sunt cauze in care face obligatoriu urmarirea penala in
cauze care in fond se duc direct la Curtea de Apel sau la ICCJ,infractiuni foarte grave(omucideri),inf
ractiuni praeterintentionate daca auu avut ca urmare moartea victimei, infractiunile instrumentate de
DIICOT sau DNA. In momentul in care discutam de infractiuni savarsite de militari, procurorul care
coordoneaza activitatea sau care face urmarirea penala este procurorul militar.
B. Organul de cercetare penala
-prin organe de cercetare ale politiei judiciare intelegem acei lucratori ai MAI desemnati conform legii cu
avizul procurorului generale al Parchetului de pe langa ICCJ sau al altui procuror
-au competenta generala, deci pot desfasura urmarirea penala in orice cauze care nu sunt date in
competenta procurorului sau a organelor de cercetare penala speciale
C. Organul de cercetarea penala cu competente speciale
-este alcatuit din ofiteri desemnati cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langa
ICCJ
-efectueaza urmarirea penala in cauze in care sunt militari sau infractiuni savarsite de personalul navigant,
infractiuni de serviciu sau de coruptie in acele cauze in care s-a pus in pericol siguranta navigatiei civile
-art. 286-actele organelor de urmarire penala:
Pe tot ce inseamna act procesual si masura procesuala procurorul dispune prin ordonanta, la fel si organul
de cercetare penala. In cazul in care fac anumite propuneri, ele se fac prin referat. Desi la procuror nu se

vorbeste decat de ordonanta si procurorul face referat. Potrivit art. 294 indice 1 procurorul face propuneri
prin referat in cazul in care are nevoie de o autorizare prealabila. Rezolutia a disparut.
Nu mai aceste 2 acte le putem gasi. Organele de urmarire mai pot face si procese-verbale cum ar fi cel prin
care se dispune inceperea urmariri penale ex officio potrivit art 292.
Art. 286 da cuprinsul ordonantei in mod generic:
denumirea parchetului
numele procurorului
elementele de identificare ale inculpatului
temeiul de drept
denumirea infractiunii savarsite si aratarea incadrarii juridice
masurile asiguratorii, masurile de preventie, masurile de siguranta cu caracter medical
Cand e vorba de retinere trebuie mentionata ora la care incepe si ora la care inceteaza.
Art. 286 e un text generic. Cand se da o solutie de clasare sau de necontinuare, ordonanta cuprinde mai
multe lucruri. Ordonanta de extindere a urmaririi penale are un anumit cuprins etc.
Ori de cate ori procurorul incuviinteaza, confirma un act, un exemplar al acestuia ramane la procuror. Este
posibil sa se faca o propunere de arestarea preventiva si, la instanta, odata cu referatul se trimite si dosarul
cauzei. Inainte se trimitea originalul, acum intotdeauna se trimit copii numerotate, certificate de grefa
parchetului. Inainte, la arestare, se spunea ca se trimite dosarul cauzei, acum scrise ca se trimit actele
necesare, ceea ce inseamna ca procurorul ar putea cenzura instanta de judecata.
-verificarea competentei- art. 56-58
orice organ de urmarire penala trebuie sa-si verifice competenta
daca nu e competent, procurorul trimite cauza procurorului competent
daca e vorba de organul de cercetare penala, acesta trimite cauza procurorului care-i supravegheaza
activitatea cu propunerea de declinare
ce se intampla daca organul de urmarire penala vrea sa faca niste acte in interiorul unei localitati
care nu e de competenta lui? Le poate face prin comisie rogatorie sau delegare. Daca e vorba de
aceeasi localitatea si vrea sa faca acte intr-o parte a localitatii care nu e de competenta lui, le poate
face intotdeauna. Nu e necesara o instiintare prealabila a organului de urmarire penala competent.
urmarirea penala poate fi facuta de procuror sau acesta doar o supravegheaza
daca am o depozitie de parte vatamata luata de un organ necompetent. In cazul in care e un act
urgent si care nu suporta amanare oricare organ de urmarire penala poate sa o faca. Acel procesverbal, chiar daca nu e facut de organul competent, e valabil.
Desfasurarea urmaririi penale:
1. Sesizarea
Art. 288
Art. 289 Plangerea
Art. 29o Denuntul
Art. 292 Sesizarea din oficiu
-se poate face prin plangere, denunt, sesizare din oficiu si prin actele anumitor organe de constatare

-actele efectuate de organele de constatare le gasim in dispozitiile art. 61 si 62 care arata ca organele
inspectiei de stat, ale altor organe de stat, ale autoritatilor publice, ale organelor de siguranta nationala si
ordine publice, ale institutiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, ale organelor de
control si de conducere ale categoriilor amintite, in momentul in care, in exercitarea atributiilor de
serviciu, dau de o infractiune, sunt obligate sa incheie un proces-verbal prin care o constata si acel act
constituie un act de sesizare al organelor de urmarire penala si nu poate fi atacat pe calea contenciosului
administrativ. In caz de infractiune flagranta,organele mai sus-amintite au dreptul sa-l prinda pe faptuitor,
sa-l perchzitioneze corporal sau sa-i perchezitioneze vehiculul, de a mentiona in procesul-verbal ce a
constatat si de a-l prezenta de indata pe faptuitor organelor de urmarire penala.
-actul de sesizare este un act diferit de actul de incepere a urmaririi penale.
-art. 62: comandantii de nave si aeronave. Daca acele organe de constatare din art. 61 il puteau prinde si
perchezitiona pe faptuitor dar numai in caz de infractiune flagranta, art. 62 ofera aceste atributii chiar pana
sa se savarseasca fapta. Procesul-verbal reprezinta act de sesizare si nu poate fi atacat pe calea
contenciosului administrativ
-art. 289: plangerea este incunostintarea facuta de o persoana care a suferit o vatamare prin savarsirea unei
infractiuni. Aceleasi cuprinderi le gasim si in art. 295 si urm. in ceea ce priveste plangerea prealabila.
Cuprinsul celor 2 sunt cvasiidentice. Ce cuprinde aceasta plangere ca act de sesizare:
referiri la fapta si faptuitor
semnatura electronica certificata
Plangerea facuta oral se consemneaza in scris de cel care o primeste. Se poate face si prin reprezentant,
procura fiind atasata plangerii. Substituitii procesuali: sot pentru sot sau copilul major pentru parinti->care
pot face plangere. Pentu cel fara capacitate de exercitiu deplina, plangerea o face reprezentantul pentru cel
lipsit de capacitate de exercitiu,iar pt cel care are capacitatea restransa de cel care ii intregeste capacitatea.
Daca cel care reprezinta sau intregeste capacitatea este autorul faptei, urmarirea penala incepe din oficiu.
Plangerea se transmite pe cale administrativa, daca un cetatean roman vrea sa faca o plangere la organele
noastre care nu au competenta, ci ea apartine organelor din alte state europene.
-art. 290:denuntul. Diferenta fata de plangere este cine face sesizarea: daca plangerea e facuta de cel care a
suferit o vatamare, denuntul e facut de o alta persoana. Continutul e acelasi de la plangere. Desi e o
chestiune care tine de un argumnet pur conditional, sunt anumite categorii de persoane care trebuie sa
sesizeze: organele de conducere si control ale autoritatilor administratie publice sau alte autoritati
publice,institutii publiceori ale altor persoane juridice de drept public care in momentul in care constata
savarsirea unor infractiuni in timpul efectuarii atributiilor de serviciu, si anume atributii supuse
principiului oficialitatii, sunt obligate sa sesizeze organul judiciar.
-art. 293 si urm.:e posibil ca organele judiciare sa se intalneasca cu o infractiune flagranta. Ca si specie,
infractiunea flagranta e cea pe care organul a surprins-o in timpul savarsirii sau imediat dupa savarsire.
E considerata ca flagranta si infractiunea in care respectivul faptuitor e urmarit de martori, organe
judiciare sau strigatul public sau sunt gasite aproape de locul savarsirii infractiunii arme, urme, obiecte
care imi arata ca respectiva persoana a participat la savarsirea infractiunii. Cu ocazia gasirii infractiunii
flagrante, organul judiciar e obligat sa o constate. Se face un proces-verbal cu o cuprindere mai larga. In el
scriu ce am perceput, explicatiile pe care mi le dau partile. Acesta, impreuna cu urmele conservate, e cel
mai important mijloc de proba. Acest proces-verbal are o latura duala pentru ca este si act de sesizare al

organelor judiciare.
-art. 295 si urm.: plangerea prealabila. Impacarea partilor apare doar la infractiunile din oficiu, acolo unde
legea prevede acest lucru. Daca inainte plangerea prealabila se putea face in termen de 2 luni de la data la
care persoana vatamata afla cine a savarsit fapta, acum se poate face in 3 luni de la data cand persoana
vatamata a luat cunostinta de savarsirea faptei. O poate face cel vatamat sau reprezentantul, in caz de lipsa
de capacitate deplina. Continutul e cel de la plangerea simpla. Retragerea o face reprezentantul in cazul
persoanelor fara capacitate, iar in cazul persoanelor cu capacitate restransa se face de catre acestea
impreuna cu cei care le intregesc capacitatea. Daca incep instrumentarea unei infractiuni in regimul
oficialitatii si schimb incadrarea juridica in alta infractiune care nu se urmareste din oficiu, chem persoana
vatamata sa vad daca face plangerea. In caz afirmativ, se continua cercetarea, altfel se dispune clasarea.

S-ar putea să vă placă și