PROIECT REALIZAT DE : TOMA BIANCA-ALEXANDRA

Circuitul hepato-entero-hepatic -este un circuit in

bucla ce consta in :
1. Secretia hepatica
2. Reabsorbtia intestinala
3. Intoarcerea la ficat a sarurilor biliare prin vena porta
pentru secretia lor continua la nivelul bilei
Secretia acizilor si a sarurilor biliare de catre ficat
Saruri biliare=acizi biliari(acid colic si
chenodezoxicolic) conjugati cu glicina/taurina si
ioni de Na sau de K
Ele reprezinta 10% din compozitia bilei
*Bacteriile din tractul digestiv dehidroxileaza
acizii biliari primari si formeaza acizi biliari
secundari :dezoxicolic si litocolic-se reabsorb in
circuit
• Sarurile biliare sunt importante in vederea
digestiei si absorbtiei lipidelor in intestin
• Cantitatea de acizi biliari pe care ficatul o
secreta intr-o zi : 12-36 g

Cand poate varia

aceasta cantitate?
Rata bazala de secretie a acizilor biliari pornind de la
colesterol este de doar 600 mg/zi
Din aceasta cauza,tractul gastrointestinal dispune de
mecanisme eficiente de reciclare a acizilor biliari -
circuitul entero-hepatic
Cantitatea totala de acizi biliari din tractul gastro-
intestinal : ~3g
• Aceasta cantitate trebuie sa recircule intre 4 si 12
ori pe zi sau de 5 sau mai multe ori pentru o
singura masa bogata in lipide.
• Daca reabsorbtia este deficitara,atunci sinteza de
novo poate ajunge intre 4 si 6g/zi,ceea ce
demonstreaza ca secretia este controlata activ de
prezenta sau lipsa sarurilor biliare in circuitul
enterohepatic
• Majoritatea bilei secretata in duoden este in forma
conjugata.O portiune foarte mica este reabsorbita inainte
de a ajunge la nivelul ileonului distal,fapt ce permite
sarurilor biliare sa ramana active in aproape tot intestinul
subtire pentru a participa la digestia si absorbtia lipidelor.
Reabsorbtia intestinala
• Are loc:
Pasiv –prin difuziune,la nivelul portiunii proximale a
intestinului si in colon
Activ-prin ileonul distal
Reabsorbtia pasiva
• Mai putin intensa decat reabsorbtia activa
• Mecanismul : difuziune ionica sau neionica
 Difuziunea neionica
• De 10 ori mai eficienta decat cea ionica
• Gradul de difuzie pentru un acid biliar depinde de
concentratia sa,a formei neutre sau protonate
• Depinde si de concentratia totala de acizi biliari
• La PH-ul normal al intestinului (5,5-6,5) putine saruri taurin
conjugate sunt protonate
• 50% din acizii biliari neconjugati sunt protonati
• Acizii biliari neconjugati sunt in cea mai buna pozitie de a fi
absorbiti prin difuzie neionica,urmati de acizi biliari glicin-
conjugati ;in final,sunt absorbiti cei taurin conjugati
Reabsorbtia activa
• Se produce doar in portiunea terminala a ileonului
• Prefera sarurile biliare conjugate incarcate negativ
• Induce inhibitie competitiva
• Are nevoie de sodiu
• Transportorul dependent de sodiu se numeste ASBT (apical bile
sodium transporter)
• Odata ce sarurile biliare au intrat in enterocite
prin membrana apicala, acestea parasesc celula
cu ajutorul unui transportor OST ( organic solute
transporter)
Intoarcerea la ficat prin sangele venei
porte a acizilor biliari
• In sangele portal, acizii biliari sunt predominant legati de
albumina, si in mica masura de lipoproteine
• Ficatul preia acesti acizi biliari din sangele portal si ii
transforma din nou in acizi biliari primari,reluandu-se
circuitul
• Preluare la nivel hepatic a acizilor biliari depinde de
structura acestora si de gradul lor de legare la albumina
• 94% din saruri sunt reciclate prin bila
• Restul se pierd in materiile fecale
• Se parcurge de 17 ori circuitul entero-hepatic pana sa ajunga in
fecale-cantitatea pierduta astfel este inlocuita de cantitati
noi,produse continuu de celulele hepatice
• Cu cat cantitatea de saruri biliare este mai mare in circuit
(in mod normal 3 g) ,cu atat secretia biliara este mai mare
• Ingestia de saruri biliare suplimentare duce la o crestere a
secretiei cu cativa ml pe zi
Implicatii clinice
Daca o fistula biliara dreneaza spre exterior sarurile biliare
timp de cateva zile sau saptamani,astfel incat ele sa nu
poate fi absorbite de catre ileon ,ficatul isi va mari productia
de saruri biliare de 6-10 ori,antrenand o crestere a secretiei
biliare pana la nivel de normalitate.
Bibliografie:

• Guyton and Hall Textbook of Medical Physiology

• Medical Phisiology: Walter F. Boron
• Color Atlas of Physiology, 6th edition