Forma de guvernamnt n dreptul constituional, prin forma de guvernamnt nelegem, n general, modul n care sunt constituite si funcioneaza organele

supreme ntr-un stat. Ea este raportata, n principiu, la trasaturile definitorii ale sefului de stat 15215k109p si la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Realiznd o sinteza a formelor de guvernamnt, vom reine ca cele mai utilizate au fost si sunt monarhia si republica. 1. Monarhia Ca forma de guvernamnt, se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este un monarh (rege, domn, mparat, prin, emir), absolut sau nu, ereditar sau desemnat dupa proceduri specifice n funcie de tradiiile regimului constituional. Monarhia este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a fost cea mai raspndita forma de guvernamnt, n evoluia monarhiei se pot identifica: monarhia absoluta, monarhia limitata, monarhia parlamentara dualista, monarhia parlamentara contemporana. Monarhia absoluta, ca cea mai veche forma de monarhie, se caracterizeaza prin puterea discreionara n stat a monarhului. Aceasta forma specifica pna la Revoluia franceza, a existat pna aproape de timpurile noastre, fiind de menionat ca la nceputul secolului al XX-lea existau nca doua imperii absolute si anume Imperiul rus si Imperiul otoman. Monarhia limitata (constituionala), asa cum o arata chiar denumirea, se caracterizeaza prin limitarea puterilor monarhului prin legea fundamentala a starului (constituia). Cu toate aceste limitari, monarhul are un mare rol, atribuiile parlamentului fiind reduse. Monarhia parlamentara dualista este o forma a monarhiei constituienale, n care monarhul si Parlamentul stau, din punct de vedere legal, pe o poziie egala. Monarhia parlamentara contemporana, ntlnita astazi n Anglia, Belgia, Olanda, arile scandinave, ca o expresie a tradiiei si istoriei acestor ari, are mai

mult un caracter simbolic. Monarhul pastreaza unele prerogative precum dreptul de a dizolva Parlamentul, dreptul de numiri n funcii superioare, dreptul de a refuza semnarea unor legi. 2. Republica Este acea forma de guvernamnt n care, asa cum se spune, cetaenii se guverneaza singuri, desemnndu-si sau alegnd un sef dg stat, denumit de regula presedinte. In republica guvernarea se nfaptuieste prin reprezentani alesi dupa proceduri electorale. Aici seful de stat-presedintele de republica - este ales fie direct prin vot universal, fie de catre Parlament, desemnare ce determina clasificari ale acestei forme de guvernamnt. Republica parlamentara se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat 15215k109p de catre Parlament, singur sau completat cu delegai, n faa caruia de altfel si raspunde, nuanat desigur. Datorita acestui lucru, poziia legala a sefului de stat 15215k109p este inferioara Parlamentului (Italia, Austria, Germania, Finlanda). Republica prezideniala se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat 15215k109p de catre cetaeni, fie direct prin vot universal, egal, secret si liber exprimat, fie indirect, prin intermediul colegiilor electorale (S.U.A., de exemplu). Acest mod de desemnare a presedintelui de republica l situeaza, din punct de vedere legal, pe o poziie egala cu Parlamentul, n republica prezideniala prerogativele sefului de stat 15215k109p sunt puternice, n uncie republici prezideniale, presedintele de republica este si seful guvernului (S.U.A., de exemplu), n altele exista si un sef al guvernului (Frana, de exemplu). n forma de guvernamnt republicana, funcia de sef de stat poate fi ndeplinita fie de o singura persoana, fie de catre un organ colegial (situaie mai des ntlnita n statele din Europa de Est n perioada 1945-1990). 3. Evoluia formei de guvernamnt a Romniei

Evoluia formei de guvernamnt n Romnia a exprimat ntreaga evoluie istorica, de la formarea statului unitar romn (1859), pna n prezent, n acest sens vom aminti ca potrivit Statutului lui Cuza (l 864) puterile publice erau ncredinate Domnului, unei Adunari ponderatrice si Adunarii elective", domnia caracteriznd deci instituia de sef de stat. Constituia din anul 1866, sub-seciunea I Despre domn", reglementeaza monarhia ca forma de guvernamnt, stabilind ereditatea n linie descendenta directa, legitimitatea cu excluderea copiilor nelegitimi, primogenitura, masculinitatea, cu nlaturarea urmasilor de sex feminin. Este interesant de reinut ca si Constituia din anul 1866 denumeste seful de stat tot domn, capitolul II fiind intitulat Despre Domn si Ministri". Dupa proclamarea Regatului (1881) domnul ia pentru sine si mostenitorii sai, titlul de Rege al Romniei". Monarhia este meninuta si de constituiile din 1923 si din 1938. Forma monarhica a fost nlocuita cu forma republicana de guvernamnt prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947. Republica a fost consacrata prin constituiile din anii 1948, 1952, 1965. Dupa revoluia din decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 2 s-a reafirmat forma de guvernamnt republicana, iar potrivit legislaiei, s-a instituit funcia de Presedinte al Romniei. Constituia actuala a Romniei prin articolul l stabileste ca forma de guvernamnt a statului romn este republica. Presedintele Romniei este ales prin vot universal si nu este subordonat Parlamentului.