Evolutia formelor de guvernamant

n dreptul constitutional, prin forma de guvernamnt ntelegem, n general, modul n care sunt constituite si functioneaza organele supreme ntr-un stat. Ea este raportata, n principiu, la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Realiznd o sinteza a formelor de guvernamnt, vom retine ca cele mai utilizate au fost si sunt monarhia si republica. 1. Monarhia Ca forma de guvernamnt, se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este un monarh (rege, domn, mparat, print, emir), absolut sau nu, ereditar sau desemnat dupa proceduri specifice n functie de traditiile regimului constitutional.Monarhia este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a fost cea mai raspndita forma de guvernamnt, n evolutia monarhiei se pot identifica: monarhia absoluta, monarhia limitata, monarhia parlamentara dualista, monarhia parlamentara contemporana. Monarhia absoluta, ca cea mai veche forma de monarhie, se caracterizeaza prin puterea discretionara n stat a monarhului. Aceasta forma specifica pna la Revolutia franceza, a existat pna aproape de timpurile noastre, fiind de mentionat ca la nceputul secolului al XX-lea existau nca doua imperii absolute si anume Imperiul rus si Imperiul otoman. Monarhia limitata (constitutionala), asa cum o arata chiar denumirea, se caracterizeaza prin limitarea puterilor monarhului prin legea fundamentala a starului (constitutia). Cu toate aceste limitari, monarhul are un mare rol, atributiile parlamentului fiind reduse. Monarhia parlamentara contemporana, ntlnita astazi n Anglia, Belgia, Olanda, tarile scandinave, ca o expresie a traditiei si istoriei acestor tari, are mai mult un caracter simbolic. Monarhul pastreaza unele prerogative precum dreptul de a dizolva Parlamentul, dreptul de numiri n functii superioare, dreptul de a refuza semnarea unor legi. 2. Republica Este acea forma de guvernamnt n care, asa cum se spune, cetatenii se guverneaza singuri, desemnndu-si sau alegnd un sef dg stat, denumit de regula presedinte. In republica guvernarea se nfaptuieste prin reprezentanti alesi dupa proceduri electorale. Aici seful de statpresedintele de republica - este ales fie direct prin vot universal, fie de catre Parlament, desemnare ce determina clasificari ale acestei forme de guvernamnt. Republica parlamentara se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre Parlament, singur sau completat cu delegati, n fata caruia de altfel si raspunde, nuantat desigur. Datorita

acestui lucru, pozitia legala a sefului de stat este inferioara Parlamentului (Italia, Austria, Germania, Finlanda). Republica prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre cetateni, fie direct prin vot universal, egal, secret si liber exprimat, fie indirect, prin intermediul colegiilor electorale (S.U.A., de exemplu). 3. Evolutia formei de guvernamnt a Romniei Evolutia formei de guvernamnt n Romnia a exprimat ntreaga evolutie istorica, de la formarea statului unitar romn (1859), pna n prezent, n acest sens vom aminti ca potrivit Statutului lui Cuza (l864) puterile publice erau ncredintate "Domnului, unei Adunari ponderatrice si Adunarii elective", domnia caracteriznd deci institutia de sef de stat. Constitutia din anul 1866, sub-sectiunea I "Despre domn", reglementeaza monarhia ca forma de guvernamnt, stabilind ereditatea n linie descendenta directa, legitimitatea cu excluderea copiilor nelegitimi, primogenitura, masculinitatea, cu nlaturarea urmasilor de sex feminin. Este interesant de retinut ca si Constitutia din anul 1866 denumeste seful de stat tot domn, capitolul II fiind intitulat "Despre Domn si Ministri". Dupa proclamarea Regatului (1881) domnul "ia pentru sine si mostenitorii sai, titlul de Rege al Romniei". Monarhia este mentinuta si de constitutiile din 1923 si din 1938. Forma monarhica a fost nlocuita cu forma republicana de guvernamnt prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947. Republica a fost consacrata prin constitutiile din anii 1948, 1952, 1965. Dupa revolutia din decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 2 s-a reafirmat forma de guvernamnt republicana, iar potrivit legislatiei, s-a instituit functia de Presedinte al Romniei. Constitutia actuala a Romniei prin articolul l stabileste ca forma de guvernamnt a statului romn este republica. Presedintele Romniei este ales prin vot universal si nu este subordonat Parlamentului.