Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Durata de viata a unei hematii in sange este de aproximativ 120 zile. Desi traiesc relativ putina
vreme, numarul lor ramane constant, printr-o productie constanta in maduva hematogena. Exista
un echilibru intre procesul de distrugere si cel de formare.
Leucocitele mai sunt denumite globule albe i se gsesc n numr de 4000 9000 pe mmc. n
funcie de aspectul lor, leucocitele se mpart n 5 tipuri principale, detaliate mai jos. Se mai
mpart i n 2 clase, n funcie de morfologie: polimorfonucleare (nucleu lobat, cu forme
diferite): neutrofile, eozinofile, bazofile i celule cu un singur nucleu: monocite i limfocite.
Neutrofilele
Neutrofilele sunt celule care au un nucleu cu 2 5 lobi. n interior conin granule cu diverse
enzime, printre care lizozim, o substan care diger peretele bacterian i alte enzime cu rol n
aprarea antimicrobian. Neutrofilele sunt considerate prima linie de aprare a organismului n
faa unei agresiuni. Ele sunt specializate n fagocitarea microbilor i pot prsi vasele de snge
printr-un
proces
de
diapedez.
Numrul
neutrofilelor
crete
infecii.
Eozinofilele
Aceste celule au adesea un nucleu bilobat (2 lobi). Ca i neutrofilele, conin granulaii n plasm.
Sunt celule mobile, micarea acestora se produce pe baza unor ageni chemotactici. Eozinofilele
sunt celule fagocitare, ele distrug bacteria ingerat prin mecanisme asemntoare cu neutrofilele.
Numrul eozinofilelor crete, n special, n infecii parazitare. Eozinofilele nu inger paraziii, ci
produc substane toxice lng acetia. De asemenea, numrul de eozinofile crete n alergii sau
afeciuni
ca
astmul.
Bazofilele
Bazofilele sunt celule cu nucleu polilobat, cu granulaii n citoplasm. Sunt celule mobile, cu
proprieti fagocitare. Dup ce sunt activate, aceste celule elibereaz o substan, histamin, cu
rol n inflamaie.
Monocitele
Sunt cele mai mari dintre leucocite. Au un nucleu cu form reniform (de bob de fasole) i, dup
ce sunt formate i eliberate n circulaie, migreaz n esuturi, unde pot rmne i ani de zile.
Monocitele sunt celule mobile, ele pot fagocita microorganisme, celule lezate sau moarte i
particip la elaborarea unor rspunsuri ale sistemului imunitar.
Limfocitele
Limfocitele sunt un grup de celule, cu nucleu mare i citoplasma lipsit de granulaii. Se mpart
n 2 tipuri: limfocite T i limfocite B. La rndul lor, limfocitele T sunt de dou feluri T helper,
i T citotoxice. Limfocitele B sunt celule productoare de anticorpi, care, odat ataai unei
bacterii, acetia vor produce fagocitarea microbului de ctre o celul specializat. Mai exist
limfocite killer, care distrug unele tumorale sau infectate viral.
Trombocitele sunt celule mici, anucleate, de forma discoida.
Diametrul este de 2 - 3 microni. In mod normal, numarul lor in sange este de 160 000 - 450 000
pe millimetru cub.
Durata de viata este intre 9 si 12 zile, in medie 10 zile. Atunci cand exista o sangerare,
trombocitele se pot consuma in procesul de hemostaza in primele ore de la aparitia in sange.
Trombocitele sunt celule care se formeaza in maduva hematogena, care se gaseste mai ales in
oasele late si epifiza oaselor lungi. Trombocitele se formeaza din celule precursoare numite
megacariocite. Prin fragmentarea citoplasmei megacariocitelor se formeaza trombocite. Un
megacariocit normal poate da nastere la aproximativ 6 000 trombocite.
Daca nu sunt folosite in procesul de hemostaza, trombocitele sunt fagocitate de catre sistemul
monocit - macrofag care se gaseste in splina si ficat.
Trombocitele participa la hemostaza primara, prima etapa a hemostazei, in formarea trombului
initial plachetar, alb. Aceasta opreste initial sangerarea, pana la formarea dopului definitiv,
rezistent, solidarizat de catre reteaua de fibrina.
Rolul trombocitelor
Trombocitele nu se pot reproduce (nu au nucleu), dar contin, printre altele, proteine, enzime,
calciu ionic, care contribuie la indeplinirea rolului lor fiziologic. De exemplu, trombocitele
produc un factor de crestere, care stimuleaza multiplicarea si dezvoltarea celulelor endoteliale
(care formeaza peretele intern al vasului de sange) sau dezvoltarea musculaturii netede vasculare,
contribuind astfel la repararea peretilor vasculari.