Reabilitarea fara sapatura – procedeu “Relining” a tubulaturilor de presiune

Reabilitarea fara sapatura prin procedeul “Relining” constă în introducerea tevii interconectate în conducta reparată,
rezultând astfel o conductă nouă, complet etanşă.
În ultimii 10 ani problema îmbunătăţirii tubulaturilor a devenit din ce în ce mai mare. Reţelele de conducte pentru
scopuri variate trebuie să întrunească anumite cerinţe de natură funcţională (fizice, chimice, biologice şi biochimice)
pe toată durata lor de viaţă. Acest lucru depinde de mulţi factori, cum ar fi proiectarea corespunzătoare, structura,
materialele folosite şi durata de viaţă. În plus, menţinerea tubulaturilor în stare de funcţionare necesită şi o
organizare foarte bună.
Pe lângă verificarea regulată a echipamentelor şi întreţinerea permanentă, e posibil să fie nevoie şi de anumite
lucrări de îmbunătăţire, care se efectuează atunci când se impune optimizarea parametrilor de funcţionare ai
conductelor, ceea ce ar implica reparaţii, reînnoirea sau înlocuirea tubulaturilor vechi.

Repararea tubulaturilor de presiune prin procedeul relining se poate face în cazul diametrelor cuprinse între 90-2000
mm. Astfel de ajustări pe ceva deja existent se fac adesea pe tubulaturile din OŢEL, FONTĂ, PREMO cu scopul de a
se putea reveni la parametrii tehnici (presiune, debitele de curgere), care au slăbit din cauza corodării, deteriorării
structurii tubulaturii sau a scurgerilor de la îmbinări.

Lucrările pregătitoare
 analizarea traseului tubulaturii, pe baza proiectului, profilului magistralei existente şi examinării de la faţa
locului
 reperarea locului şi numărului de şanţuri pentru instalare. Dimensiunea săpăturilor pentru montare va depinde
de adâncimea încastrării tubulaturii şi de tipul protecţiei care se va alege pentru şanţ ; vom avea, astfel, săpături
ample sau restrânse.
 evaluarea stării tehnice a porţiunii de tubulatură care trebuie reparată (adică dacă la conducte au intervenit
cumva deplasări pe laterală, adânciri, deformări pe transversală etc.)
 remedierea eventualelor spărturi în structură, ieşituri în afară din cauza corodării, a lucrărilor de după sudură
ş.a.m.d.
 alegerea ţevii cu parametrii tehnici potriviţi : diametrul exterior, debitele de curgere şi clasa de presiune
 calibrarea conductei vechi, pentru a se vedea dacă e bună dimensiunea exterioară a ţevii care urmează sa se
introducă
 împărţirea în etape a lucrărilor de reparaţii (o tubulatură trebuie împărţită în secţiuni drepte, care urmează să
se restaureze. În fond, punctele în care se schimbă direcţia sunt cele în care se inserează cealaltă ţeavă.)
 alegerea punctelor pentru introducere

Conţinutul lucrărilor de instalare

 realizarea săpăturilor punctuale pentru introducerea camerelor de filmat în circuit închis, împreună cu
prelevarea de mostre din conductele existente
 transmiterea de imagini de pe traseul tubulaturii
 realizarea de săpături pentru montare
 drenarea gropilor săpate (dacă e nevoie)
 curăţarea manuală, cu fonte de afinare (în caz de depuneri masive pe pereţii conductei, care ar putea
împiedica serios scoaterea ţevii)
 calibrarea tubulaturii
 realizarea capului de tubing pentru tubulatura
 tragerea capului de tubing, împreună cu o porţiune de ţeavă de mai mulţi metri
 sudarea ţevilor pe secţiuni aferente lungimii tubulaturii care trebuie reabilitată, între săpături succesive pentru
montare
 antrenarea tubulaturilor
 între turele de săpături – tăierea capului de tubing după tragerea unei porţiuni de ţeavă şi încingerea
capetelor largi din oţel, care au flanşă
 montarea de fitinguri (teuri şi coturi) în şanţuri şi imbinarea cu flanşe a porţiunilor de ţeavă trasă
 dacă e nevoie, realizarea de puncte fixe pentru tubulatură cu ajutorul unor blocuri de susţinere şi consolidare
 efectuarea testului hidraulic pentru tubulatură
 injectarea de agent etanşeizator în spaţiul dintre ţevi (dacă aşa a fost recomandarea)
 umplerea şanţurilor
 refacerea pavajului

Echipamentele standard pentru reabilitare procedeu “Relining”:

 aparat de sudură de la Uponor Infra (în funcţie de diametrul nominal al ţevii)
 cort pentru sudori – pe post de protecţie împotriva intemperiilor, de adăpost temporar şi de loc de realizare a
sudurilor
 role pentru mânuirea ţevilor
 în funcţie de condiţiile solului – placă de bază pentru montarea aparatului de sudură
 excavator
 tractor
 generator de curent
 macara de 6 tone (sau de 12, în funcţie de accesul la şanţuri)
 troliu
 compresor
 ciocane pneumatice

Imbinarea ţevilor
Prin sudarea cap-la-cap a ţevilor de presiune (a se vedea secţiunea “Legările ţevilor”), întrucât racordurile realizate
în acest fel sunt omogene, etanşe şi la fel de rezistente la uzură ca ţeava.

Capurile de tubing pentru antrenarea ţevilor

Ţeava se va trage cu ajutorul unui cap de acţionare special, realizat din componente din oţel (care leagă consola de
prindere a cablului la ţeava) şi care este conectat la capătul ţevii prin înşurubare. În imaginile de mai jos se arată
mostre de capuri de tubing pentru relining :

După tragerea unei întregi porţiuni de ţeavă
până la conducta reparată, între tura de
săpături iniţială şi cea finală se ia jos capul de
tubing de la ţeava trasă, lasându-se o porţiune
scurtă de ţeavă, care se va refolosi prin
sudarea cu următorul
segment de ţeavă care urmează să se tragă.
În timpul procesului de antrenare se va avea
grijă ca ţeava să nu se atingă de marginile
ascuţite ale conductei-carcasă şi nici de alte
obiecte contondente care e posibil să se afle
de-a lungul traseului ţevii trase.

Sistemul şi metoda de instalare

Tipul şi dimensiunea camerei de asamblare depind de metoda de montare a ţevii în conducta deteriorată. Ţevile se
pot îmbina şi în afara şanţului, pe secţiuni lungi, iar după îmbinare conducta sudata se poate trage imediat până la
tubulatura existentă sau ţeava se poate suda în şanţul de instalare, iar după sudarea fiecărei porţiuni de ţeavă (de
regulă, cu lungimea de mai mulţi metri) se poate trage ţeava sudata în interiorul conductei deteriorate. Metoda de
lucru este în funcţie de condiţiile de pe teren.
 Sistemul de la Uponor Metoda de
Infra instalare
 sudura ţevilor în afara camerei de asamblare (în afara gropii
Ţevi Weho
săpate)
 sudura ţevilor în groapa săpată (în camera de asamblare)

Imbinarea ţevilor în afara gropii săpate (în afara camerei de asamblare)

Criteriile după care se alege metoda de imbinare a ţevilor în afara şanţului :
 necesitatea de reparare a unor porţiuni lungi din aductiune : între puţuri e distanţă mare sau nu e deloc
 există loc (o fâşie de teren cu lungime adecvată) pentru imbinarea ţevilor în afara şanţului
 nu se poate face drenare completă sau nu se poate scoate din funcţiune aductiunea
 viteza de lucru : durata şi independenţa funcţională a procesului de sudare, între lucrările pregătitoare care au
rămas de făcut şi cele de reparaţii

Această tehnologie procesuală presupune tragerea ţevii din PE cu diametrul exterior mai mic decât cel interior efectiv
al vechii tubulaturi, în care intră eventualele strângeri, deformări şi deplasări.

Sistemul Lungimea recomandată pentru porţiunile

introduse
În funcţie de starea tubulaturii existente şi de parametrii ţevii introduse (diametrul
Ţevi
nominal, raportul dimensional standard) este posibil să se tragă şi segmente chiar mai
Weho
mari de 1000 m.

În mod obişnuit, camera de asamblare se află montată în punctul în care se schimbă direcţia traseului tubulaturii.
Acolo se sapă o groapă de început, a cărei lungime depinde de adâncimea tubulaturii şi de raza de îndoire permisă
pentru ţeavă. Dintr-o groapă, tubulatura sudata se poate introduce în două direcţii.
În momentul în care se trag porţiuni lungi de ţeavă sudate la suprafaţă este nevoie să se menţină dimensiunile
gropilor săpate (sau ale camerelor de început), fiindcă numai aşa se poate păstra raza de îndoire permisă pentru
tubulatură.

Fig. 1. Profilul schematic al gropii de început/lansare pentru introducerea de porţiuni lungi de ţeavă în vechea
conductă
 Raza de îndoire minimă (R) în cazul ţevilor reparate

R = 30 DN Temporar (pe durata instalării)

R = 50 DN Permanent (la îndoiri care ţin mai mult de 12
ore)

Forţa de tragere în cazul ţevilor reparate

Forţa maximă cu care se poate trage tubulatura reparata fără a o deteriora,
calculată pe baza tensiunii nominale (Sd) (a se vedea secţiunea “Presiunea nominală”)

Când C = 1,25 Rezistenţa minimă Rezistenţa minimă

(cf. ISO 12126) necesară : necesară :
10,0 MPa 8,0 MPa
Sd 8,0 6,3

Forţa de tragere admisă : Fmax = σd A

unde A : porţiunea transversală a peretelui ţevii

La stabilirea forţelor necesare pentru tragerea ţevii vor trebui luate în calcul masa ţevii şi coeficientul de frecare a
acesteia de pământ.
F = q L (μ cos φ ± sin φ)
unde :
q : masa unitară a ţevii [N/m]
L : lungimea porţiunii trase
μ : coeficientul de frecare (de max.
0,8) φ : unghiul de înclinare al
tubulaturii

Dimensiunile gropii de început

Dimensiunile gropii de început sunt o funcţie a adâncimii

tubulaturii şi a razei de îndoire, unde : LG1 = √ H (4 R - H)
H : adâncimea încastrării
tubulaturii R : raza de îndoire
Dacă ţeava introdusă se poate ridica la înălţimea H deasupra terenului LG1 = √ H (2 R - H)
dat, lungimea gropii de început se poate reduce la următoarele valori :
Lungimea şanţului deschis : L’ = √ Dn (2R - Dn)
Unghiul de înclinare al gropii de început se poate stabili prin ecuaţia tg φ = (H - Dn) / (LG –
următoare : L’)

Imbinarea ţevilor în groapă (în camera de asamblare)

În cazul în care nu există spaţiu suficient pentru completarea unei porţiuni lungi în afara gropii, ţeava va trebui sudata
în camera de asamblare pregătită de dinainte. Pentru aceasta se vor lua măsuri :
 de protejare corespunzătoare a pereţilor gropii
 de instalare corectă a aparatului de sudat
 de asigurare a dimensiunilor minime de lucru pentru cameră (dimensiunea standard a porţiunilor de ţeavă
sudată : 12,5 m, precum şi dimensiunile aparatului şi ale trecerilor pentru sudori)
 de protejare cu acoperiş a aparatului de sudat, împotriva intemperiilor, atât în timpul sudării, cât şi atunci când
stă nefolosit
 de drenare în continuu a gropii.
 Pentru diagrama instalării ţevii într-un şanţ sau în camera de asamblare a se vedea figura de mai jos :

Parametrii de lucru – cum ar fi forţa de tragere, felul echipamentelor etc. – sunt aceiaşi ca la lucrările efectuate în
afara gropii.