TEHNOLOGIE

CADRU

BEToNAREA MEcANIZATA

cu

Ix oarrnll

sEcTtuNE MAIE

TRUSTU1 ANTREPRIZA GENERA1A

DE CONSTRUCIil H|DROENERGET|GE

TRUSTUL ANTREPRIZA GENERALA DE CONSTRUCTII

HIDROENERGETICE BUCURESTI
SECTIA DE PROIECTARE
ATELIERUL DE PROIECTARE NR. 3 BUCURESTI

BETONAREA

MEcAMzATi lN c^q.r,rnn

CU SECTIUNE MARE

IB6
gEF SECTIE PROIECTARE

Ing.

SEF ATELIER

Ing. St. Mazil

PROIECTANT

Ing. P. Btnici

BUCUREgTI

I.

Zbarcea

T.A.G.C.H. BUCURE$TI
SECTIA DE PROIECTARE

Proiect 1248-T-1984

ATELIERUL NR. 3

BORDEROU

A. PIESE

SCRISE

1. Tehnologie cadru pentru betonarea mecanizati a galeriilor cu sectiune mare S

B. PIESE DESENATE
1. SchemS. tehnologici (3

planuri)

2. Platformi de reprofilare 9i montaj armit,.ri-vederi

3. Idem
secliune

4. Car port
5. Idem

6. Car port

cofraj

secliune

pompe

Ciclogrami

T-3lZ-84
T-313-84
T-314-84
T-315-84

7. Dispozitiv de stropit
8.

vedere

T-311-8{

vederi

cofrajul

T-31G84
D-4356-8210

F.N.

>

15mp

TEHNOLOGIE CADRU
pentru betonarea mecanizatl a galeriilor cu sectiuni mari (s

CAPITOLUL

l.l.

>

15

mp)

Prezentarea generald

a obiectului

Galeriile sint construite in scopul conduceri apelor captate in cadrul arnenajirilor hidre
energetice la bazinul de retenfie in centralele subterane precum gi la evacuare din centralS.

in albia riurilor.
CimlguiaJa interioar[, de reguli din beton trebuie sL asigure buna func]ionare a sisteflri avarii 9i la parametrii proiectafi.
Galeriile a ciror secfiune deplgegte 15 mp sint considerate galerii cu secliune mare gi
servesc fie ca aducliune, fie ca galerii de fugi.
Dimensiunile secfiunii transversale precum gi faptul ci lungimile acestor galerii sint
intodeauna mari (de ordinul kilometrilor) conduc la volume mari de lucriri. Acesta, precuin
gi faptul ci la excavalie pot apfuea surprize aduc alnoape intotdeauna execulia galbriilor
pe drumul critic al punerii in funcfiune a amenajd.rilor.
ln prezent tehnologiile modeme previ.d execulia radierelor acestor galerii din prefabricate concomitent cu lucrlrile de excavare
inaintare radierul prefabricate aflindu-se la o distan![ destul de mici in spatele frontului -de excavalie.
Acest lucru prmite crearea unor condilii favorabile pentru lucririle de betonare fie
ci acestea se desfigoarS. in timpul excavatiei fie dupn stripungere. Astfel putem enumera
.
cale de circulalie tehnologici ce permite amplasarea si transportul instalatiilor nece.
sare pentru mecanizarea operaliilor de betonare atit in timpul lucrS.rilor de avans cit gi dupl -stripungere ;
control gi o veri{icare prfecti a profilelor excavate pentru tqt conturul galeriei prin
- un de manevrare
posibilitatea
a unui gablon mobil;
posibilitatea executirii eventualelor reprofiliri necesare utilizindu-se platformi speciali -circulind p [nia tehnologici;
constituie un reazem solid gi bine centrat pntru cofrajul metalic autoportant al inelului ; posibilitatea efectuirii gi iritrelinerii ordinei gi curileniei datorlte existenlei radierului definitiv
pe toatf, lungimea galeriei creeazi premizele unui climat favorabil de muncl ducind
direct la cretterea productivitlfii muncii.
Prezenta tehnologie-cadru cuprinde elementele principale necesare intocmirii ulterioare
a tehnologiilor de execulie specilice pntru betonarea meCanizatS. a galeriilor hidroenergetice
excavate clasic cu ajutorul explozivilor (perforare-pugcare-evacuare).

mtlui

1.2. Conriilii olganiza.tolice

si

d.e tehnologie

Putem considera ce punctul de lucru dispune, in momentul atacirii lucririlor de betonare, de organizarea tehnologicl necesarl desfiguririi prccesului tehnologic de excavare 5r
realizare a radierului.
Fali de aceasti organizare mai sint neccsare gi alte dotiri speci{ice opera{iei de betonare,
dotiri care vor rezulta din cele ce urmeazi:
Avind in vedere ci la galeriilc de secliuni mari, cu lungimi considerabile, volurnul betonului pus in operl este apreciabil, ar fi de dorit ca gospodiria de betonare si se afle la punctul
de Iucru pe platforma tehnologici. Aceasta cu atit mai mult cu cit se poate astfel organiza
ti turnarea prefabricatelor de radier.
Atit in cazul in care fabrica de betonare se a{li la punctul de lucru, cit gi in cazul in
care transportul betonului se face la o {abrici de betoane centralizati, punctul de lucru
trebuie si fie deservit de un drum de acces care se permiti accesul facil pe orice fel de timp
pntru transportul betonului sau aJ agregatelor.
in cazul in care betonul se aduce gata preparat, punctul de lucru trebuie si dispuni
de o linie c.f.i pentru gararca vagoanelor VAM la incircare gi in agteptare. Accesul la aceasti
linie va fi u;or practicabil, va dispune de o rampi gi platformi care s6 permitl descircarea
mijlocului auto direct in VAM.
Linia va avea posibilitifi de manevrd. cu acces direct in galerie si va dispune de dotlrile necesare actionirii vagoanelor automalaxor (aer comprimat, furtune de distribu{ie, vane
api de spilare, iar in cazul vagoanelor cu aclionare electrohidraulicl, de retea de alimentare
gi distribufie 1a tensiunea prescrisi). ln cazul in care betonul se preparl la statia de betoane
a punctului de lucru linia c.f.i va trebui si aibi acces direct sub statia pentru ca betonul si
se poate descirca direct in vagonuJ automalaxor.
Dac[ sub static trebuie sL aibi acces mijloace auto gura bunci.rului la desclrcare al staliei
este la o inillime mai mare fati. de gura de inc6rcare a vagonului automalaxor.
ln acest caz gura buncerului de descircare va avea dispozitivele de preiungire necesare
pini la gura de incircare a vagoanelor (furtun armat de diametru mare / : 200 mm, jghab,e
tubulaturi din tabln) ugor manevrabild. gi sigure in exploatare.
La punctul de inclrcare sint deasemeni necesare dotirile specifice pentru ac{ionarea
vagoanelor automalaxor (refea de distribulie aer comprimat sau retea de distributie energie
electrici).
Atelierul electromecanic al punctului de lucru trebuie si dispuni de tot ceea ce este necesar (inclusiv muncitori) pentru intretinerea gi reparaliile utoare care pot interveni in timpul
{luxului tehnologic la doti.rile suplimentare privind lucr5rile de betonare (pompe de beton,
vagoane malaxor, benzi transportoare, cofraj metalic, cadru port cofraj), vibratoare, etc.
Fabrica de betoane trebuie s[ dispuni de padocuri de agregate constituind un stoc tampon pntru o perioadi de timp convenabili, padocuri de Ia care alimentarea statiei si poate
Ii ficuti cu minimum de efort. Prelerabild ar fi agezarea padocurilor (in cazul in care leienul
o permite) la o cotl superioarl staliei astfel ca alimentarea si se facl prin ciderea liberi eliminindu-se astlel consumul suplimentar de energie. Aceleagi considerenie sint valabile si pentru silozurile de ciment.
Atit padocurile de agregate cit gi silozurile de ciment trebuiesc si fie deservite de drumuri de acces pe care maqinile sl poat[ circula ugor cu posibilitili de manevri;i pe orice fel
de timp.
Daci punctul de lucru dispune de stalie proprie de betonare este de mare importantl
alimentarea cu api de calitatea prescrisl de normele de preparare a betoanelor gi printr-o
re{ea de dislributie care si permild cxploatarea fdrr intreruperi si sigurd pe tot timpui anului
6

(eventual se poate crea un rezervor tampon pentru o perioadi de timp convenabili" in cazul
ci. sursa de ap6 este slabi).
Ca dotare suplimentari de o deosebiti importanll este laboratorul de betonare. ln cazul
in care punctul de lucru nu dispune de laborator propriu, incerclrile ficindu-se in acest caz
la un laborator centralizat, este necesarl o incipere dotati special pentru prelevarea probelor
qi pistrarea probelor prelevate in condiliile cerute de norme sau de caietele de sarcini (tipare
de prelevare, ccnuri de trasare, bazin de api, termometre, densimetre, dozatoare, etc). Aceasta
cu atit mai mult cu cit acest minilaborator va servi cu sigurant[;i pentru probele prelevate
la lucririle de injeclii de umplere qi consolidare care urrneaze dupl betonarea cimiguielii
interioare.
intrucit nu este recomandabili intreruperea betonlrii pe parcurs este de dorit ca punctul
de lucru si dispunl de scule, dispozitive gi utilaje de rezervi in perfectl stare de funclionare
(verificate periodic) care s[ poatl imediat inlocui pe cele defecte in cursul procesului tehnologic.

Sint necesare vibratoare de rezervi, motoare de aciionare electrici, furtune de presiune,

pentru acfionirile hidraulice flexibile, piese de rezervi pentru pompe de beton ;i piese de intrelinere curentl a utilajelor.

l-3.

Volum.e orient&til,e de

luldri

Galeriile hidroenergetice cu secliune mare au un diametru convenfional de peste 4 m

iar cf,mlguiala interioari din beton, are o grosime de aproximativ 30 cm.
Se ajunge in acest mod la un volum de beton I>e metru liniar de lungime de galerie de
minimum 4 mc respctiv 4 000 mc pe kilometru.
Daci se Jine seama de lungimea acestor galerii care, a;a cum am mai aritat, sint de cele
mai multe ori destul de lungi, (4-8 km gi chiar mai mult) rezultd un volum de beton impresionabil atit ca mirime cit mai ales in ceea ce privegte condiiiile in care se toarne (subteran,
gabadte reduse, posibile infiltralii, etc.).
In comparalie cu volumul de beton, greutatea armlturi]or este mult mai mici, totugi
insumeazi o cantitate de lucrlri semnificativd. mai a.les prin condiliile de punere in operl
(subteran, spatii reduse de manevri comparatii cu dimensiunile, etc.). Prin tipizarea armlturilor qi renun{area la armarea bari cu barl in favoarea plaselor sudate tip Buziu, s-a redus
mult volumul de munci.
Orientativ greutatea armlturilor variazi in limitele de 40-80 kg olel pe metru liniar
lungime de galerie respectiv 40-80 t pe kilometru funclie de tipul de armare necesarO atenlie deosebitl trebuie dati in timpul excavafiilor de inaintare oblinerii unui profil
cit mai aproape de conturul tmretic, pe cit posibil {iri zone de sub profil, pentru a se evita

reprofilirile.
Aceasta pentru faptul ci volumul de munci devine, cu atit mai mare cu cit nu s-a respectat profilul proiectat depigindu-se toleranlele admise la excavalie.
Reprofillrile presupun excavafii cu mijloace manuale eventual chiar cu pugcari cu incdrcituri reduse, desfacerea localS. a plasei de protecfie a tavanului galeriei, incircarea manualiL
a materialului rezultat si translnrtul acestuia stinjenindu-se in acest fel mult celelalte lucrlr-

din

subteran.

Din cele de mai sus rezulti clar motivele pntru care este de dorit acordarea atenlier
cuvenite a excavalie pentru oblinerea profilului proiectat.

1.4. Relatia cu celelalte lucrdri

inainBetonarea galeriilor se poate face odatf, cu realizarea lucririlor de excavalie

tare, sau dupl strlpungere. Acest ultim caz reprez'vftL ins5. un caz fericit, de cle mai multe
ori datorit[ necesitilii inscrierii in graficele de executie, lucrS.rile desfigurindu-se concomitent
mai mult inci poate si apari necesitatea deschiderii simultan a dou5. sau mai multe fronturi
de betonare decalate pe lungimea traseului galeriei.

Rezulti ast{el, un grad mai mic sau mai mare de stinjenire reciproci a activitn}ilor diverseloi eforturi de lucru.
program de lucru, cu suprapunerea.
Este necesarir in acest caz intocmirea unor grafice
sau declararea unor activitlli in mod convenabil ales, care si duci la oblinerea performantelor
maxime posibile de realizat in aceste condilii, performante care vor fi cu siguranla sub posrbilitilile maxime ale ficirui front in parte.
Ceea ce este preponderent este insi scopul final si in consecintS., trebuiesc redimensionate
fo{ele de munci de la fiecare front functie de performantele prezumate Jinind cont de stinjenirea reciproci, astfel incit s5" se oblini o productivitate generall a muncii cit mai mare.
Dealt{el, o astfel de organizare ri.spunde din toate punctele de vedere gi cerinlelor noii
tehnologii de munci gi plali a muncii.
CAPITOLUI-

2.1. Cottd.ilii n.cesare Pentlu atacarea luc,rdrilor d.e beJonare

Atacarea lueririlor de betonare a galeriilor nu se poate {ace {iri a fi indeplinite anunite
condilii tehnologice si de organizare dintre care unele 1nt deveni chiar condifii limiti. Aceste
condilii imbraci doui aspecte principale gi anume cele care privesc s:bteranul gi cele care privesc suprafa!a.
In ceea ce privegte subteranul trebuiesc indeplinite obligatoriu urmitoarele condilii:
Existen{a radierului montat din prefabricate in spatele frontului de.excavatie pe o
- de cel mult 100,0 ml {a!n de aceasta, frontul de betonare urmind a se situa la o disdistanji
tanli de 150,0 maximum 200,0 ml Iall de frontul de excavafie urmirindu-l in permanenfi,
Existenja cadrului de reprofilare gi montare a armiturilor in perfecti stare de funcgi
cu posibilitlfi de maneware.
fionare
Existenta
pentru reprofilare (ciocane de abataj cu spi{uri de rezervi., perfe
- echipate cuuneltelor
ratoare
distribuitoare gi ungitoare, burghie de lungimile convenabile) gi a posibilitS.lilor de racord necesare (gtufuri pe conductele de aer gi api tehnologici, furtune de racord

suficient de lungi pentru a acoperi distanla intre doul gtuluri).

Existenta aerului comprimat la presiune normali, apei tehnologice, iluminatul general gi iocal aI frontului de lucru.
Existenla 'cadrului port-cofraj in perfecti stare de funclionare gi cu posibilitili de
racord- la releaua de alimentare;i distribulie.
Existenlal cofrajului metalic pentru un inel de l0,0ml lungime, uns cu decofro,,
avind- toate subansarrblele gi piesele de legiturf, necesare montajului gi centririi.
Existenla gi verificarea funclionlrii normale a vibratoarelor de adincime gi a vibra- de cofraj precum gi posibilitatea alimentlrii lor de la refeaua de alimentare gi distoarelor
I ribulie.

Existenla cadrului de betonare complet echipat (bandi transportoare, pompl de befurtune, etc.) gi in perfecti stare de funclionare avind posibilitili de racord la reieaua
de alimentare gi distribulie.
Existenla posibilitililor de deviere locali fbri pricole a instalaliilor auxiliare (aer,
api tehnologicl, tubulatura de ventilalie, instalalii electrice)'
Existenta efectivelor de muncitori pe meserii si supravegherea tehnici a procesului

tonare,

tehnologic.

La suprafali trebuiesc indeplinite condifiile urmitoare:

Existenla posibilitilii aprovizionerii cu beton in cantitilile

necesare 9i in ritmul
prescrisl.
marca
de lucru
Existenta unei su{iciente rezerve de armdturi (plase sudate) pe un amplasament
cu posibihtnli
ugoare de acces gi cu legiturl directi. cu galeria.
Vagoane automalaxoare in buni stare de funcfionare avind indeplinite condiliile
de la punctul 1.2. in numir suficient impus de ritmul de lucru.
vagoneli suplimentari pentru transportul materialului rezultat din eventualele lucriri de reprofilare.
Locomotive pentru deservirea fronturilor de betonare in perfecti stare de funclionare;i echipate cu epurator de gaze.
Existenla efectivelor necesaLe de muncitori pe meserii 9i a asistenlei tehnice competente.
Odati aceste misuri din subteran gi de la supra{ali asigurate, se poate trece la atacalea
lucririlor de betonare.
Desigur ci aceste misuri enumerate au un caracter general 9i ci func{ie de condi}iile
specifice de la fiecare punct de lucru in parte pot aplrea ;i altele care trebuiesc analizate 5i
asigurate de cltre conducitorr punctului de lucru.

cerut de graficul

1a

2.2. Varianle de lehnologi e

posibilitlli de betonare qi anume:

inaintare care 6ste cea
Betonarea galeriei concomitent cu lucrlrile de excavalii
galeria este practic
cA
Ia.
terminarea
excavaliilor
mai recomandati avind in vedere faptul
aproape gata de a intra in funcliune. ln acest caz, se betoneiza" cu un singur front de betonare
care intri in lucru in momentul in care avansul in galerie a ajuns la aprox. 150-200 ml, Irontul de betonare urmirind strict avansul frontului de excava{ie.
ln general, avansu.l in galerii de secliune mare este de cca. 70 - 90 mUlune, pentru
un front de betonare punindu-se astfel problema realizirii a 7 -9 inele de 10 ml/luni
adici aproximativ 2 cicluri de betonare pe sf,ptlmini - Iucru perfect realizabil in condilii
normale de execulie.
ln aceasti variantS., daci punctul de lucru dispune de fabricS. proprie de betoane este
indicat si se organizeze ;i pentru turnarea prefabricatelor de radier urmind astfel sl ocupe
capacitatea fabricii de betoane s,i pe perioada in care nu se betoneaze in galerie.
Betonarea galeriei dupi stripungere;
- acest caz se pot distinge
In
doui subvariante gi anume:
a) galeria dispune de o fereastrl suplintentarl de evacuare gi atunci este posibilf, crearea
unui front de betonare intre {ereastra de evacuare qi {rontul de excavalie (lucrind ca in varianta anterioari) 9i a unuia sau doui fronturi de betonare intre gura galeriei 9i fereastra de evacuare a sterilului;
b) din diverse motive betonarea galeriei a fost intirziati lucru ce a permis strepungerea
tronsonului cu mult inainte de {inalizarea lucririlor de betonare. ln ambele variante apare
A9a cum s-a mai arS.tat pe parcurs pot exista mai multe

ca un avantaj ci aerajul se face flri tubulaturi gi ci traficul in subteran se reduce sirnlitor

avind in vedere eliminarea transoortului de steril.
ln acest caz este necesari construirea la gura galeriei a doui porfi etanF de aeraj constituind intre ele un sas.
Acest sas este stribiLtut de o coloani de aeraj, la capitul ei de Ia gura gaieriei avind un
ventilator care prin funcfionare antreneaze aerul din spatele porlilor de aeraj avind pe galerie
un curent dirijat gi constat de aer proaspet.
Porlile de aeraj sint prev[zute cu ugi de trecere care s5. permitf, circulalia garniturilor,
ugi care trebuie si inchidi etang sasul dupi fiecare trecere.
De asemenea, este de menlionat faptul cl nu este necesar decit un singur cadru port-co.
fraj un cadru de betonare pentru deservirea a doul sau trei fronturi de betonare concomitent.
O probleml caracteristici in cadrul lucririlor de betonare este realizarea unei bune ventilalii a tuturor fronturilor de lucru.
Din acest punct de vedere distingem mai multe posibilitili dintre care enumerim:
Tubulaturi de ventilalie de la gura galeriei pini dup5. frontul de betonare, cu devierea
corespunzS.toare in dreptul acestuia avind sensul de aspiralie de la front. Cu o petrecere de
aproximativ l0-l2ml tubulatura de ventilatie de la frontul de betonare preluind aer curat
de pe galerie gi relulindu-se in lrontul de excavalie.
Tubulaturl de ventilalie de la gura galeriei pine in frontul de excavaiie cu devierea
- spaliul liber al cadrului port-cofraj cu glisare pe gine din profile metalice 9i intdrirea
ei prin
corespunzetoare a tubulaturii in zoni avind sensul aspirant.
Pe zona frontului de betonare se inlocuicsc tubrrrile de ventilalie rigide cu tubulaturi
din pinzi cauciucati in zona dintre frontul de betonare Ei frontul de excavalie fiind intercalat
un ventilator axial cu aspiralie din {ront qi refulare spre gura galeriei pentru crearea unei
suprapresiuni in zona tubulaturii din pinzi.
Funclie de conditiile de lucru qi de dimensiunile galeriei se poate alege cea mai convenabilS dintre soluliile enumerate.
?.3. Descierea operaliilor

in

ordinea de execulie

2.3.1. Pregdtirea secliunii lentuu armatea inelului

Prin pregitirea secliunii se inleleg o serie de operalii care trebuiesc executate in zona
care urmeaz[ a fi betonati,. Se incepe prin verificarea condiliei de profil utilizindu-se in acest
scop cadrul pentru verificarea pro{ilului excavat ti reprofilare'
Cadrul propriu-zis este o construclie metalici avind posibilit5{i de rulare pe calea de
22O0 mm interax prin impingere manuale. Este dotat cu platforme de lucru la diverse nivele
gi are posibilitatea de a Ii racordat la releaua de aer comprimat printr-un furtun / 5l care
a.limenteazl un distribuitor a{Iat pe platforma centrali.
La capitul opus {rontului de excavafie sus}ine o bari circulari pentru verificarea profilului excavat, bari care este agezati la distanil indicati ln toleranlele admisibile {a}[ de
conturul teoretic al galeriei (de reguli 10 cm).
Parcurgind traseul frontului de betonare in sensul de Ia gura galeriei clLtre frontul de
excavalie, bara intilneite subprofilole definind astfel locurile in care este nevoie de reprofilareDe pe platformele de lucru ale cadrului se intervine cu uneltele adecvate pentru aducerea

galeriei la pro{ilul proiectat dupi care operaliunea continu1.

lnliturarea subprofilelor se {ace prin indepSrtarea plasei de proteclie de pe tavan, dupi
care se controle az| zorra. in vederea depistlrii eventualelor copturi rimase de la excavafie,
Daci zona este nepericuloasl se trece la corectarea excavafiei cu unelte de minl (rang6, ciocan)
10

sau pneumatice (ciocan de abataj) iar in cazul in care subprofilul este prea mare sau roca foarte
duri se procedea 26,la. forarea de giuri cu perforatorul pneumatic, gluri ce se impuqci cu in-

circituri reduse de exploziv.

ln acest din :urm6. caz, se va da o atentie dmsebitii lungimii gi directiei giurilor precum
gi disiribuliei lor 9i mirimii inclrclturilor luindu-se in acelagi timp misurile cuvenite de protejare a instalatiilor de pe traseu in zona respectivi.
Se vot respecta totodatl normele de proteclia muncii privind aceste lucriri. Concomitent cu lucririle de reprofilare se va executa gi scoaterea din profilul betonat a instalatiilor
auxiliare din zona (aer comprimat, api tehnologici, ventilalie, for{i, iluminat, etc.), iar in zonele armate cu cintre se va verifica inscrierea intradosului cintrei in profilul de beton.
La devierea instalatiilor se va avea o grijl deosebitir la menlinerea lor in perfectf, stare
de funclionare.
Deasemeni, se va avea in vederea curilirea imediati a zonei in reprofilare de materialul
rezultat, aceasti constituind si curilirea preliminarl in vederea trecerii la urmitoarea faze
de lucru.
ln toati perioada (cu exceplia eventualelor pugclri) de lucru cadrul de reprofilare permite trecerea nestinjeniti a mijloacelor de transport, de asemenea manieri c5. nu se pune
problema stinjenirii lrontului de excavalie.
Opera!iile legate de repro{ilare sint cele mai dificile din tehnologia de betonare, ele punind
cele mai multe probleme din punct de vedere al periculozitllir.
Din aceasti cauzl trebuiesc respectate cu stricteJe anumite reguli pdvind protectia
muncii gi anume :
- deplasarea cadrului de reprofilare se va face manual prin impingere gi firl oameni
pre platforme sau intre cadru gi peretele galeriei;
geful de formalie autorizat va supraveghea traficul general pe galerie scotind oamenii
- de circulatie
din zona
qi oprind transportul cadrului de reprofilare la trecerea garniturilor,
dupi ajungerea la pozitia de lucru si racordarea la relele, personalului muncitor
care lucreazl.
la reprofilare i se va interzice cu desivirgire pitrunderea in compartimentul
de circulaiie ;
inainte
desfacerea plasei de proteclie de pe tavanul galeriei se va face o verificare
- pentrudedepistarea
prealabili
eventualelor copturi de citre un minier autorizat gi se vor elibera
eventualele ,,pungi" de steril din plasi;
dup5. corectarea profilului, axcavat si eliberarea ,,pungilor" de steril se va relace plasa
prin legarea
cu sirmi a ochiurilor gi mularea ei ci.tre tavan;
sculele de lucru vor Ii asigurate impotriva cd.derii accidentale sau a pitrunderii acci- a uneltelor lungi (ringi, tirnicoape, etc,) in
dentale
compartimentul de circulalie;
se vor menline in perfecti stare podinele de lucru gi balustradele de proteclie ale ca- _ - de reprofilare;
drului
- la lucrul cu ciocanul de abataj sau cu perforatoare, se va da o atenlie ileosebiti la
racordurile de aer comprimat (legarea cu bride) gi la rezemarea stabili a gtulfului pe podina
de lucru;
de impugcare se vor respecta toate normele dc lucru cu explozivi in vigoare
- - Ia lucririle
gi deasemeni
se vor lua misuri de anunlare Fntru celelalte fronturi de lucru 5i oprirea circuIaliei in zon6;

timpul lucrlrilor de reprofilare cit gi dupi terminarea lor se vor lua misuri
- atit ainliniilor
de degajare
de circulatie de material rezultat.
odati lucririle de reprofilare terminate se poate trece la operatiunea urmitoare care
este armarea ineluiui in vederea co{r[rii.

2,3.2. Artnar ea in el,ului.

Dup5. ce galeria a ajuns la profilul prescris gi curllirea zonei de materialul rezultat din
reprofilare a fost realizatf, se trece la montarea armiturilor con{rirm proiectului de execufie.
Prirna operatie este pregS.tirea suprafelei inelului, respectiv pregltirea rocii pntru rea-

lizarea uniri bun contact cu betonul proaspf,t tumat.

Aceasta se obline prin spi-larea suprafelei cu ap5. tehnologici sub presiune. Daci apa
de la relea nu are suficienti presiune se poate utiliza un dispozitiv cu distribuitor apl-aer
comprimat al cirui debit gi presiune pot fi reglate cu ajutorul unor robinete. Acolo unde este
cazul, spilarea va fi ijutati prin frecare cu mituri, perii sau perii de sirmi pini la curilirea
complecti a suprafelei de impuritlti.
Armarea propriu zisi a inelului se efectueazi tot cu ajutorul platformei de reprofilare,
platformf, care, pentru cazul in care este folositl la montarea armlturilor, are prevS.zute patru
levi longitudinale de suslinere a arrniturii la distanla prescrisE oblinindu-se astfel gi acoperirea armiturii.
Armlturile, aqa cum am mai aritat, sint constituite din plase sudate de tip Buzlu. Acestea au in general lifimea de 1,70 m, iar pe circum{erinta inelului (mai pu{in lungimea prefabricatului de radier) se moduleazi" in 3 bucili de lungimi egale funclie de dimensiunile galeriei.
Asarnblarea se face prin legare cu sirml. Din asamblarea a 3 inele din plas6 cu Ilfimea
de 1,70 m se obline armarea unui inel de betonare cu lungimea de 5,0 m. In general, greutatea
unei plase este limitati. la posibilitatea de manevrare manuali astfel ci, nu este necesari utilizarea unor dispozitive speciale.
Din depozitul de la suprata!5. plasele care se roluiesc la diametrul galeriei se translnrth
in subteran cu vagonul pentru translnrt prefabricate de radier. Ajunse la locul de montare
plasele se descarcS. lateral de-a-lungul inelului rezematc de peretele galeriei. Se va urmi.ri
ca plasele si. nu fie murdare sau ruginite. ln cazul cind se constati ci plasele sint murdare
se trece la curElirea 1or cu perii de stmi pentru a se putea monta in stare curati oblinindu-se
un contact intim la turnarea betonului.
Montajul incepe cu plasele de Ia partea inferioari prin legarea cu sirmi de mustifile
din prefabricatul de radier dupl care se monteazi plasa din bolta galeriei, aceasta.avind cite
o petrecere cu plasele laterale la min 40 @ sau doud ochiuri permilind legarea cu sirmi.
Inelul de armi.turi. astfel Iormat, se solidarizeaz5. cu sirmi de peretii gi tavanul galeriei,
folosindu-se in acest scop plasi de proteclie ti ancorele existente, pentru a se evita pleogtirea
sau deplasarea excentrici a inelului dupl retragerea platformei de montaj.
Deasemeni se vor lega de octriurile plasei spre interiorul galeriei distanlieri (cei pulin
unul
pe
metru pltrat), in vederea pistrlrii distanJei de acoprire a armiturii la montarea
_
cofrajului.
Distanlierii sint mici cilindri din beton sau mortar avind diametrul gi in5l{imea de 5 cm
5i sint previzuli din turnare cu doui mustili de sirmi servind la legarea de ochiurile plasei.
Operatia de montaj a armiturii nu este dificill gi nu prezinti pericole deosebite totugi
alr'nd in vedere,ci se desfigoarl concomitent cu alte lucriri se vor respecta cu strictele regulile de circulalie 'stabilite la punctul 2.3.1. Se va da o aten{ie deosebiti in special urmltoarelor

trei

aspecte:

atezarea gi legarea plaselor in timpul transportului de la supra{a}i in subteran tre- faci. ordonat gi stabil evitindu-se dezechilibrarea gi ag5jarea lor pe parcurs;
buie si-;i
armi.turilor personalului muncitor respectiv, i se va
- in timpul lucrului la montarea
interzice cu desivirgire accesul in compartimentul de circulatie;
deplasarea platformei de montare a armdturilor se va face manual prin impingere
accesul oamenilor pe platformi sau intre platformi gi peretele galeriei fiind interzis cu desivirgire

2.3.3. Cofrarea inelultrt

Dupi terminarea operaliei de montare a armiturii se executi. inci o curitire a inelulur

putindu-se alni proceda la montarca co{rajului. Pentru a se utura inlelegerea tehnologiei de
1ucru, in cele ce urmeazi se va descrie cofrajul metalic utilizat. Se disting doud componente
principale ;i anume co{rajul propriu-zis;i cadrul port cofra1.
Co{rajul cste o structuri alcituitl dintr-o manta de tab1l cu grosimea dc 4-5 mm avind
curbura prescrisi de documentatia tehnicl a galeriei. Mantaua este compusi. din tronsoane
de 1,25 m lilime mirginite de cintre de rezisten!f, pe care se reaz,emd.. Cintrele sint alcltuite
dintr-o inim5. de 6-8 mm grosime, perpendiculari pe manta gi o comierl. Se alc5tuiesc astfel
prnouri de 1,25m ldtime car('se pot asambla prin inimile adiacenle cu ajutorul quruburilor.
Patru astfel de panouri compun impreuni un cofraj care lxrmite betonarea unui inel de 5 m

lungime.

De menlionat c5. se poate betona, fiind chiar indicat pentru mirimea pro{uctivitnfii,
de l0 m lungime prin ali.turarca a doui cofraje. Mantaua, cu structura ei de rezistenli,
incl
un
cste impirliti in plan transversal in trei tronsoane avind lungimea de aproximativ o treime
din circumferinti, tronsoane care au posibilitatea de a se roti unul fatl de celi-lalt. Miscarea
independenti este posibilS' datoriti existentei de {iecare parte a planului vertical de simetrie
a unor balamale care pot Ii libere sau se .pot bloca dup5. nevoie cu bolluri rigidizindu-se astfel
intre8ul sistem.
I-a partea inferioari mantaua este previzuti cu un sistem de profile plncule metalice,
;i
sistem care permite atezarea gi rezemarea pe prefabricatul de radier precum gi centrarea sr
fixarea cofrajului. Fixarea co{rajuiui de prefabricatul de radier se face cu aiutorul unor tirfoane introduse in dibluri din material plastic. in mantaua metalici sint prevdzute ferestre
de cca. 40 x 50 cm acestea permifind introducerea gtuturilor furtunelor de tumare a betonului precurn gi a vibratoarelor de adincime, ferestre care se pot inchide pe misura umplerrr

cofrajului cu beton.
Pe mantaua metalici sint {ixate vibratoare de cofraj care impreuni cu vibratoarele de
adincime permit o buni comlnctare a betonului dupi turnare.
in lungul galeriei cofrajului se sprijini o extremitate pe cimiguiala deja betonati iar
,
la cealalti se termini cu un co{raj atcituit din elemente care delimiteazb. inelj in plan trans_
versal urmirind in acelagi timp conturul neregulat al excavafiei.
_ cadrul port cofraj este o structure metalici cu posibilitili de deplasare pe calea ferati
tehnologicl de 2200 mm sttucturi care susline gi transportl cofrajul propriu_zis.
cofrajur se prinde de cadrul port-cofraj in patru puncte la panourile raterale gi in patru
puncte la panoul de bolti prin intermediul a opt cilindri hidraulici.
La unul dintre capetele cadrului port-cofraj se afli o platformi unde sint amplasate
comenzile electrohidraulice ale, mecanismului de rulare gi ale mecanismului de manevrare
al cofrajului' Pentru manevrarea cofrajului se scot bollurile de la balamalele mantalei gi
se
aclroneazi cei opt cilindri hidraulici. Cei patru cilindri hidraulici care suslin panoul de
bolti
al.cofrajului aclioneazi in plan vertical urcind sau coborind in felul acesia, iupi necesititi,
iniregul cofrai. Cei patru cilindri hidraulici, care actioneaze panourile laterale ale cofrajului,
impriml o miscare de rabatare acestor panouri stringinduJe spre centru sau deplasindu-le
spre perelii galeriei dupl nevoie. Aceste migciri permit cofrarea gi decofrarea inelului precum
$i transportul cofrajului care se efectueazi in pozitia ,.strins" aceaste pozilie permilind trecerea printr-o secliune cofrati.
Cadrul lnrt-cofraj depEgegte in lungime lungimea cofrajului avind situate in a{ara acestuta mecanismele de deplasare gi manevrare. Un cadru p,ort-cofraj poate acliona
unul sau mai
Inutte cofrale (de obicei douh), aceasta permilind o utilizare mai
iudicioasi a lor.

72

13

Trebuie mentionat

ci

ia unele galerii de dimensiuni mai mari panourile laterale de co{raj,

prin rotirea lor in jurul axului balamalei se pot lovi cu muchia inferioari" de radier sau de sini
ca urrnare a geometriei qi cinemalicii sistemului. in aceste cazuri panourile lateraie sint aici-

tuite dintr-un panou principal gi unul secundar, la partea inferioari, articulate intre ele prin
balamale de acelagi tip cu cele care Ieage panoul lateral cu cel de bolti.
Panoul lateral inferior este acfionat in acest caz cu ajutorul unui tirfor legat la o extremitate de acest panou iar la cealalte extremitate de panoul lateral su;rrior. Piin rotirea iirforului panoul in{erior se poate rabata spre cel superior ceea ce permite rotirea panourilor laterale in jurul axului balamalei superioare {Ari a mai atinge radierul sau gina de rulare.
Din descrierea ficuti in cele de mai sus cadrului port-cofraj, cofrajului Ei modului lor
de acfionare qi deplasare se poate deduce operatia de colrare propriu zisi..
Cofrajul, bine curS.tat qi uns cu decofrol, se deplaseazf, pe cadrul port-cofraj in zona

in care s-au montat armitudle in pzilia ,,strins". Se caleazl prin ridicarea cu cilindrii hidraulici spre bolti gi spre perefii galeriei dupi care se executi centrarea cofraiului si se face fixare
de prefabricatul de radier cu ajutorul tirfoanelor.
Centrarea cofrajului se tealizeazl, cu cei patru distanlieri telescopici montafi, la ferestrele de sub balamale. Acestea permit si mentinerea cofrajului pe pozilie in timpul betonirii.
Se urmlregte rezemarea intimi a colra]ului atit pe cf,rniguiala betonati in spate cit gi
pe prefabricatul de radier. Daci totqi mai existi goluri care s-ar putea scurge laptele de ciment la vibrare, acestea se vor astupa cu cilJi, hirtie, etc. asigurindu-se astfel etangeitatea
co{rajului. ln acelagi mod se procedeazl la montarea cofrajului de capit, cofraj ce se suprainalln pe misura ridicirii nivelului betonului turnat.
Pentru ugurinla montirii cofrajului de capit, aceasta se compune dintr-un cintru alcituit din doui profile U solidarizate intre ele.
Cintrul se monteazb provizoriu la 6-7 cm de co{raj, distanta care prermite introducerea
prin glisare a dulapilor din Iemn pini. la contactul cu roca. Dupi. introducerea dulapilor se string
buloanele de leglturl intre cintrul de capit si cofraj stringindu-se in acelasi timp qi dulapii
care se {ixeazi astfel rigid.
Din necesitatea de a simplifica montarea, cintrul nu se con{eclioneazi intreg ci din segmente mai scurte care se adaugi pe parcursul turnirii betonului.
La o excavatie corect executati distanla intre cofraj 5i peretele galeriei este de maximum 30-,10 cm dulapii din lemn putind si preia impingerea betonului. Pe zr:nele unde distania aceasta depigegte cei 30-{0 cm este necesar ca dulapii s[ fie sprai{ui{i din metru in
metru in peretele galeriei.
Ultima operaliune inaintea turnS.rii este curblirea finali a inelului, curilire care se face
prin su{lare cu aer comprimat qi scoaterea impuritililor prin capi.tul cofrajului inainte de
montarea colrajului de capit.
Operalia de cofrare comporti unele faze de lucru care au un grad mai mare de periculozitate datorat mai ales gabaritelor reduse in care se lucreazi.
Din acest motiv trebuiesc respectate anumite reguli cu caracter mai deosebit gi anume.
in timpul deplaslrii cadrului port cofraj precum gi in timpul necesar curd"Jirii gi urgerii co{ra]ului, datoriti, poziliei ,,strins" a co{rajului circulalia nu este posibili pelinia centrali,.
Din acest motiv este recomandabil ca aceste operajii si se programeze pentru pauza tehnologice de transport (in timput perfordrii {rontului de excavatie cind transportul de steril s-a
terminat)

deplasarea cadrului port-cofraj se va face sub supraveghere tehnici competenti

oamenilor de pe traseul stribitut. Este interzisi deplasarea cu oameni p cadru
sau intre acesta ;i pere(ii galeriei:

cu indepirtarea
L4

timpul deplasirii cadrului se va u;miri infigurarea desfi5urarea cablului de

- in de
- pr radier, agdlarea accialimcntare
pe lamburul instalat in acest scop, evitindu-se tirirea
dentald sau riminerea cablului pe liniile c.f. cu posibilitatea de gtirbire sau teieie;
timpul operaliei de stringere a cofrajului este interzisi riminerea oamenilor in
- inacestuia;
interiorul
curitirea si ungerea cofrajului se va face numai in pozitia ,,strins" cu oprirea motorului de aclionare;i supravegherea pnrnirii acestuia de citre personal autorizat, operafiunea
cxecutindu-se numai intr-o z.onir nebctonati gi necofrati unde existi un spatiu ]nai'mare
intre manra qi perelcle galeriei.
La operaliunea de co{rare se poate ivi ;i situalia speciall in care in galerie se manifesti
infiltralii de api care ar putea influenta raportul api./ciment, din beton sau chiar spali laptele
de ciment. Daci infiltraliile sint locale, ele se vor capta prin tuburi de masi plastici. sa* furtune de cauciuc montate cu lapte de ciment si acceleratori de prizi (sigmit, baragmit, silicat)
in giuri practicate cu perforatorul.
_ Tuburile de captare stripung montarea cofrajului ;i se prind in corpul inelului in betonul turnat rlminind si deverseze apa captatd. in gaierie.
Dac5. infiltraliiIe se manifesti pe o suprafatl mai mare ele vor {i captate cu
igheaburi
din tabll sau mas5. plastici 9i dirijate spre un punct de unde vor fi eliminate din interiorul
cofrajului tot prin tcvi de plastic sau furtune de cauciuc care stripung montarea local.
2.3.4.

etonares ineluhti

Pentru punerea in operi a betonului sc folosegte o platformi mobili, ugoari, deplasabili pe calea de rulare de 2 200 mm interax, platforma care permite accesul facil al muncitorilor betonigti la ferestrele de turnare si vibrare.
In
acestei platforme se afl[ o alti platformL rulind pe aceiasi cale
9i suslinind
-spatele
pompa de
beton P.B. {4.
De Ia pompa de beton P.B. 44 betonul este condus prin conducte rlretaltce
@ 125-150 mm
previzute cu coturi gi;tuluri de racord, prelungite cu furtunuri flexibile din cauciuc care se
introduc prin ferestrele co{rajului.
Transportul betonului de Ia suprafali se face cu vagonul automalaxor vAM 5 circulind
pe calea ferati centrali cu ecartament 760 mm. Avind in vedere ca transportul betonului
se execute de cele mai multe ori concomitent cu alte transporturi tehnologice (sterilul rezultat
din excavalie, materiale de iniectii, etc,), este recomand.abil5 existenti in galerie a unor duble
servind la incrucisarea sau asteptare; duble amplasate convenabil funclie de lungimea galeriei, amplasamentul fronturilor, configuratia in plan, traficul de virf pe galeriel etc.
Deasemeni este recomandab ca aceste duble, sau unere dintre ele, siiie previzute cu posibilitl{i de racordare a vagonului automalaxor ra reteaua de aer cornprirnat sau-energeticf,, pJntru
a se putea malaxa betonul in cazul intreruperilor accidentale, evitindu-se astfel lntirirea lui.
Pentru transferul betonului din vagonul automa-laxor in pompi existi mai multe posibilitili care vor li explicitate in cele ce urmeazi.
a) vagonul cu beton, odati ajuns la locul de descircare, se racordeazi ra sursa de energie gi prin rotirea sa, descarcr betonul pe o bandi. transportoare articulati la capitul superior
de cadrul port-pompi.
- De aici banda transportoare devine orizontali si conduce betonul in buncirui pomper
de beton.
Banda transportoare este suslinuti in partea ei inclinati de un portal de rabatare cu
ajutorul ciruia, in momentul cind se termini, betonul din vagon, capltul de pe linie al benzii
se ridici la inlliimea de 1,95 m obtinindu-se astfel gabarit de liberi trecere pentru circulatia
tehnologicf, p,e galerie.

15

Aceasti metodi are dezavantajul ci atita vrcme cit dureazir turnarea unui vagon (cca o
jurnitate de orl) circulalia pe galerie in zona respectivi trebuie intrerupti.
b) Avind in yederc dezavantajul metodei analizate anterior ;i pentru scurtarea timpulur
dc intrerupere a dirculaliei, betonul din vagon poate fi desclrcat intr-un buncir intermediar
aflat pe cadrul port pompl, tot cu ajutorul transportului rabatabil.
bin bun.eirrl intermcdiar, betonul este preluat de o altl bandi transportoare gi condus
de acesta la pompa de beton P.R. 44.
Prin solulia cu bunclrul intermediar se elimini o parte din timpul de stalionare a vagonului automalaxor pc linie oblinindu-se o mai mare fluienll a traficului tehnologic.
Un dezavantaj a1 acestei solulii il constituie intercalarea in fluxul tehnologic a inci
unui transportor cu bandi ceea ce presupune, pe lingi consumul suplimentar de energie, incb.
naumite de{ecliuni care pot interveni pe parcursul exploatirii'
c) o altl metodi de transfer al betonului din vagon in pompi il constituie o instalafie
de ridicare a vagonului automalaxor plin Ia nivelul buncirului de alimentare a pompei de beton
cu objinerea gabaritelor de lierl trecere pe galerie scurtindu-se 1a rnaximum intreruperea transporturilor tehnologice. Aceastl instalalie este de fapt un cadru [nrt-vagon, legat de cadrul
port-pompe printr-un cilindru hidraulic, cadrul rulind pe calea crr ecartament de 2 200 mm.
ln momentul cind vagonul automalaxor plin a ajuns la dcscircare este preluat de acest
cadru gi ridicat cu ajutorul unor cilindri hidraulici pini la inallimea care asigurf, gabaritul
de liberi trecere pe linia centrali.
La aceasti iniJjime vagonul se ageaze pe 4 console care se rabat cu cilindrii hidraulici
gi este racordat la sursa de energie.
Cu ajutorul cilindrului hidraulic dintre. cadrul port-pompi ;i cadrul port-vagon, acesta
din urmi este tras (cadrul port-pompi este blocat pe qinl cu sabofi) pina cind gura de descircare a vagonului aiunge deasupra bunclrului de alimentare al pompei de beton, astfel ca vagonul se descarcd direct in PomPi.
operalia de turnare propriu-zisi a betonului se execute prin umplerea spaliului dintre
peretele galeriei excavate $i mantaua cofrajului prin ferestrele de betonare. Se va da o atentie
ieosebita la turnarea betonului gi mai ales la vibrarea lui in partea de jos a cofrajului la contactul cu prefabricatul de radier. ln acest scop se vor utiliza obligatoriu vibratoarele de adincime introduse pe ferestrele din manta, pe lingi folosirea vibratoarelor de cofraj.
Se va urmlri ridicarea simultani a planului betonului turnat manevrindu-se furtunele
de turnare de o parte gi de alta a cofrajului, astfel incit diferenla de nivel intre cei doi pereli
si nu depigeascS. 50 crn. ln caz contrar este de agteptat ce incercarea nesimetrici a cofrajului
si produii eforturi mai mari decit cele admise inilial in calculele de dimensionare 9i ca urmare
cofiajul si se de{ormeze sau chiar s[ se rupi. Din aceleagi motive, viteza de ridicare pe verticalf, a betonului proaspS.t nu va depl$i 0,5 mih. Pe masura ridiclrii nivel'rlui betonului ferestrele de betonarc gi vibrare sc inchid, la boltl betonul introducindu-se prin gtuluri speciale.
Aceasta permite introducerea betonului sub presiune ablinindu-se astfel o buni umplere a
cofrajului. Nu este recomandabili intreruperea betonirii inelului pe parcurs dar daci, accidentit se produce totugi o intrerupere, reluarea betonirii se va putea face cu respectarea dispoziliilor din caietul de sarcini (resFctarea timpului minim de intreruPre, prelucrarea supraielei betonului turnat, mortar de legituri, proces verbal cu beneficiarul, etc )'
operaliunea de turnare a bctonului coml)ortf, prin natura sa rrnele faze mai dificile de
execulie cu grad sporit de Friculozitate. Din acest motiv trebuiesc aYutc in vedere;i respectate anumite reguli care si conducl la eliminarea pericolelor potenlialc si anume:
inainte de inceperca betonirii va fi chemat beneficiarul gi controlul de calitate pentru
receplia pregitirii inelului inclusiv co{raiul ;i fixarea acestuia;

to

la transportul betonului se vor respecta normele privind circulalia atit in subteran

cit ;i -la suprafali avind in vedere gi sporul de trafic aduc dc lucririle de betonare:
cadrului port-pompl, a platformei de betonare, a transportului cu banda
- manevrarea
portalului
de rabatere a acestuia, a cadrului port-vagon sc vor {ace prin impingere manuali
pini la pozijia necesarf, pcntru betonare cu indepi.rtarca oamenilor de pe platforme gi din
spaliul dintre utilaje ;i perelii excavatiei;
- se poate folosi pentru mancvrare gi tractiunca mecanici utilizindu-se numai cablurr
de legiturS" bine calibrate qi verificate sau bare rigide de lcgituriL luindu-se acela5i mdsuride
siguranji in privinla oamenilor din zoni;
pentru
platformei de bctonarc gi a cadrului port-pompii se vor {olosi sabolr
- fiind cublocarea
tipizali
desd.virgire interzisc, alte mijloacc dc blocare (bucifi de roci, ringi, bucili
de iemn, etc.) ; I
dispozitive{e de ridicare ;i blocare ale cadrului port-vagon vor fi vcrificate periodic.
Dcasemcni, dispozitivele in miscare de la cadrul de betonare (sistem de rulare, benzi transInrtoare, redsctoare, etc.) vor avca in permanenli dispozitivele de siguranti prescrise gi se
vor verifica periodic.
vor verifica conductele de betonare, coturilc, stuturile si furtunele de iegitur!.
- se
prccum ;i legarea lor (sc vor utiliza numai legiri cu bride Iiind intcrzisi legarca cu sirme sau
alte mijloace) deasemeni se va yerifica prinderea furtunelor la ferestrele de betonare;
avind in vedere c[ actionirile sint in majoritate electrice, se va verifica continuitat"
- generale de implmintare legarea
centurii
liniei c.f. la aceasta, precum gi continuitatea elec;i
a
liniei.
troconductoare
De asemeni se I'or verifica legarea de impimintarc a utilajelor aclionate electric (pompi.
transportoare, vibratoare, etc.) la masi;
este strict interzis accesul personalului nuncitor care lucreazi la betonare in compartimentul de circulajie cu exceplia celor autoriza{i pentru transportul betonului si mane.rarea
vagoanelor la descircare.
Intrucit fronJurile de betonarc ofer5. gabarite reduse de trecere 9i manevri, se impune
semnalizarea lor vizibill cu limpi de semnalizare cu lumini rogie, cu obligativitatea opriri
in dreptul semnalizS.rii. Pitrunderea oriclrui transport dincolo de lampa de semnalizare se
va {ace nurnai 1a semnalul unui muncitor semnalist autorizat, deplasarea ficindu-se cu viteza
redus6. in tot timpul parcursului {rontului.
Frontul de betonare va fi semnalizat la ambele capete;
se va urmiri curgerea liberi a betonului prin conducte gi furtune evitindu-se {ormarea
dc ,.dopuri"
cu pericol dc expulzare sub presiunc a betonului;
Transportul vagonului automalaxor se va face prin tragcre pentru ca mecanismul
de locomotivi
si poati avea o buni vizibilitatc manevrelor efectuate. ln cazul in care se utilizeazd cadrul Inrt vagon acest lucru cste posibilpe tot traseul galeriei atit la dus, cu vagon
plin, cit gi la intors, cu vagonul go1, locomotiva impingind vagonul gol de sub cadru port-vagon,
llsind vagonul plin adus prin tragere si fie ridicat ;i plecind cu vagonul gol prin tragere. in
cazul in care se utilizeazS. transportul cu bandi, transportul prin tragere nu este posibil pe tot
traseul. Se va limita insi transportul prin impingere la distanla dintre frontul de betonare
qi cea mai apropiati dubll. Pe acest parcurs mecanicul de locomotivi va da semnale acustict
;i luminoase de avertizare, iar muncitorii vor {i special instruili asupra deplaslrii in aceasti
zoni (si utilizeze spaliul de circulatie, si nu stalioneze pe linii sau intre linii, si se retrage
la semnalele mecanicului de locomotivi, etc.);
Avind in vederc cele de mai sus, precum si necesitatea oblinerii unei lucriri de calitatc, -se impune asigurarea unei asistenle tehnice competente.
gi a

17

2.3.5- DecoJrarca inelului

Dupi trecerea timpului nccesar inti.ririi betonului turnat se trece la operalia de deco{rarc. Timpul de intlrire sc va aprecia dup5. experienla cipitati, in funclie de condiliile locale,
tlupi rezultatele dc laborator, dar nu va fi in nici un caz mai scurt dc 2.{ ore de la terminarca
turnirii.
Lucrarile dc dccofrare sc desfa;oari simular cu cele de cofrarc reluindu-se accleaii opcraliuni in ordine inversi. Se desfac prindcrile de radicr, se demonstreazi cofrajul de capit,
se scot bollurile de blocare ale balamalelor gi prin aclionarea cilindrilor hidrauiici laterali se
deslipegte mantaua de bctonul proaspf,t turnat. Ac!ionindu-se apoi cilindrii vcrticali sc coboari

tot colrajul stringindu-se spre centru in pozilia de transport. Carul port-co{raj cu co{rajul
astfel ,,strins" se deplaseazi intr-o noui pozilie in care odati. aiuns se procedcazi la curilirea ;i ungerea mantalei cu deco{rol sau o alti solulie care impiedicir lipirea betonului dc cofraj.
Operatia se executi cu sculc anume concepute 9i adoptate scopului (spacluri, rauti.
dispoziiivul de stropire), linind seama de spaliul ingust in care trebuie desf5.9urati.
Odatl terminatl operalia de curilire ;i ungere a cofrajului carul se deplaseazi intr-o
noui pozilie de bctonare in care se reiau operaliile descrise anterior in aceiagi succcsiune.
Decofrarea nu pune probleme deosebite in ceea ce privegte periculozitatea cu toate acesrespectate prevederile gi precizirile fd.cute in cuprinsul capitolului 2 punctele
trebuiesc
tea
2.3-3. Si 7.3-4. privind manevrarca co{rajului ;i transporturile in zona Irontului de betonare.

CAPITOLUL

(curirlare, ungere, etc.).

Totodati, este indicat ca lucririle de verificarc a profilului gi de repro{ilare si cadi in
sarcina formaliei de la {ront care a executat excava}ia. Se oblinc in {elul acesta, pe lingi echitate s,i cointeresarea formatiei in executarea unei lucriri de calitate inci din faza de excavatie,
o ugurare a lucri"rilor de rcprofilare conducind in final Ia vitezc mai mari de execuJie gi la un
consum mai mic de forli de munc5.
Se va analiza de asemeni necesarul de utilaje plecind de la cele din dotare, necesar care
trcbuie s[ asigure neaplrat ritmul cerut de gra{ice1e de execulic.
Analiza va scoate in eviden!6 daci necesarul de utilaje din dotarc satisface necesitlfile
daci este nevoie de suplimentarea existentului sau dacir punctul de lucru este supradotat.
in acest din urmir caz este evidenti necesitatea de a da disponibili supradotarea pentru a
se evita cheltuielile neeconomicoase.
De {apt intreaga analizi a consumurilor specifice are drept scop, o judicioasi asigurare
tot
ceea ce este necesar oblinerii unei lucrdri de calitate si in termenele previzute evitindu-se
cu
cheltuieli nejustificate ocazionate de stociri prea mari de materiale, de stagndri in procesul
de produclie, distrugeri de materialc ctc.

procesul de elaborare a tchnologici de betonare specilice fiecirui punct de lucru trebuiesc studiate, in afara aspcctclor tchnice dc cxcculie gi o serie intreagi de detalii economice,
resurse de materiale, grafice de cxeculie corclate cu graficul general de c;alonare a lucririlor,
planuri de execulie, ctc. Acestc asp'ecte se vor detalia dc prircipiu in cele ce urmeazi'

in

8,1. Consumuri

PeciJice

Desigur ci, in proiectul de cxecufie, la partaa cconomice sint precizate cantit:r-.

lucriri ti consumurile dc materiale, manoperi ;i utilaje'
de
fila
Executantul insi, trebuie sir analizeze in dctaliu ;i s[ prevadi ncccsarul functiei
de condiliile locala, de perioada de cxcculic ;i de toli ceilalii {actori care de fapt
singularizeazi Iiecare lucrare in parte.
Se vor gindi astfel cousuururilc specificc dc matcriale pc unitatea de mi.suri
consumurile carc, in funclic de viteza de cxeculie impusir, dincnsioncazi mirimca stocurilor de agregate, ciment, necesarul de armituri ;i de matcrial lemnos, consumul de
aer, aPi qi combustibili precum ;i ritmicitatea in aproYizionarea cu aceste materiale
ln cazul cind betonul se transportS' de la o stalie centralizatd. de bctoane consumul
specilic dimensioneazi. numirul ;i capacitatea mijloacelor de transport necesear ;i impunc
comanda {ermi citre stalie a cantitilii de beton necesare si ritmul de livrare a acestuia.
Un capitol aparte il constituie analiza forlei de muncir, analizL care pleacl in primul
rind de la necesarul ca numir 9i speci{ic de meserii (nccali{icafi, minieri, betoni;ti, dulgheri,.
{ierari, mecanici, electricieni, etc.) ;i apoi de la utilizarea existentului.
Aceasti analizi trebuic si lini cont dc vitezele de excculie impuse prin grafic 9i de interdependenla cu celelalte {ronturi de lucru ;i s[ se ob,tini o ast{el de dimcnsionare a formaliilor
care si duci la cregterca generali a productivitilii muncii pe ansamblul punctului de lucru18

De menlionat la acest capitol al analizei cir este de dorit ca formalia de lucru si fie complexl pentru ci lxrnderea lucrlrilor de dulgherie ;i armare este redusi in comparatie cu celelalte lucrlri. In acest sens, se videste necesitatea policalificiLrii muncitori]or astfel ca dul{:herii, de exemplu, si poati monta si armiturile;i sd pregiiteasci cofrajul pentru turnare

3.2. Ju,stiJicarea necesanthri de onateyiqle

;i

utilaje

Din analiza consumurilor specifice pe unitatea de nisurir rezultl un necesar total de

materiale, manoperl gi utilaje care trebuie egalonat in timp func{ie de cerintele ritmului de
lucru impus. Esalonarea este in strins5. interdependenli cu perioadele desfisuririi execufiei
finindu-se cont de ritmul general sau de perioadele de virf. Funcfie de toate acestea apare
clari gi justi{icarea cerinlelor punctului de lucru in necesarul de materiale, manoperi qi utilaje,
in {orrnarea stocurilor necesare in anumite prioade pentru asigurarea fluentei in desfiEurarea
lucririlor, sau pentru desfigurarea unor anumite perioade de{avorabile.
Analizarea in detaliu a acestor aspecte permite totodatl executantului urmirirea prmanenti a asigurlrii necesarului, atentioneazi perioadele ce eventuale stagniri 9i ajutl la evitarea lor sau, in cazul in care evitarca nu cste posibili, rcdistribuirca efectivelor gi orientarea
spre alte lucrlri necesare gi productive.
3.3. Ciclograone si gra;fice
Pentru o buni urmirirea a desfisuririi proceselor tehnologice la diversele fronturi delucru si a principalclor faze de execulie, cste necesarS. intocmirea de ciclograme qi grafice de
detaliu.

sl cuprindi toate operaliile ce se cJectueazi in succesiunea lor fireasci

timpii de execulie precum ;i posibilitilile suprapunerii de operalii care se pot
oxncuta in acelasi timp fdri a sc stinjeni reciproc. in accla5i timp se va urmdri utilizarea judicioasi a {ortei de munci in cadrul aceiuia;i front de lucru sau a fronturilor apropiate.
. In prezenta tehnologie cadru este dat un exemplu de ciclogrami pentru betonarea unur
rnel de 10m lungime, exemplul ayind caracter orientativ
;i privind excluisiv frontul de betcnare. La intocmirea tehnologiei specifice se va avea in vedere posibilitllile locale, cantitlJile
oe lucriri reale prccum
;i interconditionarea si celelalte fronturi de lucru existente.
Acestea trebuie

unnirrindu-se

l9

lntocmirea ciclogramelor gi a diagramelor prezinti ;i avantajul punerii in evidenll a

posibiliti{ilor de execujie cu modul de inscriere in graficul general de lucru, corelat cu termenele de punere in funclie, rezultind astfel necesitatea atacirii unuia sau mai multor fronturi
de lucru, Se vor intocmi grafice de circulalie corelindu-se astfel traficul diverselor transporturi
tehnologice cu indicarea punctelor de incrucigare gi asteptare.
3.4. Planuri si, detalii
Pentru deplina intelegere gi insugire a tehnologiei de citre personalul de executie, aceasta
trebuie completati cu toate planurile gi detaliile necesare.
Astfel o listd minimali a planurilor care trebuie sf, insoleasci partea scrisi, trebuie si
cuprindi:
planul de situatie cu platformele tehnologice precum gi ciile de acces la suprafali
gi in -subteran;
secliunile sau profilele
- scheme de principiu alecaracteristice;
fazelor tehnologice;
- obiectele necesare pentru platformele tehnologice cu toate dot[rile;
- schema relelelor diverselor instalalii cu posibilele puncte de racord;
- graficul de execulie corelat cu graficul general.
-Aceasti listl minimali. trebuie completat5. cu tot ceea ce se mai consideri necesar funclie
de specificul fieclrui punct de lucru conducind in linal la explicitarea tuturor operatiunilor.

CAPITOLT]L

4.1. Lucrdri anexe care necesitd d.elalii de execulie

Toate utilajele, mecanismele, platlormele de lucru descrise in prezenta tehnologie cadru
sint proiectate ti construite, ele lucrind deja in diverse fronturi de lucru. Trebuie {inut insi
seama de faptul c[ la proiectarea lor s-au avut in vedere anumili parametrii func]ionali gi de
gabarit impugi de caracteristicile obiectivelor pntru care au fost gindite.
La intocmirea tehnologiei speci{ice se va avea in vedere acest lucru si se vor efectua toate
adaptirile necesare fer5. insi a se modifica structural.
Adaptlrile precum ti detaliile de execulie a acestora vor trebui supuse spre aprobare
proiectantului de specialitate. Deasemeni se va avea in vedere c[ toate dispozitivele descrise
au fost gindite cu anumite dotiri privind respectarea normelor de proteclia muncii iar modificirile gi adaptlrile nu trebuie si in{luenleze in mod negativ aceste dotiri.
Este posibil ca pe parcursul execuliei si fie aduse anumite imbunitlliri gi ra]ionaliziri
dislnzitivelor, acestea trebuind insi si primeascS acordul proiectantului de specialitate ca
gi adaptirile de gabarit.

CAPITOLUL 5. CONCLUZII

climat de muncl lavorabil prin intretinerea in permanenti. a unui grad

- crearea unui
de ordine si curltenie ridicat la {ronturile de lucru.
Condilia pdncipali a succesului consti insi in prelucrarea 9i inlelegerea tehnologiei
citre
intregul personal de executie.de la factorii de supraveghere tehnici pini la ultimul
de
muncitor necalificat.
5.1. Norme de tehnica securitd.lii

.tnuncii

prezentei tehnologii cadru, pe pfursul descrierii Azelor tehnologice, au fost

arltate operafiile cu grad mai mare de periculozitate gi misurile necesare pentnr evitarea cauzelor generatoare de accidente.
ln plus, se vor lua toate mlsurile considerate necesare fali de condifiile specitice de la
fiecare punct de lucru, cele aritate pine acum avind caracter general ;i comun tuturor lucrerilor de acest gen. Se atentioneaz5 in mod special asupra mlsurilor ce trebuiesc luate la manevrarca maginilor (pilotare obligatorie Ia mersul cu spatele), vagoanelor automalaxoare (manewe
numai prin tragere), precum 9i la utilizarea relelelor de aer comprimat (vane, legituri cu bride
la furtune, distribuitoare) gi electrice (prize, implmintiri, etc.).
In subteran o atenlie sporiti se va da desfi.;uririi translnrturilor de persoane gi materiale introducindu-se panouri gi semnale averlizoare in punctele priculoase.

ln cadrul

Persinnalul muncitor va fi instruit gi autorizat Fntru operatiunile ce urmeazi a le elecuta.

Cu ocazia instructajelor de proteclia muncii se va face si verilicarea insu;irii cunogtinlelor
de tehnologie gi proteclia muncii.
La inceputul fieclrui schimb, dupi apel, se va line de citre conducitorul tehnic un scurt
instructaj cu aritarea operaliunilor ce rrmeazi a se desfi.gura gi posibilele cauze care pot
genera un accident indicindu-se mlsurile ce trebuiesc luate pentru evitare.

5.2. VeriJicdri Lnainte de tnceperea luuului

Pentru desfi;urarea procesului tehnologic in deplini siguranlI ti in condifii care si asigure o buni. calitate a lucrlrilor, trebuiesc efectuate anumite verificiri inainte de inceperea
operafiilor.
Astfel se va verifica dacl sint asigurate materialele gi utilajele necesare, daci. pregltirea
a fost flcutl in condilii de calitate, se va verifica starea fronturilor gi a liniilorc.f.i. o atenti,
verificare se va lace asupra stirii tehnice a dispozitivelor gi utilajelor precum gi asupra re!elelor gi instalaliilor.
I-a apel se va verifica daci personalul are in dotare gi folosegte echipamentul de lucru
9i de proteclie previzut, deasemeni gi in timpul lucrului.
Este cazul a aminti aici de obligativitatea intocmirii, pe parcursul desfiguririi operaliunilor, a unor acte neapirat necesare la cartea construcliei:
- procese verbale de lucriri ascunse;
verificarea impreuni cu beneficiarul gi CTC-ut a reprofilirilor gi oblinerii conturului

Adaptarea prezentei tehnologii cadru si transpunerea ei in tehnoiogie specifici de lucru,

funclie de posibiliteJile locale, va duce la cregterea productivitilii muncii gi lamirirea ritmurilor de executie.
Cregterea productivitlfii muncii se ob.tine pe doui cdi si anume:
uturarea muncii fizice prin utilizarea mijloacelor mecanizate propuse in tehnologie;

'20

prescris ;

receplia

preliminari a inelului (armare, cofrare, curifenie);

- prelevarea
probelor, buletine de analizi 5i certilicate de calitate;
-Toate
ale inelelor.

aceste se

vor consemna sub semnltura celor reslrcnsabili in figele de betonare

9l

5.3. Realizdri oblinute

t'rin

aplicarea tehnologiei

AceastS. tehnologie, in diverse variante, a fost aplicatf, pini in prezent la lucr5ri de betonare obfinindu-se rezultate destul de mullumitoare dintre care putem exemplifica:
a) Aducliune principali Tiu-Sugag din cadrul amenaiirii hidroenergetice Sebe;.
Aducliunea are o lungime totall de 8 km avind acces numai pe la capete.
Betonarea s-a executat dupii strlpungerea galeriei, punctul'de lucru dispunind de Iavrica
de betonare la gura galeriei.
Radierul a fost executat din prefabricate doar pc o lungime de 3 km restul fiind betonat monolii cu linia montatl" pe traverse.
I-a aceasti aducjiune s-au realizat in con<lifiile menlionate intre 400 m 9i 450 m lungime
pe lunl gi front utilizindu-se un car port-cofraj ;i 70 ml cofraj metalic distribuili in 3 frontlri
de lucru.
b) Aducliune principale Riul Mare-Retez.at din cadrul amenajirii hidroenergetice

Riul

Mare.

Aducliunea are o lungime totaii de 18 428 ml gi se compune din patru tronsoane dupi
cum urmeazi:
Priza-Netig 352 ml excavatl clasic
- Netig-Valea 3Mare { 557 ml excavati ; clasic;
\ralea Mare--Valea Jurii 5 988 ml excavati cu magin[ de excavat la secfiune plinl ;
---: Valea
Jurii-Castel 4 531 ml excavate cu ma;ina de excavat la secliune plini'
Betonlrile s-au executat pini in prezent pe tronsoanele Prizi-Neti; qi Valea JuriiCastel, celelalte fiind in lucru.
Pe tronsonul Prizi-Neti9 s-a lucrat in doui fronturi (unul de numai100,0 ml), cu doud
instalalii de 60 ml cofraj metalic. Instalalia care a betonat aproape singurl tronsonul a oblinut
performanle intre 120 ;i 240 mI pe lunl, betonarea executindu-se dupi strlpungere. De mentionat cf, prefabricatele de rldier au fost 9i ele montate tot dupl stripungere.
Pe tronsonul Valea Jurii--{astel unde prelabricatele de radier s-au montat concomitent cu avansul ma;inii de excavat, betonarea s-a executat tot dupi stripungere.
S-a betonat cu doul instalalii gi 60 ml cofraj repartizali in doui fronturi de lucru.
Performanlele maxime au fost 400j450 ml pe lunl gi pe ambele fronturi de betonare.
Urmitoarele tronsoane care se vor betona vor beneficia fiecare de cite 4 instalalii cu cite
30 ml cofraj {iecare.
Trebuie menfionat ci. prformanlele destul de scizute oblinute au {ost datorate p de
o parte infiltraliile masive de api gi pe de altn parte faptului cl reprofilarea inelului a durat
foarte mult, la excava{ie nedindu-se suficienti atenlie realizirii profilului prescris.
c) Aducliunea Pecineagu din cadrul arnenajirii hidroenergetice Dimbovila-Cldbucet.
Aducliunea are o lungime totall de 9 551 rril fiind compusi din trei tronsoane ;i anume:

Priza-Dracsin

4 203

ml excavalie clasicl;

Dracsin-Cascoe Z 179 ml excavalie clasici;

Cascoe-Castel 3 169 ml excavalie clasici.
-Din lungimea totali s-a betonat folosindu-se instalaliile de betonare

olungime de 5 400 ml
galeriei,
restul
s-a betonat clasic (cu cintre ;i
betonare care s-a executat dupi strlpungerea
cofraje de inventar) la realizarea excavafiei din cauza {aptului cl roca a fost slatri.
Pe aproape lntreaga lungime betonatl clasic s-a betonat gi radierul astfel c6, dupi stripungere s-au montat prefabricate de radier p o lungime de 6 200 ml. La fiecare cap[t ;i fe'
reastrl de atac a existat fabrica de betoane la gura galeriei.
22

Pentru betonarea mecanizati s-au utilizat un numlr de 6 instalalii cu 105 ml cofraj

metalic repartizati in patru sau maximum cinci lronturi de betonare. in aceste condilii s-au
rcalizat 210 ml pe luni gi front in total, pe galerie, oblinindu-se 700-800 ml pe lun5..
Accste realiziri au {ost obtinute, dupi cum se observi, in condilii mai mult sau mai
pulin diferite de cele ideaie descrise in tehnologia cadru.
Din acest motiv ele sint susceptibile a fi imbunitljite la lucrdrile in execulie Ia ora actuali sau la cele ce urmeazl a fi atacate in viitor.
Este indicat, pentru ridicarea productivitllii muncii gi sporirii ritmurilor de execulie,
ca tchnologiile de lucru intocmite si se inscrie, pe cit posibil, in linia generall a tehnologieicadru.
Incidente ht, galerii datoritd execuliei deJectuoase
in general incidentele sau accidentele semnalate la galeriiie diferitelor lucri.ri hidroenergetice sint datorate execuliei necorespunzitoare gi se manifesti ca fisuri sau erodd.ri in
ciuni;uiala interioari.
Astfel se 1nt men.tiona dintre cele mai cunoscute din lume incidente:
Barajul Glen Canyon (S.U.A.). La tunelele de deviere a apelor pe timpul construcliei
barajului s-au constatat eroziuni ale radierelor p toati lungimea lor avind Iijimi de cca. 5,50 m
gi adincimi de {-5 cm. Au fost necesare reparalii cu beton epoxidic care au necesitat intre'
r.n.rpr l"cr;rilar
Barajul Blue Messa (S.U.A.). Deasemeni, la tunelul de deviere, s-au produs eroziuni
ale radierului;i pere{ilor cimiguielii din beton avind adincimi intre 2,5;i 13,5 cm. Remedierile s-au Iicut cu betoane epoxidice in timpul acesta Iucrarea {iind intreruptd.
Din practica de execulie din lara noastri mentionim urmitoarele:
U.H.E. Sadu V.
-Galeria forfati"
din beton armat A 1,8 m avind grosimea cimiguieiii de 50 cm a prezentat un numir de 18 fisuri circulare cu deschideri de la I mm la 10 mm. Fisurile au apf,rut
ca urmare a circulaliei apei de infiltralie prin spateie cimiguielii dig beton, a existenlei unor
goluri in iungul galeriei ca urmare a putrezirii sprijinirilor {olosite la execu}ia excavatiilor, a
modului de spdjinire a galeriei de tip grindl continue precum qi altor cauze.
Remedierile au constat in etanqarea fisurilor (injecfii de umplere, benzi de cauciuc cu
coliere metalice), blindarea tronsoanelor gi construirea unui nou castel de echilibru cu scurtcircuitarea zonei accidentale.
Centrala a Iost opriti pentru o perioadi de 2 ani cu pierderile respective din productia
de energie gi cu cheltuielile aferente reparafiilor.
Barajul Vidia. S-au produs eroziuni la golirea de fund pe mai multe zone cu adin- 20-30 cm in lungul
cimi de
radierului inclinat iar la radierul cotului de racord o cavernS, de
cca. 2 m adincime gi 15-17 ml lungirne.
S-a rebetonat golirea de fund fird, implicalii Ioarte mari intrucit ea nu a fost folositi
decit in timpul execuliei barajului si de umplere parliali a lacului.
Astfel de def'ecJiuni au mai aplrut ;i la aite galerii cu injeclii mai mari sau mai mici
funclie de amplasarea lor sau a soluliilor de remediere-

FABRiCA DE

BUNCAR

BEION

PE

NTR

TRANS FE R

BETON

VAl.l.!8

TR

ANSPORT

BE

TON

IN

6ALER IE

Loromotiva

Proiect
^r.T-12

Ctl

mc

BETONARE

INEL

TO F R A R E

66

hoiecl nr.T-121BlBL

MONTARE ARMATURI

Cadru

mob

il

REPROFILARE

cirrulara
vtrif icare. prof il

Bara-

Prorect ff.T-12t El8t+

-.-

PLAT

FORMA
MONTAJ

DE

REPROF ILARE

SI

ARMATURI

shiata gflr
din betoo

\\

-//
/
armatur

ilof

Proiect nr.T-124

CAR

Zona betonaia
Irpl

PORTTOFRAJ

Zona

in

betonai

VEOERE

pregatire peniru

Scqurr

'

it

iv

Zona excavala cu radierul

Jdin prefabricate moniai

betonale

de ridicare

./ coborrre cofrc j

__1_

Sina

C.E

i..-l|--

Proiect nr

T-12t*8181

tAR

PORT_ TOFRAJ

SETTIUNE

tofraj ptiat In pozifie

de

(ohaj in

pozitie

hansport

7^-1---'
')___r__
/;

I
1''/'

Proiect

nr.

T-1248/84

OISPOZITIV STROPTT COFRAJ

ClCL06RAliA PENTRU BET0NARE INEL

\t:

DENUIiIREA OPERATIEI

SChr /Itb I
a3 4 5

le
h

T mp

"antii.
tmAri

execu le
s ch m

9 l0

11

IL

ore

DE

'10 m(

scn I Ttb
1

t+ 1q to

11

Il

18 19 20 21

ntl <Fp vA

/l

T 11

Prqatire roca verific profil

'l

feFrofitare cufatife

140mp

Montaj armaiuri

2m0rq

Decofrdre

o Dephs:re , curstire,
a-

ASnp

Monfare, centrare

tn

a_

l-,

Cuftaj

capat

13etonare inel

Lmp
54

mc

t5

ra

:A

Proiect nc.T-121+{84

I 10