Firma : S.C. B.A.L.C. PROIECT CONSTRUCT DESIGN S.R.L. Sediu : Cumpana, str. Ciocarliei, nr. 15, jud.

Constanta Activitate : Proiectare structuri de rezistenta CAEN 7112 C.U.I. : 28560636 30.05.2011 Nr. de ordine in reg. com. : J13/1268/27.05.2011 MEMORIU DE REZISTENTA DATE GENERALE ALE PROIECTULUI 1. Denumirea obiectivului : CONSTRUIRE ANSAMBLU IMOBILE 2. Adresa : ZONA FALEZA STR. EMINESCU, MUNICIPIUL CONSTANTA 3. Beneficiar : S.C. FIN.CO.GE.RO.SPA CATANIA ITALIA S.R.L. 1. OBIECTUL PROIECTULUI Obiectul proiectului il constituie CONSTRUIRE ANSAMBLU IMOBILE ZONA FALEZA STR. EMINESCU, MUNICIPIUL CONSTANTA 2. ELEMENTE PROIECTULUI DE TEMA PENTRU ELABORAREA

Conditiile de proiectare sunt urmatoarele : - zona seismica de calcul caracterizata de valorile ag=0.16g i perioada de col Tc=0.7 s. - clasa de importanta a constructiei este II ( conform P100-2006)

3. PREZENTAREA SOLUTIILOR TEHNICE PROPUSE A. PUNEREA IN SIGURANTA A EXCAVATIEI Pentru executia complexului de imobile cu cota de fundare situata la nivelul Marii Negre se cere punerea in siguranta a malului falezei pentru asigurarea acestuia in timpul executiei. Tot odata amplasamentul se situeaza in sit arheologic Necropole cod CT-II-m-A-02555, partia in zona de protectie a monumentului arheologic Cavoul Hypogeu de la Zorile cod CT-I-s-A-02553.10 si in

zona de protectie a sitului urban cod CT-II-s-B-02842, conform Listei Monumentelor Istorice 2010. Conform proiectului si planului de situatie intreg complexul se situeaza in afara zonei de protectie a monumentului arheologic invecinat, respectandu-se zona de protectie de 100 m. Solutia de punere in siguranta a malului este realizarea unui ecran de piloti secanti (perete) ce formeaza un zid de sprijin pentru intregul mal in timpul executiei sapaturii cat si a infrastructurii complexului de imobile. Proiectul zidului de punere in siguranta a malului Urbanizare ansamblu ZONA EMINESCU a fost verificat la cerintele de specialitate in vigoare conform legii si autorizat de primaria Municipiului Constanta cu numarul de autorizatie nr. 2138/22.12.2010 . Pilotii secanti descrisi in continuare si reprezentate in tabelele grafice ale proiectului Urbanizare ansamblu ZONA EMINESCU vor fi realizate cu scopul de a sustine terenurile naturale si umpluturile de teren. Acesti pilotii secanti realizati cu pilot din beton secant cu cel din beton armat, incastrat in stratul de baza al terenului si ancorate prin tiranti incastrati. Modalitatile de executie, conform celor prevazute in tabelele grafice ale proiectului: 1 Pregatirea lucrarilor de nivelare a terenului la nivelul capatului pilotilor pentru realizarea grinzii de ghidaj si a banchetei de lucru pentru masinile operatoare. 2 Realizarea pilotilor (diametru 1200 mm sau 800 mm) cu metoda de rotatie, cu utilaj de pilotare cu tub recuperabil, prealabil cu utilizarea unui vibrator hidraulic, tinut suspendat si apoi instalat de o macara puternica pe senile. 3 Tubul introdus in foraj va avea o lungime de circa 12 m, in timp ce perforarea de desubt va fi protejata de noroi bentonitic, aditivat cu CMC (carboximetilceluloza) pentru a evita descompunerea datorata eventualului contact cu apa marina sau alte elemente poluante. In cazul in care apa de amestec este excesiv de acida, va fi corectata cu soda. (in cazul in care se verifica dificultatea de a tine deschisa sapatura, tubul forma recuperabil va fi impins pana la fundul perforatiei; in acest caz se vor suda elementele tubului si va fi utilizata o menghina hidraulica de extraxctie). 4 Va fi apoi coborata carcasa de armatura, realizata conform desenului, cu un tub coaxial predispus pentru conexiunea bazei pilotului dedesubtul stratulului de baza prin formarea unui scurt micropilot. 5 Turnarea betonului se va realiza prin introducerea unui tub astfel incat sa se execute turnarea prin retragerea tubului odata cu avansarea betonului in foraj pentru a evita segreragile, golurile, etc.

6 In plus, odata inlaturare grinzile de ghidare, pilotii secanti vor fi legati prin intermediul unei grinzi de coronament cu inlaturarea in prealabil a betoanelor din capetele pilotilor considerate degradate. 7 Se va incepe sapatura mecanica in spatele pilotilor secanti (dupa atingerea maturitatii betonului din piloti) pana la nivelul platformei de lucru pentru executarea primului rand de tiranti; Introducerea la adancimea necesara a tirantului, conform raportului de calcul, urmand ancorarea in straturile prevazute si recomandate in proiectul tehnic si acceptat de catre geotehnician si verificator atestat AF. Realizarea lungimii de ancorare a tirantului se va efectua prin urmarirea permanenta a materialului scos din forajul tirantului si specificat in fisa de urmarire. 8 Se vor efectua carote in pilotii secanti ce urmeaza sa fie strapunsi de tirant si se vor realiza gaurile de injectare a tirantilor cu unghiuri de 20-30 fata de orizontal, impinse pana la lungimile proiectului. Perforarea va fi efectuata prin sonda de rotatie sau rotopercusor, cu acoperire continua si circulare fluide. Pentru circularea fluidului de perforare vor fi utilizate pompe cu piston cu greutati si presiuni adecvate. 9 Dupa perforare se vor indeparta resturile din gaura, sau in suspensia fluidului de perforare, extinzand circularea fluidului pana la circularea completa. Dupa indepartarea resturilor se vor efectua urmatoarele operatiuni: reumplerea gaurii cu ciment (cimentare de prima faza); introducerea tirantului tip Tensacciai 608 (pentru care se ataseaza in continuare documentatie tehnica sintetica) cu o conducta cu supapa pentru injectarea finala de sigiliu, realizata sub presiune care, la maturizarea tirantului, va urma tractiunea; reumplerea dispozitivelor de separare si protectie interne (sac obturator, sfera interna) ; executarea injectarilor selective cu presiuni si volume controlate; pozitionarea capului si dispozitivelor de postensionare; probe de sarcini de testare; tensionarea tirantului; injectarea partii libere; protectia capului. 10 Se va proceda in acest mod pentru fiecare fir a tirantilor pana la atingerea fundului sapaturii. 11 Dupa atingerea fundului sapaturii se vor incepe lucrarile de executie ale structurilor prevazute in proiect, organizarea de santier asigurand un ritm accelerat al lucrarilor de infrastructura deoarece aceasta va intra in contact cu pilotii secanti si va aduce un spor de siguranta la stabilitatea malului. Dupa terminarea lucrarilor de executie a infrastructurii aceasta va putea sa preia impingerile date de mal, avand efect de contrafort pentru zidul de piloti secanti.

A. INFRASTRUCTURA A.a. Infrastructura constructiilor inalte. Deoarece terenul existent la nivelul Marii Negre nu corespunde cerintelor de fundare pentru preluarea presiunilor si deformatiilor date de structura imobilului se adopta fundarea de adancime pe piloti forati cu tub recuperabil, flotanti, ce asigura transmiterea incarcarilor la terenul bun de fundare in mod corespunzator. Pentru o transmitere in mod echilibrat a eforturilor la pilotii forati se adopta solutia de realizare a unui subsol tehnic cu inaltimea de 1.80 m format din pereti din beton armat, dispusi pe ambele directii, ce sunt incastrati in radierul general gen dala groasa cu grosimea de 1.00 m si legati la partea superioara de un planseu cu grosimea de 15 cm. In acelasi timp subsolul tehnic adoptat asigura si o incastrare mai buna a profilelor metalice ce se dezvolta in elementele de beton armat din suprastructura realizata in sistem B.A.R. si o cutie rigida capabila sa preaia actiunea seismica caracteristica zonei. Pe intreaga inaltime a subsolurilor pe partea in contact cu zidul de sprijin realizat din piloti flotanti se prevede un peret din beton armat cu grosimea de 30 cm si din loc in loc bulbi cu efect de contrafort. Placa gen dala groasa ce se va realiza la nivelul subsolurilor solidarizeaza acest perete cu bulbi cu restul structurii, aceasta avand efect de diafragma orizontala si asigurand transmiterea incarcarilor orizontale date de impingerea terenului in cazul cedarii sau expirarii ancorelor ce asigura stabilitatea zidului de piloti secanti, structura fiind capabila sa preaia aceasta suprasarcina. Pentru asigurarea ventilatiei intre subosoluri placa din beton armat este prevazuta cu goluri in apropierea peretelui de dublare a pilotilor secanti. Pentru realizarea fundatiei pe piloti flotanti este necesara realizarea de poligoane de incercare a pilotilor conform normativelor in vigoare. Pentru fiecare structura inalta, in apropierea acesteia, se va realiza cate un poligon de incercare cu numarul de piloti aferent, conform noramativelor, stas-urilor si prescriptiilor in vigoare. NU SE VOR INCEPE LUCRARILE LA FUNDATII PANA NU SE VOR CORELA CITIRILE DIN POLIGOANE CU NOTELE DE CALCUL REALIZATE PENTRU PILOTII. CALCULUL PILOTILOR SE REALIZEAZA DUPA DATE OBTINUTE EXPERIMENTAL SI NU SUNT INTOTDEAUNA CORELATE CU REALITATEA DIN TEREN (STRATIFICATIILE POT SA DIFERE FATA DE CELE DATE IN STUDIUL GEOTEHNIC). DUPA INTERPRETAREA CITIRILOR DIN POLIGON SE VOR STABILII PILOTII, ADANCIMEA APROXIMATIVA SI DISPUNEREA LOR PENTRU FUNDATIA STRUCTURILOR INALTE. A.b. Infrastructura parcajelor. Sistemul de fundare proiectat pentru parcajele care se dezvolta pe 2, 3 sau 4 nivele este de tip radier cu grinzi dispuse pe ambele

directii. Pentru preluarea si transmiterea incarcarilor la terenul situat la nivelul Marii Negre se prevede sub radierul general o perna din piatra sparta compactata cu grosimea de 80 cm. Pe intreaga inaltime a subsolurilor pe partea in contact cu zidul de sprijin realizat din piloti flotanti se prevede un peret din beton armat cu grosimea de 30 cm si din loc in loc bulbi cu efect de contrafort. Placa gen dala groasa ce se va realiza la nivelul subsolurilor solidarizeaza acest perete cu bulbi cu restul structurii, aceasta avand efect de diafragma orizontala si asigurand transmiterea incarcarilor orizontale date de impingerea terenului in cazul cedarii sau expirarii ancorelor ce asigura stabilitatea zidului de piloti secanti, structura fiind capabila sa preaia aceasta suprasarcina. Pentru asigurarea ventilatiei intre subosoluri placa din beton armat este prevazuta cu goluri in apropierea peretelui de dublare a pilotilor secanti. Fundatiile parcajelor sunt separate cu rost de dilatatie si tasare, tratat special pentru impiedicarea patrunderii apei subterane in interiorul constructiei. A.c. Infrastructura auditorium (cinematograf). Deoarece infrastructura, fundatia si subosolul, se dezvolta sub nivelul Marii Negre in acest calz se va adopta solutia de imbunatatire a terenului in vederea excavatiei, impiedicarii intrarii apei marii in incinta si transmiterii incarcarilor la teren prin tehnologia de jet-grouting. Prin jet-grouting se intelege injectarea in teren a unei suspensii de apaciment sub presiune prin intermediul unor diuze si formarea unui ecran impermeabil. In acest caz se vor incepe injectarile si pe parcursul realizarii acestora se vor face incercari geotehnice sistematice pana la obtinerea capacitatii portante si a impermebiliazarii necesare realizarii fundatiei si a infrastructurii. Fundatia este realizata din radier cu grinzi dispuse pe ambele directii, atat pentru cinematograf cat si pentru parcarea aferenta acestuia.Fundatia celor doua corpuri este separata prin rost de diltatie si tasare, tratat special pentru impiedicarea patrunderii apei subterane in interiorul constructiei. Infrastructura cinematografului este realizata ca o cutie rigida cu pereti din beton si planseu casetat din beton armat. B. SUPRASTRUCTURA Suprastructura constructiilor inalte este realizata sa poata raspunde cerintelor impuse de normele si prescriptiile in vigoare. Sistemul de realizare a acestora este format din cadre, pereti si plansee din beton armat. Stalpii sunt metalici pentru turnurile A1, A2 si B iar in cazul complexului hotelier sunt stalpi B.A.R.. In ambele cazuri profilele

metalice la vedere se vor trata cu autospumante in vederea protectiei la foc a acestora. Peretii din beton armat cu profile metalice si armatura flexibila asigura stabilitatea structurii la actiuni statice si dinamice (seism), deplasari relative la S.L.S. si S.L.U.. Planseele din beton armat asigura efectul de diafragma orizontala pentru transmiterea eforturilor orizontale din actiunea seismica. La partea superioara structurile sunt prevazute cu o sarpanta metalica si invelitoare din tigla ceramica. Din punct de vedere ale conditiilor tehnice cerute constructiilor, cladirea este proiectata sa raspunda urmatoarele exigente prevazute in Legea Calitatii nr.10/1995: - rezistenta si stabilitate la solicitari statice si dinamice; - siguranta in exploatare; - siguranta la foc; - sanatatea oamenilor si protectia mediului; - izolatie termica, hidrofuga si economie de energie; - protectia impotriva zgomotului. 4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI La executia lucrarilor de constructii se vor lua toate masurile necesare privind protectia la actiunea focului, prevenirea si stingerii incendiilor pe durata executiei constructiei, precumm si protectia,tehnica securitatii si igiena muncii. In acest sens se vor respecta: - Regulamentulprivind protectia si igiena muncii, aprobat de M.L.P.A.T.cu ordinul 9/N/15 III 1993 - Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor _Decret nr. 290/16 VIII 1997 -P118-99 : Norme tehnice de proiectare si realizare constructiilor privind siguranta si protectia la actiunea focului - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobat de M.I. cu ordinul 7/N/3 III1993 381/4.III 1993, si M.L.P.A.T.cu ordinul

- C300/94 : Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatiile aferentete acestora - C58/96 : Siguranta la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile utulizate la constructii - Toate normativele si reglementarile tehnice ( cu caracter republican si/sau departamental), in vigoare privind cerintele stabilite prin Legea nr.10/1995, referitoare la protectia si igiena muncii in constructii, prevenirea si stingerea incendiilor, etc.

Intocmit: Ing. Bogorodea Lucian