COTOFANA CONCEPT SRL

J13/2404/2009, CUI 26175154, BANCA TRANSILVANIA, RO 83 BTRL 0140 1202 T162 23XX, ING BANK CONSTANTA, RO 05 INGB 0000 9999 0169 7448, BD. TOMIS 143A, BIROU 903, CONSTANTA 900591, TEL: 0744.84.84.74, 0745.60.28.22, TEL/FAX: 0341.71.02.14 arh07cc@yahoo.com, ing07cc@yahoo.com,

MEMORIU TEHNIC DE REZISTEN

Hotel Oltenia staiunea Olimp
Capitolul I DATE GENERALE 1 . 1 Denumirea lucrrii : Modernizarea hotelului Oltenia din staiunea Olimp. 1 . 2 Beneficiar : OLTENIA ESTIVAL 2002 SA 1 . 3 Scopul modernizrii : n conformitate cu prevederile Normativului pentru proiectarea antiseismic a constructiilor de locuine , social-culturale , agrozootehnice si industriale , indicativ P 100 92 si aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul nr.3/N/ din 14 aprilie 1992 , beneficiarul SC OLTENIA ESTIVAL 2002 SA , a comandat expertizarea construciei hotelului Oltenia din staiunea Olimp pentru evaluarea nivelului de protecie seismic n vederea modernizrii spaiilor de cazare . Aceast solicitare se ncadreaz , totodat i n obligaiile proprietarilor de cldiri aa cum sunt ele stipulate de ctre Hotrrea Guvernului nr. 644 din 31 mai 1990 ( Hotrre publicat n Monitorul Oficial nr.80 , anul II , paginile 7 si 8 ) , Ordonana Guvernului nr. 2 din 14 ianuarie 1994 ( privind calitatea in constructii ) si Ordonanta Guvernului nr.19 din 27 ianuarie 1994 ( privind punerea n sigurant a fondului construit existent ) i Legea Nr.10 ( a calitaii n construcii ) . La baza prezentei documentaii au stat urmtoarele materiale: 1. Releveul de arhitectur ntocmit de ISCACOV&ASOCIAII SRL mai 2013. 2. Releveul de structur ntocmit de COOFAN CONCEPT SRL mai 2013. 3. Proiectul nr. 263 din anul 1970 intocmit de Institutul Carpati Bucuresti , proiect incomplet din p.d.v, planuri si detalii de rezistenta pus la dispozitie de beneficiar 4. Expertiz tehnic asupra structurii de rezisten a hotelului Moldova din staiunea Olimp ntocmit de SC EXPROTON SRL februarie 2003 pentru structuri similare 5. Expertiz tehnic asupra structurii de rezisten a hotelului Oltenia din staiunea Olimp ntocmit de SC EXPROTON SRL 10 iunie 2013
Pag.1 din 16

6. Raport geotehnic asupra naturii i a sistemului de fundare a hotelului Moldova din staiunea Olimp ntocmit de SC FORCON SRL aprilie 2003 pentru structuri similare . 1.4 Considerente tehnice generale Nivelul aciunii seismice folosit la evaluare: n concordan cu cele de mai sus, P100-3/2008 Cod de evaluare i proiectare a lucrrilor de consolidare la cldiri existente vulnaribile seismic. Vol.1 Evaluare. Vol.2 Consolidare, precizeaz c evaluare seismic a cldirilor existente urmrete s stabileasc dac acestea satisfac cu un grad adecvat de siguran cerinele fundamentale avute n vedere la construciile noi. Cerinele fundamentale, sigurana vieii i limitarea degradrilor precum i strile limit asociate (ultima SLU i de serviciu SLS), sunt definite n P100-1:2006, 2.1(1), iar intervalul mediu de recuren (IMR) al aciunilor seismice considerat pentru cele dou stri limit este IMR = 100 ani. Diferenierea siguranei necesare pentru construcii aparinnd diferite clase de importan i de expunere la cutremur se face prin intermediul factorului de importan 1, conform P100-1:2006, 4.4.5. Informaiile necesare pentru evaluarea structural trebuie s permit: (a) identificarea sistemului structural i msura n care sunt satisfcute criteriile de regularitate din P100-1:2006, 4.2.3. Informiile vor fi obinute, fie din investigaiile pe teren, fie din planurile proiectului. (b) Identificarea tipului de fundaii ale cldirii. (c) Identificarea categoriilor de teren clasificate n P100-1:2006, 3.1. (d) Stabilirea dimensiunilor generale i alcturii seciunilor elementelor structurale, precum i a proprietiilor mecanice ale materialelor constituente. (e) Identificarea eventualelor defecte de calitate a materialelor i/sau deficiene de alctuire a elementelor. (f) Precizarea procedurii de stabilire a forelor seismice de proiectare i a criteriilor de proiectare seismic folosite la proiectarea iniial. (g) Descrierea modului de utilizare a cldirii pe durata de exploatare i a modului de utilizare planificat al acesteia i precizarea clasei de importan n acord cu prevederile din P100-1:2006, 4.2.5. (h) Reevaluarea aciunilor aplicate construciei, innd cont de utilizarea cldirii. (i) Identificarea naturii i a amplorii degradrii structurale i a eventualor de remediere consolidare executate anterior. Se au n vedere nu numai degradrile produse de aciunea cutremurelor ci, i cele produse de alte aciuni, cum sunt ncrcrile gravitaionale, tasrile difereniate, atacul chimic datorat condiiilor de mediu sau tehnologice, etc. Funcie de cantitatea i calitatea informaiilor obinute se adopt valori diferite ale factorilor de ncredere. Definirea nivelurilor de cunoatere (1) n vederea selectrii metodei de calcul i a valorilor potrivite ale factorilor de ncredere, se definesc urmtoarele niveluri de cunoatere: KL1: Cunoatere limitat KL2: Cunoatere normal KL3: Cunoatere complet
Pag.2 din 16

(2) Factorii considerai n stabilirea nivelului de cunoatere sunt: (i) Geometria structurii: dimensiunile de ansamblu ale structurii i dimensiunile elementelor structurale, precum i ale elementelor nestructurale care afecteaz rspunsul structural (de exemplu: panourile de umplutur din zidrie) (ii) Alctuirea elementelor structurale, incluznd cantitatea i detalierea armturii n elementele de beton armat, detalierea i mbinrile elementelor din oel, legturile planeelor cu structura de rezisten la fore laterale, realizarea rosturilor cu mortari cu natura blocurilor la zidrii, etc. (iii) Materialele utilizate n structur, respectiv proprietile mecanice ale materialelor din beton, oel, zidrie, lemn dup caz. (3) Nivelul de cunuoatere realizat determin metoda de calcul permis i valorile factorilor de ncredere (CF). Factorii de ncredere n vederea stabilirii caracteristicilor materialelor din structura existent utilizate la calculul capacitii elementelor structurale, n verificarea acestora n raport cu cerinele, valorile medii obinute prin teste in-situ i din alte surse de informare se mpart la valorile factorilor de ncredere CF, definii n tabelul 3.1, conform nivelului de cunoatere. La verificarea elementelor fragile, la eforturile asociate mecanismelor de plastificare, rezistena elementelor ductile se determin multiplicnd valorile medii ale rezistenelor obinute din ncercrile in-situ sau din alte surse de informaii, cu factorul de ncredere dai n tabelul 3.1, corespunztor nivelului de cunoatere. n cazul n care condiiile concrete de investigare permit doar un nivel de inspectare superficial a delatiilor, inferior nivelului limitat (procentul de elemente verificate 15%) se vor utiliza factori CF mrii (orientativ CF = 1,5 ... 2,0) funcie de nivelul informiei disponibile. Capitolul II DESCRIEREA GENERAL A CLDIRILOR 2.1 Amplasament STATIUNILE NEPTUN SI OLIMP sunt amplasate la aproximativ 38 de kilometri de municipiul Constanta si la circa 8 kilometri de orasul Mangalia, de care apartin din punct de vedere administrativ. In nordul statiunilor Neptun si Olimp se afla localitatea Costinesti, iar la sud statiunea Jupiter. Datorita faptului ca cele doua statiuni se afla una in continuarea celeilalte, au fost nglobate intr-o singura statiune pe care oamenii o numesc Neptun-Olimp. Amplasata intr-un cadrul natural foarte frumos, marginita de padurea Comorova la vest si Lacul Neptun la est, statiunea Neptun-Olimp nu si-a pierdut farmecul si eleganta de altadata. Neptun-Olimp este o statiune aerisita si foarte bine configurata, fiind traversata de o strada principala, destul de lata, din care se desprind strazi secundare si alei umbroase. Statiunea abunda in spatii verzi bine ingrijite care "ascund" hoteluri, vile si restaurante. Fata de alte statiuni ale litoralului romanesc, Neptun-Olimp este o locatie linistita, propice pentru relaxare Statiunea Olimp este situata pe tarmul Marii Negre, la 7 km. nord de orasul Mangalia.

Pag.3 din 16

2.2 Date privind forma i planeitatea amplasamentului Terenul are o form neregulat i aproximativ plan, exceptnd zona spre falez dinspre mare la sud-est ce coboar n sistem taluzat, cu scari spre o promenad situat la o cot aproximativ de +18,80mRMB i sistematizat astfel ca suprafeele nierbate predomin. Conform cu SR EN 1998-5:2004 anexa A.1, deoarece nclinarea medie a terenului este sub 150 efectele topografice sunt neglijabile . Avnd n vedere amplasarea construciilor la distan apreciabil fa de versantul falezei litorale , cele afirmate la aliniatul anterior sunt favorabile , nefiind necesar analiza stabilitii taluzului. Cotele de nivel la zona studiat sunt +21,00mRMB i +21,89mRMB, hotelul Oltenia avnd cota 0,00=+21,15mRMB iar Centrala Termic situat la vest este ngropat i are deasupra o zon verde cu cote de +21,89mRMB . 2.3 Date privind geometria construciilor i regim de nlime Cldirile ce sunt supuse analizei sunt: A. Corp hotel Oltenia () denumit n continuare HOTEL B. Corp Centrala Termica (subsol ingropat) denumit n continuare C.T. Din punct de vedere volumetric i regim de nlime se precizeaz urmtoarele : A. corpul HOTEL Construcia existent este realizat dup anul 1970 de ctre Institutul Carpati Bucuresti , proiect nr. 263/ 1970 . a. din punct de vedere volumetric construcia are alur de turn i i se dezvolt pe parter , mezanin , 13 etaje , partial etajul 14 i partial etaj tehnic pentru camera lifturilor - scara principal interioar ( total 17 nivele) ; b. forma n plan aproximativ de trapez nalt cu baza mic orientat spre est,sud-est astfel ca faadele adiacente bazelor s permit vederea spre mare

B. corpul C.T.
c. din punct de vedere volumetric este o construcie subteran cu acces direct de la nivelul solului . d. forma n plan aproximativ de dreptunghi 2.4 Descrierea construciilor la nivel de plan Dac parcurgem structura cldirilor constatm:

A. corpul HOTEL
1) Infrastructur Aa cum reiese din raportul geotehnic pentru un hotel din acelai ansamblu hotelier (hotel Moldova) din imediata vecintate ntocmit de geolog Tase Nicolae cu privire la sistemul de fundatii:
Pentru a obtine informatii privind sistemul de fundatii , s-au executat dou descoperte lng ziduri , una sub forma unui sant de studiu deschis p Pag.4 din 16

e toat latura estic a constructiei (S2 si S3) si alta sub forma unei gropi de studiu , denumit S1,amplasat pe latura sudic , in extremitatea estic , in zona viitorului lift. a) Santul de studiu (vezi sondajele S2 si S3 ), executat pe o lungime de cca 8 m si 1,40 m adncime , a pus in evident , la 20 cm sub trotuar o grind din beton cu inltimea de 80 cm , continu sub stlpi. Stlpii sunt retrasi de la fata grinzi de beton cu 35 cm in S2 si 95 cm in S3 . Sub grinda de beton , cu retragere de 30 cm de fata grinzi , este fundatia propriu zis sub forma unui perete de beton , continu sub toat grinda , cu suprafata rugoas , semn clar c a fost turnat in sptur deschis si nu in cofrag. Fundatia (peretele de beton de sub grind) se continu in adncime sub adncimea santului . b) Sondajul deschis S1, executat intre doi stlpi (2 a si 3 a) , pn la adncimea de 5,40 m de la cota trotuarului (~ cota terenului) , a pus in evident , la 40 cm sub trotuar, aceeasi grind din beton de 80 cm inltime si evazat cu 85 cm de la fata de beton a stlpului. Sub grinda de beton , cu retragere de 80 cm de fata grinzi, este fundatia propriu- zis sub forma unui perete de beton , cu suprafata rugoas , pn la peste 5,40 m adncime de la trotuar . Din considerente tehnologice , sondajul deschis S1 nu s-a mai putut continua , fr a se ajunge la talpa fundatiei , dup ce fundatia a fost dezvelit pe o inltime de 5,40 m , unde s-a putut constata si continuitatea ei pe vertical . c) Informatii din literatura de specialitate Din manualul de Geotehnic si fundatii , vol II , 1980 , elaborat de prof. dr. ing. S.Andrei si conf..dr.ing. I Antonescu , prefatat de prof.ing. Ion Stnculescu , subsemnatul consider important pentru clarificarea sistemului de fundatii adoptat la hotelul Moldova si urmtorul citat : In tara noastr , baretele din pereti ingropati au fost utilizate, intre altelel, la fundarea unor hoteluri inalte (cu 15 nivele ) in statiunea Olimp . ( pag. 506 ) . d) Comportarea in timp a terenului de fundare Pn in prezent , in decursul a peste 30 de ani , terenul de fundare s-a compormat corespunztor sub aspectul deformatiilor si al ruperii ( cedrilor locale ) , desi la baza lessului se constat o crestere a umidittii . Din cele prezentate mai sus , rezult urmtoarele privind sistemul de fundatii adoptat la hotelul Moldova: 1. Este fundat pe fundatii directe de adncime , de tipul peretilor mulati ( pereti ingropati alctuiti din panouri turnate direct in teren ) pe conturul exterior al cldirii si probabil barete sub zidurile interioare. 2. Fundatia (peretii mulati si baretele) se apreciaz c au depsit stratul de less . Dovad in acest sens sunt urmtoarele dou elemente : 2a) Comportarea bun pn in prezent a stratului de fundare , si 2b) Starea de umiditate sczut a stratului de less in exteriorul cldirii , imediat lng fundatie . 2c) Comportarea bun pn in prezent ( peste 30 ani) a stratului de fundare Dac fundatia ar rezema pe stratul de less , terenul de fundare ar fi cedat deoarece ltimea peretelui mulat sau a baretei este redus ( 0,6 1 m ) si dezvolt presiuni pe talp mult mai mari dect capacitatea portant a stratului de less (120 Kpa ). In proiectare , pereti mulati si baretele se calculeaz ca fundatii directe de adncime cu luarea in consideratie a efectului de incastrare . Introducerea in calcul a efectului de incastrare in teren necesit ins , anumite limitri conform normelor de calcul . Din acest motiv , in calcul nu se consider portiunea de fundatie situat in pmnturi sensibile la umezire (lessuri) care in timp prin umezire devin pmnturi moi. Deci , inc o dovad c fundatia trebuia proiectat pentru a depsii stratul de less . 2.b) Starea actual de umiditate a stratului de less Cele patru foraje executate in exteriorul cldirii au artat c umiditatea depozitului de less practic nu s-a modificat , fiind uscat , pe toat perioada de exploatare de peste 30 de ani. Practica arat c este imposibil ca in tot acest timp s nu fi fost pierderi de la retelele de ap ale constructiei , care s modifice starea de umiditate si de consistent a stratului de less . Starea initial de less uscat mentinut pn in prezent , poate fi explicat prin prezenta peretilor mulati incastrate intr-un strat impermiabil ( ex argil ) de sub stratul de less (strat poros si permiabil). Peretii mulati in practic , s-au dovedit o solutie extrem de eficace la afluxul de ap . In situatia noastr , pierderile de ap sunt din interiorul constructiei , de la reteaua de ap si calalizare , care a putut afecta starea de umiditate a lessului de sub constructie ,pe cnd lessul din exterior , din imediata apropiere , nu a fost afectat ca urmare a faptului c peretele mulat este incastrat in argil si ap nu a putut migra pe sub el.. 3. Fundatia (peretii mulati si baretele) , din cele de mai sus , rezult c este incastrat in stratul de argil sau reazem pe stratul de calcar . Subsemnatul consider c peretii mulati si baretele sunt incastrate ctiva metri (3-4 m ) in stratul de argil pentru a lua in consideratie si efectul de incastrare in teren . Capacitatea portant ridicat a stratului de argil cumulat cu efectul de incastrare in argil numai pe 3-4 m , satisface preluarea de ctre terenul de fundare a sarcinilor transmise de fundatii ( peretii mulati si barete) in situatia dat. Pag.5 din 16

Avnd o arie de rezemare important pe stratul de argil , un perete mulat sau o baret se caracterizeaz printr-o capacitate portant foarte ridicat . Incercrile experimentale au artat c o baret de 0,5 x 4 m are o portant pe vrf echivalent cu cea a patru coloane cu diametrul de 1,2 m . Avnd in vedere cele de mai sus , fundatia nu poate rezema pe stratul de less si nu este nevoie s rezeme pe stratul de calcar . Rezemarea cu incastrarea de ctiva metrii (3-4 m) a fundatiei in stratul de argil poate prelua sarcinile date de constructie si este varianta economoc in situatia dat , mai ales c stratul de calcar , din informatiile pe care le detinem , este sub 17 m adncime . Avnd in vedere faptul c lucrrile de amenajare si modernizare a hotelului nu incarc suplimentar fundatia , nu mai conteaz dac aceasta reazem pe argil sau pe calcar . In ambele ipoteze conditia de capacitate portant si deformatie este satisfcut , dovad comportarea bun pe o perioad de peste 30 de ani a constructiei hotelului. Constanta , aprilie 2003 Intocmit , Geol. Tase Nicolae

Sistemul de fundare este constituit din barete ncastrate n stratul de argil verde cu concreiuni calcaroase care la partea superioar sunt asigurate cu o reea de grinzi aliniate sub diafragmele i stlpii parterului; La nivelul acestor grinzi se dezvolt o reea de canale tip subsol tehnic (cu nlime liber 1,40m) 2) Suprastructur Caracteristici geometrice si arhitecturale a) pe lungime sunt axele rectangulare 1 , 1 , 2 , 3 pana la axul 10 cu mrimea distanelor urmtoare : 5,825 m ntre axele 1 si 2, 2,00 m ntre axele 2 si 3 ; iar ntre axele: 3 i 4 ; 4 i 5 ; 5 i 6 ; 6 i 7 ; 7 i 8 ; 8 i 9 ; respectiv 9 i 10 distanele ntre axe sunt egale cu 3,25 m , ( pe latura cea mai lung de la Sud ) , iar ntre axele : 1 i 2 ; 2 i 3; 3 i 4 ; 4 i 5 ; 5 i 6 ; 6 i 7 ; 7 i 8 ; respectiv 8 i 9 , distanele ntre axe sunt egale cu 3,25 m , ( pe latura cea mai scurt de la Nord ) . b) pe lime sunt axele nclinate CS1 , CS2 , CN1 , CN2 nclinate paralele 5 cu aripile trapezului i cu dimensiunile de 1,52 m ntre axele CS1 i CS2, respectiv CN1 i CN2, iar ntre axele CS1 pn la CN1 msurate pe linia axului 10 pentru axul CS1 i pe linia 9 pentru axul CN1 dimensiunea este de 12,10 m ( distante rectangulare ) . c) pe lime n captul bazei mici a trapezului ( la Est ) sunt axele rectangulare A, B, C i D cu dimensiunile de 3,25 m ntre ele , respectiv 4,50 m ntre axele D i E . Cldirea prezint o simetrie partial pe nlimea trapezului materializat de axa xx .d) n captul de Est ntre axele de la 1 la 3 i ntre axele A pn la D , structura este elastic la parter si chiar partial n zona central i la mezanin unde parterul are nlimea pe doua nivele ( parter i mezanin ) , iar diafragmele pornesc de la mezanin sau de la etajul 1 n sus . Scara principala mpreun cu cele 3 lifturi ocup zona central a trapezului si se afl situat ntre axele 5 la 7 , respectiv intre axele inclinate C si D . Scara secundara se afla in exterior pe latura de Vest in intrandul dintre axele 9 si 10 si de la axul B inclinat spre axul x central cu o structura in console fata de axele 9 si B depasind axul 10 cu latimea podestului intermediar .
Pag.6 din 16

In concluzie , pe latura exterioara de la Nord sunt axele de la 1 la 9 de 3,25 m deschidere intre axe si pe latura exterioara de la Sud sunt axele 1 , 2 si de la 3 pana la 10 cu deschiderile descrise mai sus . Asa cum reiese din incercarea de prezentare a topologiei , rezulta o fantezie de arhitectura care a realizat o dantelarie pe fatadele longitudinale , care a dat putina bataie de cap pentru modelarea topologiei structurii de rezistenta . nlimile nivelurilor Inaltimea parterului h = 2,95 m pe zona receptiei ( cota pardoselii finite fiind de 0,45 m ) si pe zona de cazare h = 2,50 m ( cota pardoselii finite fiind cota 0,00 ) , inaltimea mezaninului h = 2,92 m , inaltimea etajelor curente de la etajul 1 pana la etajul 13 inclusiv , h = 2,71 m . Etajul 14 , care este partial si are planseul peste etajul 14 denivelat , rezulta inaltimi variabile de : 3,77 m , 3,01 m si 2,65 m intre plansee , iar etajul tehnic care este partial fata de etajul 14 are inaltimea de h = 2,35 m cu destinatie de camera lifturilor . In concluzie , inaltimea constructiei de la cota 0,00 m , cota pardoselii finite a parterului pana la cota pe placa peste etajul tehnic , fara straturile de terasa si fara atice este de H = 46,77 m , deci cota pe placa de peste etaj tehnic este de + 46,77 m. a) PARTER nlimea parterului este de 2,95 m pe zona receptiei ( cota pardoselii finite fiind de 0,45 m ) i pe zona de cazare h = 2,50 m ( cota pardoselii finite fiind cota 0,00 ) Din punct de vedere structural se pot defini urmtoarele elemente de structur de rezistena : Diafragme din beton armat combinate cu stlpi din beton armat pe conturul exterior legai pe contur cu planee dal ; Parterul este considerat ca fiind o structur semirigid , pentru ca sunt multe diafragme care pornesc de la mezanin n sus i particip ca elemente de grinzi perei pe nlimea mezaninului i a etajului 1 Structura este de diafragme i stlpi de faad pe laturile adiacente bazelor trapezului iar n captul de Est ntre axele de la 1 la 3 i ntre axele A pn la D , structura este elastic la parter si chiar partial n zona central i la mezanin unde parterul are nlimea pe doua nivele ( parter i mezanin ) , iar diafragmele pornesc de la mezanin sau de la etajul 1 n sus Din punct de verere al aibei orizontale constatm urmtoarele: Planee tip dal din beton armat peste parter de 16 cm grosime pe exterior si de 20 cm grosime n zona central a holului ; Lips aib orizontal pe o zon extins cuprinznd scara principala mpreun cu cele 3 lifturi ocup zona central a trapezului si se afl situat ntre axele 5 la 7 , respectiv intre axele inclinate C si D la care se adaug zona de atrium ntre axele 3-5 i E,F-CS1 b) MEZANIN nlimea mezaninului este de 2,92 m Din punct de vedere structural se pot defini urmtoarele elemente de structur de rezistena :
Pag.7 din 16

Structura este de diafragme i stlpi de faad pe laturile adiacente bazelor trapezului iar n captul de Est ntre axele de la 1 la 3 i ntre axele A pn la D , structura este elastic la parter si chiar partial n zona central i la mezanin unde parterul are nlimea pe doua nivele ( parter i mezanin ) , iar diafragmele pornesc de la mezanin sau de la etajul 1 n sus; la fel pe colul din Nord-Vest structura de la parter i mezanin este tip slpi i planee dal Structura este de diafragme i stlpi de faad pe laturile adiacente bazelor trapezului iar n captul de Est ntre axele de la 1 la 3 i ntre axele A pn la D , structura este elastic acolo unde parterul are nlimea pe doua nivele ( parter i mezanin ) , iar diafragmele pornesc de la mezanin sau de la etajul 1 n sus Din punct de verere al aibei orizontale constatm urmtoarele: Planee tip dal din beton armat peste mezanin de 16 cm grosime pe exterior si de 20 cm grosime in zona centrala a holului ; Lips aib orizontal pe o zon extins cuprinznd scara principala mpreun cu cele 3 lifturi ocup zona central a trapezului si se afl situat ntre axele 5 la 7 . c) ETAJ 1-13 nlimea etajelor curente de la etajul 1 pn la etajul 13 inclusiv este de 2,71 m . Din punct de vedere structural se pot defini urmtoarele elemente de structur de rezistena : Structura este de diafragme dese cu bulbi pe faadele de pe laturile adiacente bazelor trapezului i n captul de Est n axele 1 i 1 La etajele curente planeele au fost proiectate n soluie mixt cu planee monolite de 16 cm grosime pe zona perimetral si de 13 cm unde sunt camerele de cazare , iar zona centrala a holului , planseul este realizat din predale de 7 cm grosime cu suprabetonare de 13 cm , iar pe zona bailor cu predala de 12 cm grosime cu suprabetonare de 8 cm; pe conturul exteior nu exist grind perimetral; Se constat aib orizontal slbit pe o zon extins cuprinznd scara principal mpreun cu cele 3 lifturi ocup zona central a trapezului si se afl situat ntre axele 5 la 7 . Diafragmele din axele CS2 i CN2 n zona de acces la casa scrii principale nu prezint centur , transferul n plan orizontal realizndu-se la nivelul i n grosimea planeului; Celulele de baie sunt realizate din elemente beton prefabricat spaiale Parapeii care reazem pe capetele planeelor ieite n consol sunt de asemenea din beton prefabricat. d) ETAJ 14 Etajul 14 este parial i are planseul peste el denivelat i are nlimi variabile de : 3,77 m , 3,01 m i 2,65 m ntre planee Din punct de vedere structural se pot defini urmtoarele elemente de structur de rezistena : Structura vertical este mixta:
Pag.8 din 16

diafragme fr bulbi pe zona cuprinznd scara principal mpreun cu cele 3 lifturi n continuarea diafragmelor de la etaj 13 zona culoarelor ntre axele 5-8 i CS1-CN1 cu extensii din CS1 respectiv CN1 spre faadele laterale. o Stlpiori lamelari perimetrali pe zona de Est ntre axele 2 i 5 Din punct de verere al aibei orizontale constatm urmtoarele: o Planee tip dal groas din beton armat de min. 20 cm grosime i este denivelat pe zona camerei lifturilol, n zona central ; e) ETAJ TEHNIC Etajul tehnic este parial fa de etajul 14 i are nlimea de 2,35 m cu destinaie de camera lifturilor . Din punct de vedere structural se pot defini urmtoarele elemente de structur de rezistena : Structura vertical este de diafragme fr bulbi pe zona cuprinznd scara principal mpreun cu cele 3 lifturi n continuarea diafragmelor de la etaj 14 Din punct de verere al aibei orizontale constatm urmtoarele: Planeul este de tip dal groas din beton armat de min. 20 cm grosime ; In concluzie , nlimea construciei de la cota 0,00 m , cota pardoselii finite a parterului pn la cota pe placa peste etajul tehnic , fr straturile de teras i fr atice este de H = 46,77 m , deci cota pe placa de peste etaj tehnic este de + 46,77 m .

B. corpul C.T.
Construcia are funciunea de central termic i hidrofor, este total ngropat , are regim de nlime liber mare i are un comportament structural tip cutie rigid din beton armat turnat monolit. Sub rampa de de acces exterioar s-a obinut un spaiu util util de nlime mic i destinaxie de gupuri sanitare i depozitare, Capitolul III PREZENTAREA CLDIRII DIN PUNCTUL DE VEDERE AL NORMATIVULUI P 100 92 Construcia analizat face parte din clasa de importan III ( = 1,00 ) conform prevederilor normativului P 100 92 ce se defineste astfel : Construcii de importan normal ( construcii care nu fac parte din clasele I , II i IV ) . Zona seismic de calcul : E . Conform prevederilor cap.11 al Normativului P 100 92 i datelor prezentate n cap.1 al prezentului Memoriu tehnic cladirea expertizat fiind o construcie curent cu P + M + 14E + etaj tehnic si executat n jurul anului 1971 , se ncadreaz n grupa C 3 ( vezi tabelul 11.2 din P 100 92 ) . n temeiul punctului 11.1.7. al aceluiai Normativ categoria construciei este d . Din capitolul 11.2.1 al Normativului P 100 92 se deduce c pentru grupa C 3 i categoria d , metodele obligatorii de investigare pentru evaluarea nivelului de protecie antiseismic sunt cele notate cu E1 si E2a unde :
Pag.9 din 16

3.1 E1 = evaluarea calitativa si 3.2 E2a = metode de calcul analitic pentru evaluarea capacitatii de rezistent. 3.1. EVALUAREA CALITATIVA E1 3.1.1. Incadrarea in prevederile Normativului P 100 1/2006 3.1.1.1. Structura din beton armat . Avnd n vedere c la elaborarea prezentei expertize au putut fi puse n eviden Geometria structurii, Alctuirea elementelor structurale, Materialele utilizate n structur se poate considera c nivelul de cunoatere este KL2: Cunoatere normal Nivelul de cunuoatere realizat determin metoda de calcul permis i valorile factorilor de ncredere (CF=1,20). Marca betonului luata in calcul este B300 ( Bc22,5) C*18/22,5 si armatura OB38 ( actual OB37 ) , considerand ca marca pusa in opera a crescut in timp . 3.1.1.2 Fundatiile.

A.

corpul HOTEL

Fundatiile sunt bine conservate , pentru c terenul de fundare are capacitate mare de rezisten . Se observa zone de denivelare intre trotuare si constructie , dar acestea se datoreaz splrii materialului de umplutur de sub trotuare, dar constructia nu a suferit tasari ale terenului de fundare .

B.

corpul C.T.

Nu se cunosc fundaiile pereilor sau a stlpilor interiori , dar admind c s-au folosit sisteme tradiionale ale perioadei anilor 1970, se poate estima c avem fundaii continue sub perei i izolate sub stlpi. Se observa zone de denivelare ntre trotuare si construcie , dar acestea se datoreaz splrii materialului de umplutur de sub trotuare, dar constructia nu a suferit tasari ale terenului de fundare . 3.1.1.3 Constatri ale degradrilor sau avariilor

A. corpul HOTEL
La structura de rezisten sunt constatate urmtoarele: Toate placile de la balcoane sunt fisurate la partea superioara pe linia de rezemare i sunt datorate suprancrcrii consolei de plac cu elemente foarte grele de beton, la care a contribuit factorul de ncrcare n timp i suprancrcarea din sarcin dinamic vertical n situaia seismelor la care a fost supus construcia de la data execuiei pn n prezent. sub planeele de peste etajul I n sus (la nivelul centurilor de nivel din diafragme) au fost create goluri pentru instalaiile termice ce traverseaz holurile de circulatie spre camere. la casa scrii principale , n peretele din axul 7 , ncepnd de la etajul 5 n sus, se constat apariia unei fisuri verticale la intersecia pereilor de la coul de
Pag.10 din 16

fum si acest perete ; fenomenul avertizeaz c n acea zonse constst efectul de slbire a aibei prin golurile de co de fum adiacente casei scrii . degradri ale stratului de acoperire cu beton a armturilor din elementele de beton armat expuse la exterior desfaceri prin separare a elementelor prefabricate de la faada de Vest fa de structura de capt a diafragmei de la culoarul din ax CS1 degradri ale riglei de cuplare dintre doi montani la nivelui planeului peste parter degradri ale stratului de acoperire cu beton a armturilor din elementele de beton armat expuse la exterior ale scrii de evacuare secundare , inclusiv fracturi ale podestelor de nivel i a celor intermediare . Deci avariile sunt consecina expunerilor n timp la factori climatici, a duratei de exploatare de peste 40 de ani, a instalatorilor care au creat sliuri importante n diafragme , buiandrugi si intersectii de diafragme prin taierea armaturile acestor elemente (constatri din cazuri similare hotel Moldova staiunea Olimp executat n aceiai perioad cu acelai proiectant i posibil acelai constructor) .

B. corpul C.T.
La structura de rezisten sunt constatate urmtoarele: degradri ale stratului de acoperire cu beton a armturilor din elementele de beton armat expuse la agresivitatea mediului ambiant. buiandrug inexistent la usa de acces. scri metelice degradate perete compartimentare ntre CT i Hidrofor executat din paiant 3.1.2 Conditii de intretinere si de exploatare . Neavand la dispozitie cartea constructiei , decat o parte din planurile proiectului , singurele date despre comportarea in timp si calitatea lucrarilor executate sunt cele obtinute din observatiile si din examinarea structurii la fata locului , precum si din documentatiile amintite mai sus . 3 . 2 EVALUAREA CAPACITATII DE REZISTENTA E2a 3 . 2 . 1 Stabilirea incarcarilor de calcul seismice Evaluarea ncrcrilor seismice orizontale pentru prezentul proiect s-a realizat conform normativului P100-1/2006 Cod de proiectarea antiseismic - Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri si P100-3/2008 Cod de evaluare si proiectare a lucrarilor de consolidare la cladiri existente, vulnerabile seismic. Metodologia de proiectare antiseismica presupune acceptarea ruperilor ductile i mpiedicarea ruperilor casante, prin realizarea unor zone plastice potentiale suficient de ductile pentru a se putea compensa incertitudinile provenite din variabilitatea intensitii seismelor.
Pag.11 din 16

Prin protecie antiseismic se urmrete limitarea degradrilor, a avariilor, precum i evitarea prabuirii elementelor structurale, a celor nestructurale, a echipamentelor i instalaiilor. Efectele cutremurului vor fi cu att mai mici cu ct structura de rezisten va fi capabil s disipe o parte ct mai mare din energia indus de seism, iar capacitatea unei structuri de a disipa energia indus depinde de capacitatea de deformare post-elastic a acesteia. Evaluarea rspunsului seismic va avea n vedere posibilitatea comportrii acesteia n domeniul post-elastic, evitndu-se astfel cedrile casante. Aplicarea acestui concept (al disiprii de energie) ar presupune o analiz seismic post-elastic, care ar conduce la un volum mare de calcul. De aceea pentru aprecierea comportrii postelastice se folosete n practic conceptul ductilitii introdus n calcul n mod simplificat prin factorul de comportare. n codul seismic pentru calculul forei seismice pe baz de spectre de rspuns se recomand dou metode: metoda forelor seismice static echivalente; metoda cu calcul modal cu spectre de rspuns.

Fora seismic orizontal/fora tietoare de baz corespunde modului propriu fundamental pentru fiecare direcie orizontal principal considerat n calculul construciei se determin cu relaia
Fb = I S d (T1 ) m

Sd(T1) = spectrul de proiectare pentru T1; 1 = factorul de importan corespunztor clasei de importan; m = masa total a cldirii calculat ca sum maselor de nivel; = factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu fundamental prin masa modal efectiv modal asociat acestuia. Clasa de importanta si de expunere II => 1
= 1 ,2.

Factorul de corecie =0.85 pentru T1Tc sau =1 pentru celelalte cazuri. Conform codului seismic, construcia face parte din zona de hazard seismic ce este caracterizat de acceleratia terenului pentru proiectare (IMR 100ani) a g = 0.16 g i de perioada de col Tc = 0.7 s . Pe baza incarcarilor stabilite , s-a fost efectuat calculul structurii de rezistenta, respectiv evaluarea incarcarii seismice conventionale capabile pe care o poate suporta constructia actuala Scap (Mcap. si Ncap.) , precum si incarcarea seismica conventionala necesara Snecesar (Mef. si Nef.) considerand constructia actuala ca o constructie noua . Cu ajutorul programului electronic de calcul AXIS VM 5.0 s-au determinat eforturile din incarcarile seismice pentru gruparea fundamentala si s-au verificat elementele cele mai solicitate care determina nivelul de protectie seismic .

Pag.12 din 16

Capitolul IV NCADRAREA CONSTRUCIEI EXISTENTE N GRUPE I CATEGORII Cldirea existent fiind executat dup anul 1940 , conform tabel 11.2 din normativ P100-92 , face parte din grupa A3 , i avnd structura de rezisten alctuit din stlpi diafragme de beton armat , se va ncadra n categoria a conform cap.11.1.7 din acelai normativ ediia 1996 . n conformitate cu prevederile cuprinse n normativul P100/2011 Cod de proiectare seismic Partea I : Prevederi de proiectare pentru cldiri Indicativ P100 1/2011 , clasa de importan i de expunere la cutremur pentru cldiri este clasa II 1 = 1,2 conform tabel 4.3 din normativ , precum i Cod de evaluare seismic a cldirilor existente P100-3 : 2008 , punctul 6.7.2 tabel 6.1 i anexa A punctul A.1. q = 2,5 . Din punct de vedere seismic , zona amplasamentului este caracterizat de acceleraia terenului pentru proiectare ag = 0,16 g ( IMR = 100 ani ) , iar perioada de col caracteristic amplasamentului construciei este Tc = 0,7 sec. , respectiv q = 2,5 conform P100-3 : 2008 . Construcia se afl n zona climatic I i zona eolian II . Din punct de vedere al zonrii climato-meteorologice , conform PE 104/93 , Dobrogea se ncadreaz n categoriile B si C . Capitolul V STABILIREA CLASEI DE RISC SEISMIC Conform codului seismic P100-3/2008, riscul seismic al unei construcii se consider convenional, prin ncadrarea n una din cele patru clase de risc seismic. Evaluarea siguranei structurale i ncadrarea n clasele de risc seismic se face pe baza a trei categorii de condiii care fac obiectul investigaiilor i analizelor efectuate n n cadrul evalurii. Pentru orientare n stabilirea deciziei finale privitoare la sigurana sructurii (inclusiv n ceea ce privete ncadrarea n clasa de risc seismic)i la lucrrile de intervenie necesare, msura n care cele trei categorii de condiii sunt ndeplinite, este cuantificat prin intermediul a treiindicatori: - gradul de ndeplinire a condiiilor de conformare seismic structural R1; - gradul de afectare structural R2, care reprezint o masur a degradrilor structurale produse de aciunea seismic i de alte cauze; - gradul de asigurare structural seismic R3, care reprezint raportul dintre capacitatea i cerina structural seismic. Avnd n vedere rezultatele analizelor prin metoda de evaluare calitativ i folosind tabelele D.1a i D.2 din P100-3/2008 anexa D, parametrii R1 i R2 capt valorile: R1 = 94 i R2 = 96 Lund n considerare valorile parametrilor R1 R2 i R3, precum i constatrile: - sistemul structural cu diafragme beton armat ; - vechimea construciei i faptul c a suportat efectele a 5 cutremure cu magnitudine mai mare ca 6; - starea planeelor, cu fisuri la reazen; - starea construciei,

Pag.13 din 16

consider c imobilul se ncadreaz n clasa de risc seismic RsIV corespunztoare construciilor la care rspunsul seismic ateptat este similar celui obinut la construciile proiectate pe baza prescripiilor n vigoare. Capitolul VI . CONCLUZII Din datele prezentate rezult c n cazul unui seism de tip P1001/2011 structura de rezisten a cldirii are capacitate portant asigurat n situaia actual . Constructia a fost executata imediat dupa anul 1970 , proiectat dupa normativul de calcul la actiuni seismice P13-70 , normativ cu carene f. mari , dar apreciez miestria structuristului n a conforma corect aceast lucrare . Colectivul de proiectare din cadrul Institutului Carpati Bucuresti , care a avut o experien mare , chiar si la etapa aceea a reuit s realizeze o structur bine conformat dupa cum reiese din analiza efectuat n prezenta expertiz , dar totusi mai sunt carene fa de prevederile actualului normativ P100-1/2006 . Se constat c diafragmele care pornesc de pe structura flexibila de peste mezanin sau de peste parter au o armare corespunzatoare grinzilor de pereti , pentru transferarea corect a eforturilor de la diafragme la stlpi . Din aceasta cauza se trage concluzia c se impune sa nu se faca interventii la structura de rezisten pe nivelele parter , mezanin , etajele 1 pn la 3 inclusiv , zona caracterizat ca zon plastic . Saiba alcatuit din dala de beton armat nu este recomandat la cldiri mai nalte de P + 2 etaje conform normativelor actuale n vigoare . Avnd n vedere c structura de rezisten are avarii se impun urmtoarele : desfacerea i nlturarea tuturor elementelor prefabricate de parapei i tmplria aferent de pe faadele de la Nord, Est i Sud, cu refacerea nchiderilor n sistem perete cortin sau perete autoportant uor; consolidarea planeului tip dal groas pe zona fisurat prin aplicarea de pnz de fibr-carbon la partea superioar; dezafectarea tuturor cabinelor spaiale prefabricate ale bilor, refacerea prin consolidare a planeelor de sub ele cu suprabetonare i eventual aplicarea de pnz de fibr-carbon la partea inferioar; consolidarea grinzilor de la planeele peste parter i mezanin care sunt avariate de lucrrile de instalaii; refacerea acoperirilor cu beton a armturilor din toate zonele ce prezint acest fenomen, prin aplicarea de straturi noi din mortare sau betoane de reparaii; consolidarea diafragmei de la casa scrii la vest, utiliznd aplicarea de pnz de fibr-carbon; realizarea necontrolat de goluri de traversare de catre instalatori , se consolideaz local prin refacerea continuitii cu sudarea armaturilor cu eclise i rebetonarea golurilor sau cu procedee de consolidare cu fibr-carbon ;
Pag.14 din 16

Dezafectarea scrii de serviciu exterioar i refacerea ei pe acelai amplasament ; soluia aleas este cea din podeste din beton armat solidarizate la nivelul etajelor curente de structura cldirii existente, zona podestelor intermediare i a rampelor vor fi executate din structur metalic iar transmiterea ncrcrilor permanente i cvasipermanente ctre terenul de fundare se va realiza prin intermediul unei fundaii de adncime tip pilot de beton armat turnat monolit.

NOT : La execuia lucrrilor de restaurare i de consolidare construciile , vor fi respectate urmtoarele normative i standarde n vigoare dup cum urmeaz Normativ NP125-2008 i P10-86 ( inlocuit cu NP112 04 ) privind fundarea direct pe terenuri sensibile la umezire ; Normativele P100-1/2006 i P100-3 : 2008 privind proiectarea construciilor n zone seismice ; Normativ CR1-1-3-2005 , CR0-2005 privind proiectarea structurilor portante din zidrie ; Normativ SR EN ISO 14688-1:2004/AC/2006- Cercetri i ncrcri geotehnice . Identificarea i clasificarea pmnturilor Partea I Identificare i descriere ; C56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente . P118/1999 normativ de sigurana la foc a construciilor . C58/1996 Sigurana la foc norme tehnice pentru ignifugarea materialelor i produselor combustibile din lemn i textile utilizate n construcii aprobate cu nr. 24/N/1996 . Ordonana GR nr. 60 /1997 privind aprarea mpotriva incendiilor . Legea proteciei muncii nr. 90/1996 . Legea nr. 10/ 24.01.1995 Legea privind calitatea n construcii STAS 10101/21-92 Aciuni n construcii ncrcari din zpad ; STAS 10101/20-90 Aciuni n construcii , ncrcari date de vnt STAS 10101/2A1 75 Aciuni n construcii ncrcri datorate procesului de exploatare pentru construcii civile i industriale ; STAS 6054/77 privind adncimea de nghe . Cod de evaluare seismic a cldirilor existente P100-3 : 2008 ce se caracterizeaz cu acceleraia de proiectare a amplasamentului a g = 016g i a perioadei de col Tc = 0,7sec ; Evaluarea ncrcrilor din exploatare STAS 10101/2A1-87 ;
Pag.15 din 16

 1;

Greuti tehnice i ncrcri permanent STAS 10101/1-78 + SR EN1991-1-

Cod de proiectare , evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor , indicativ CR-1-1-3-2005 ; Cod de proiectare . Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor . Aciunea vntului , indicativ NP-082-2004 ; Cod de proiectare . Bazele proiectrii structurilor n construcii , indicativ CR 0-2005 ; SR EN 1990 august 2004 Indice de clasificare G11 Bazele proiectrii construciilor ; Aciuni asupra construciilor , Aciuni generale greuti specifice , greuti proprii , ncrcri utile pentru cldiri SR EN 1991-1- 1 ; SR EN 1991-1-1/NA din octombrie 2006 ; Gruparea ncrcrilor STAS 10101/0A-77 ; Cod de evaluare seismic a cldirilor existente P100-3 : 2008 ;

Construcia face parte din clasa de importan II ( = 1,2) i din zona de seismicitate cu ag=0,16g Tc=0,7 sec conform raionrii seismice a teritoriului Romniei . Rezultatele eforturilor reieite din calcul pentru situaia existent conduce la ncadrarea construciei n clasa de risc Rs IV corespunztoare construciilor la care rspunsul seismic ateptat este similar celui obinut la construciile proiectate pe baza prescripiilor n vigoare .

ntocmit, Ing. Radu Coofan

Pag.16 din 16