Parte Scrisa - Boldesti Scaeni

Verificator tehnic atestat MDRAP Nr.
Ing. Ionel Oiță Data:
REFERAT
privind verificarea de calitate la cerinta “ A ” de rezistenta si stabilitate a proiectului:

CONSTRUCTIA DE LOCUINȚE PENTRU TINERI DESTINATE INCHIRIERII,
S+P+3E – 24 U.L. faza “PTh” ce face obiectul proiectului nr. 12/2018
1. Date de identificare:
• proiectant general: SC “STRUCTURI” SRL Focşani
• beneficiar: Orașul BOLDESTI-SCAENI

prin AGENȚIA NAȚIONALA PENTRU
LOCUINȚE
• amplasament: Str. Intrarea Pietii , Nr. 5, oraș Orașul

BOLDESTI-SCAENI, jud. Prahova.
• data verificarii: MAI 2018
2. Caracteristicile principale ale proiectului si ale constructiei:
• 2 cladiri identice, dispuse in oglida, cu regimul de inaltime S+P+3E, cu

destinația de blocuri de locuinte pentru tineri destinate inchirierii
• structura de rezistenta este pe cadre din beton armat;
• stâlpii au secțiuni de tip L 30x60 cm,
• grinzile au secțiunile de 30x45 cm si 30x40 cm
• grosimea placilor planseului este de 14 cm.
• dimensiuni geometrice in plan sunt pentru ambele blocuri 17,25

x13,40 m
• înălțimile de nivel sunt de 2.00 m la subsol si 2.80 m la etajul curent;
• fundatiile sunt de tip talpi continue sub peretii din beton armat ai
infrastructurii.
1
• acoperisul este de tip sarpanta, cu structura de rezistenta din popi,
grinzi, capriori si pane de lemn
• zona amplasamentului constructiei se caracterizeaza prin acceleratia

terenului pentru proiectare, ag = 0,40 g si prin perioada de control (colt), Tc
= 1,6 s pentru I.M.R. = 100 de ani, conform CODULUI DE PROIECTARE
SEISMICA: P100 – 1/ 2013
• natura terenului de fundare este normala cu presiunea conventionala de

calcul PC = 2,50 daN/cm2
• zona climatica pentru vant se caracterizeaza prin presiunea de referinta qb

= 0,6 KPa, pentru I.M.R.=50 ANI, conform CODULUI DE PROIECTARE
ACTIUNEA VANTULUI, CR 1-1-4/2014
• zona climatica pentru zapada se caracterizeaza prin incarcarea pe sol S0,K

= 2 KN/mp2, pentru I.M.R. = 50 ani, conform CODULUI DE PROIECTARE
ACTIUNEA ZAPEZII, CR 1-1–3/2012
• clasa de importanta a cladirilor este III, cu coeficientul γi = 1,00 in

conformitate cu P100 – 1/2013
• categoria de importanta a cladirilor este “ C ”, conform H.G.766/1997
3. Documente prezentate la verificare:
• “ Memoriu tehnic de rezistenta ”
• planse de rezistenta desenate pentru faza:

“ Propunere tehnica – DTAC+Pth”
• “ Breviar de calcul ”
4. Concluzii asupra verificarii:
• Se constata ca sunt respectate normativele tehnice in vigoare, care

reglementeaza conceptia, alcatuirea si calculul structurii de rezistenta ale
constructiilor amplasate in zone seismice. Sunt respectate urmatoarele
normative:
 CRO – 2012, grupare actiuni
 P100 – 1 /2013, seism
 CR 2-1-1.1/2013, pereți structurali
 NP 007 – 1997, cadre beton
 CR6 – 2006, zidarie
 NP112/ 2004, fundatii
 CR1 -1 – 3 / 2012, zapada
 CR 1-1-4/2012, vant
2
 NP 005 – 2003, lemn
 SR EN 1992 (Eurocod 2), beton
 SR EN 1993 (Eurocod 3), metal
 NE 012 – 1999, cod de practica lucrari din beton
 C 150 – 1999, imbinari sudate
 CR0 2012 – grupări de încărcări
 SR EN 1991 (Eurocod 1) – acțiuni asupra construcțiilor
• In urma verificarii, se considera proiectul in faza de detalii de executie

corespunzator pentru aceasta etapa, semnandu-se si stampilandu-se
conform indrumatorului.
• Conform prevederilor Legii nr. 10 / 1995, la executie, investitorul si

constructorul vor convoca proiectantul si “Inspectia in Constructii” – Neamț
la fazele determinante de control stabilite de proiectant.
Verificator tehnic atestat M.D.R.A.P.

Ing. Ionel Oiță
3
S.C. STRUCTURI S.R.L.
Str. 8 Martie nr 6-8, Focsani
Tel: 0725825925, Fax: 0237227320 QMS 80092 EMS 80092
e-mail: structuri@yahoo.com
MEMORIU REZISTENTA
Denumirea lucrării: CONSTRUCTIA DE LOCUINȚE PENTRU TINERI

DESTINATE INCHIRIERII, S+P+3E – 24 U.L.
Amplasament : Str. Intrarea Pietii , Nr. 5, oraș Orașul BOLDESTI-

SCAENI, jud. Prahova.
Beneficiar : Orașul BOLDESTI-SCAIENI

prin AGENȚIA NAȚIONALA PENTRU LOCUINȚE
Proiectant : S.C. STRUCTURI S.R.L.

Str. 8 Martie, nr 6, Focșani,
Tel: 0725825925, e-mail: structuri@yahoo.com
Număr proiect : 12/2018
Faza de proiectare: PTh
~ mai 2018 ~
Obiectul proiectului
Prezenta documentatie rezolva in faza PTh+DE structura de rezistenta a doua cladiri/
tronsoane identice, dispuse in oglinda unul fata de celalalt, cu destinatia de blocuri de locuinte
pentru tineri destinate inchirierii, din str. Intrarea Pietii, Nr. 5, Orasul Boldesti-Scaieni, judetul
Prahova.
1. Baze de proiectare
La baza prezentei documentatii au stat urmatoarele:
a. Certificat de urbanism
b. Studiu Geotehnic
c. Studiu topografic
d. Tema de arhitectura
e. Legislatie tehnica in vigoare pentru categoriile de lucrari cuprinse in documentatie
2. Date privind amplasamentul

Din punct de vedere al normativului P100-1/2013 “Cod de proiectare seismica“,
amplasamentul se incadreaza in zona seismica de calcul careia ii corespund ag = 0,40g si Tc =
1,6 s. Clasa de importanta a constructiei este III pentru care coeficientul de importanta γ = 1,0.
Pentru “Incarcarile date de zapada” – CR 1-1-3/2012, valoarea caracteristica a incarcarii pe sol
cu IMR 50 de ani de s0,k = 2,0 kN/m2.
Pentru “Incarcari date de vant” cod CR 1-1-4/2012, amplasamentul se incadreaza in zona cu
presiunea qb = 0,6 kN/m2.
Conditiile geotehnice ale amplasamentului sunt analizate in “STUDIU GEOTEHNIC”.
In studiu geotehnic sunt prezentate urmatoarele :
• Terenul este relativ plan, aproape orizontal si stabil.
• Litologic s-au gasit in acesta ordine umpluturi, argila prafoasa cenusie, argila cafenie
cenusie.
• Nu a fost intalnita apa subterana pana la 8 m adancime.
• S-a recomandat fundarea directa pe stratul de argila prafoasa, sub orizontul
umpluturilor. La o adancime Df de 2,00 m si o latime a talpii fundatiei de 1,00 m,
presiunea conventionala este de 250 kPa.
3. Date privind cladirea-DESCRIEREA SISTEMULUI STRUCTURAL

Cele doua cladiri insumeaza doua tronsoane, fiecare a cate 12 unitati locative cu
dimensiunile in plan de 17,25x13,40 m.
2 MEMORIU DE REZISTENTA - “ LOCUINȚE PENTRU TINERI DESTINATE INCHIRIERII, S+P+3E – 24 U.L.”
Amplasament : Str. Intrarea Pietii , Nr. 5, oraș Orașul BOLDESTI-SCAIENI, jud. Prahova
Beneficiar : Orasul Boldesti-Scaieni, Agenția Națională pentru Locuințe
Proiectant : S.C. STRUCTURI S.R.L. tel./fax: 0237.227.320, mobil: 0725.825.925, e-mail: structuri@yahoo.com
Regimul de inaltime este subsol, parter si 3 etaje. Inaltimile de nivel sunt de 2.00 m la
subsol si 2.80 m la etajul curent.
INFRASTRUCTURA
Fundatiile sunt de tip tălpi continue cu latimea de 1,10 m, respectiv 1,20 m si cu
inaltimea de 0,50 m sub peretii din beton armat ai infrastructurii. Aceastea se vor arma atat
transversal, cat si longitudinal, astfel incat sa transmita eforturile la terenul de fundare. Acesta
are presiunea conventionala de calcul Pconv = 250 KPa. Cota de fundare va fi la -2,55 m fata de
cota ±0,00, iar cota sapaturii (egalizarii) va fi de -2,65 m fata de cota ±0,00.
Materialele din care se executa structura de rezistenta sunt:
- beton armat C 20/25 (B 350) la elementele din beton armat monolit-talpi de fundare,
peretii subsolului, placa cota -0.06m.
- otel beton OB 37 si PC52-armare fundatii peretii subsolului, placa cota- 0.06m.
- beton C8/10 la egalizare
Pe durata executiei infrastructurii se vor respecta urmatoarele reguli specifice acestui tip de
lucrari:
• zona de lucru se imprejmuieste si se semnalizeaza corespunzator pe intreaga durata a
lucrarilor;
• se elibereaza de utilitati existente amplasamentul viitoarei constructii;
• se aprovizioneaza si se depoziteaza la magazia santierului folii de polietilena si prelate
impermeabile
• se executa sapatura in ritm sustinut luand toate masurile pentru protejarea sapaturii
impotriva apei din precipitatii, dar si impotriva uscarii excesive;
• pamantul rezultat se evacueaza de pe mal astfel incat sa nu creeze suprasarcina;
• se va elimina orice depozitare de materiale din zona sapaturii care ar produce
suprasarcina;
• in zona de lucru se va restrictiona circulatia mijloacelor de transport care produc
suprasarcini sau vibratii;
• executia lucrarilor va fi supravegheata permanent de personal tehnic calificat;
• se va face instructaj de tehnica securitatii muncii pentru conditiile concrete existente pe
santier.
SUPRASTRUCTURA

Structura de rezistenta a constructiei este de sistem pe cadre din beton armat (stalpi din
beton armat si grinzi din beton armat) si plansee din beton armat monolit cu grosimea de 14 cm.
Stalpii au secțiunea de tip L 30x60 cm si grinzile din beton armat au dimensiunile 30x45 cm si
30x40 cm. Peretii perimetrali sunt din BCA cu o grosime de 30 cm, iar cei de compartimentare
sunt din BCA cu o grosime de 30 cm intre apartamente si la spatiile comune si din BCA cu o
grosime de 15 cm in interioarul apartamentelor.
Structura de rezistenta a acoperisului este alcatuita din elemente de lemn (talpi, popi,
pane, capriori).
Accesul intre niveluri se face prin intermediul unor scari alcatuite din rampe drepte cu
podeste intermediare realizate din beton armat monolit.
Invelitoarea este din tigla metalica.
Materialele din care se executa structura de rezistenta sunt:
- Blocuri BCA
- beton armat C 20/25 (B 350) la elementele din beton armat monolit-stalpi, grinzi, placi,
rampe scari.
- Beton C12/15 (B200) la placa pe sol la subsolul tehnic.
- otel beton PC52 si OB37 la armaturile de rezistenta- stalpi, grinzi, placi, rampe scari.
- Lemn de rasinoase cu clasa de calitate a II-a la elementele sarpantei.
Conform normativului P100-1/2013 clasa de importanta a constructiei este III.
Categoria de importanta a constructiei este “normala” (C) conform HG nr. 766/1997 si
Legea 10/1995.
Proiectul va fi verificat de verificatori atestati MDRAP pentru exigenta A1.
4. Masuri de protectie a muncii

Normele de protectia muncii sunt elaborate in scopul imbunatatirii conditiilor de munca,
inlaturarii cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnavirii profesionale. Ele se
bazeaza pe procedee tehnice moderne, cercetari stiintifice si organizarea corespunzatoare a
muncii.
Aplicarea normelor de protectie a muncii este obligatorie pentru toate unitatile din
economie, avand activitati cu specificde constructii-montaj. De asemenea, este obligatorie
pentru intreg personalul muncitor din santiere, precum si pentru cel din alte unitati care vine in
santier.
Sunt norme de protectia muncii comune care au un caracter general si norme de protectia
muncii specifice anumitor activitati de constructii-montaj.

Norme generale (comune)
1. Inainte de inceperea lucrului, intregul personal muncitor trebuie sa aiba facut instructajul
de protectia muncii.
2. Personalul muncitor care urmeaza sa execute lucrarile de constructii-montaj, sa nu fie
bolnav, obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice si sa fie dotat cu echipament de
lucru si protectie corespunzator lucrarilor ce le are de executat.
3. Sculele, dispozitivele si utilajele prevazute a se utiliza, sa fie in buna stare de lucru sau
functionare.
4. Sa fie imprejmuite pasarelele, sacrile si platformele de lucru, precum si zona din raza de
actiune periculoasa, a utilajelor de ridicat.
5. Gropile, puturile de foraj, golurile (curti interioare, casa scarii, etc) se vor imprejmui.
6. Schelele vor fi prevazute cu balustrade si scanduri de bord, avand in vedere eventualele
sarcini pe care acestea va trebui sa le suporte.
7. Se va atrage atentia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, atat ziua
cat si noaptea, in toate locurile periculoase.
8. Se interzice executarea concomitenta de lucrari la doua sau mai multe niveluri diferite,
aflate in puncte pe aceeasi verticala, fara masuri de protectia muncii corespunzatoare.
9. Se interzice intrarea personalului muncitor, in locurile periculoase, datorita unor gaze
nocive.
10. Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi, se va putea
face cu luarea urmatoarelor masuri:
- legarea si fixarea incarcaturilor se va face numai de personal instruit si autorizat;
- sa nu se folosesca organe de legare sau dispozitive uzate peste limitele admise;
- sa execute legarea incarcaturilor astfel incat acestea sa nu se poata deplasa, aluneca sau
roti, dupa ce sunt ridicate;
- sa se urmareasca transportarea (deplasarea) incarcaturii astfel ca aceasta sa fie la o
distanta de cel putin 1 metru fata de obiectele inconjuratoare;
- sa nu se circule pe sub incarcatura ridicata;
- supravegherea incarcaturii se va face pana cand aceasta este coborata si aseazata corect,
la locul destinat;
- este interzisa stationarea sau circulatia personalului muncitor pe incarcatura;
11. Se interzice aplecarea personalului muncitor in afara constructiei, pentru a prelua
incarcatura, sau a o desprinde din carligul mijlocului de ridicat.
12. Se interzice executarea lucrarilor la inaltime in perioade de timp nefavorabil (vant cu
viteza de peste 11m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusa, etc.).
13. Toate utilajele si masinile de constructie, actionate cu motoare electrice, vor fi legate la
pamant.
14. Nu este permis a se executa lucrari de sudura, la temperaturi interzise de prescriptiile
tehnice specifice acestor lucrari.
15. Executarea pe timp de noapte a unor lucrari, se poate face cu luarea unor masuri:
- iluminarea corespunzatoare pe intreaga zona de lucru;
- dotarea personalului cu echipament reflectorizant;
- vopsirea carligului macaralei, etc., in culori reflectorizante;
- orice miscare (manevra) a mijlocului de ridicat va fi insotita de semnalizare acustica;
- personalul muncitor va avea avizul medical de „apt” pentru lucru de noapte.
16. Pentru iluminarea locala a locurilor de munca se va utiliza tensiunea de 24 volti, pentru
conditii normale si de 12 volti, pentru lucrari cu umezeala excesiva.
17. Se interzice aruncarea sculelor, materialelor, etc., de la inaltime.
18. In toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protectie
specific (casca de protectie, centuri de siguranta, ochelari de protectie, etc.).
Norme pentru lucrari de cofraje, schele si esafodaje

Norme comune, generale
1. Toate elementele componente ale cofrajelor, schelelor si esafodajelor netipizate, vor fi
stabilite prin fise tehnologice pe baza unui calcul de rezistenta, conform prescriptiilor de
calcul in vigoare.
2. Se interzice aglomerarea pe cofraje, schele si esafodaje, a persoanelor, sculelor,
materialelor, etc., in cantitati care depasesc incarcarile luate in calcul la dimensionarea
acestora. Pentru evitarea unor asemenea situatii se vor afisa incarcarile maxime admise.
3. La lucrarile de cofraje, schele si esafodaje va fi admis personalul muncitor apt din punct
de vedere medical, care a implinit varsta de 18 ani, are calificarea corespunzatoare si o
experienta de lucru la inaltime, cel putin 2 ani.
4. Zilnic, inainte de inceperea lucrului, maistrul si sefii de echipa a formatiilor de lucru, vor
controla starea cofrajelor, schelelor si esafodajelor, in mod deosebit rezemarile,
ancorarile, contravantuirile, imbinarile, podinele si elementele de protectie.
5. Podinele de lucru si rampele de acces vor avea o suprafata continua. Pentru circulatia pe
podine in curba sau in panta se vor fixa, pe acestea, sipci impotriva alunecarii.
6. Se interzice urcarea si coborarea personalului muncitor, pe elementele cofrajelor,
schelelor si esafodajelor, precum si alergarea, sariturile si jocul pe platformele de lucru.

7. Efectuarea operatiilor de demontare se va face in ordine inversa a celor de montare; se
interzice demontarea prin daramare. Toate elementele demontate se vor cobora cu
mijloace mecanizate sau cu ajutorul franghiilor, fiind interzisa aruncarea lor de la
inaltime.
8. Zona unde se demonteaza cofrajele, schelele si esafodajele va fi imprejmuita pe o
distanta de 10 m la baza lucrarii.
Norme pentru cofraje

1. Componentele cofrajelor trebuie asamblate perfect, bine consolidate intre ele.
2. La montarea si demontarea cofrajelor pentru elemente de constructie cu inaltime mare,
se vor asigura podine de lemn la fiecare 1,80 m. Pentru cofraje montate pana la inaltimea
de 5 m, se admite montarea lor si de pe scari asigurate contra alunecarii sau rasturnarii,
personalul muncitor fiind prevazut cu centuri de siguranta legate la puncte stabile.
3. Pentru montarea cofrajelor la unele elemente de contur sau in interiorul constructiei, se
vor executa schele in consola, prevazute cu balustrada si bordura de margine.
4. Cofrajele industrializate, vor fi montate si demontate in conformitate stricta cu indicatiile
din proiectele echipamentelor;
5. Lucrarile cu cofraje speciale, unicate sau cu tehnologie complexa, se vor executa pe baza
unui proiect aprobat, cuprinzand instructiuni de lucru si norme de protectia muncii.
Norme pentru fasonarea si montarea armaturilor de otel-beton

1. Descolacirea si indreptarea otelului pentru armarea betonului trebuie facuta pe un teren
de lucru destinat numai pentru acest scop si imprejmuit.
2. La indreptarea otelului pentru armaturi, cu ajutorul mecanismelor este necesar ca:
- introducerea capetelor vergelelor de otel-beton, sa se faca numai dupa oprirea motorului;
- inainte de pornirea motorului, tamburul trebuie sa se acopere cu aparatoarele de
protectie.
3. La taierea cu foarfeca actionata manual, este interzisa tinerea cu mana a vergelelor sau
barelor mai scurte de 30 cm.
4. Efectuarea operatiilor de indreptare, taiere si fasonare se vor face numai cu scule,
dispozitive sau mecanisme in stare buna.
5. Se interzice montarea armaturilor, in apropierea liniilor electrice aflate sub tensiune.
6. Este interzisa montarea armaturilor, stand pe fundul cofrajului.
7. Este interzisa circulatia si montarea armaturilor de pe cofrajul planseelor inainte ca
acestea sa fi fost bine consolidate si verificate in prealabil.
8. Pentru montarea armaturilor la inaltime, cand nu este posibil sa se realizeze parapeti de
protectie, muncitorii vor fi dotati cu centuri de siguranta.
Norme pentru prepararea, transportul, turnarea si compactarea betonului

Norme pentru preparare
1. La locurile de preparare a betoanelor se vor afisa instructiuni specifice, privind modul
de lucru cu instalatiile de preparare.
2. Se interzice accesul persoanelor straine formatiei de lucru, in zona de preparare.
3. Curatirea tobei betonierei si a altor elemnete componente, executarea unor lucrari de
intretinere si reparare, este permisa numai dupa oprirea instalatiei de preparare si
deconectarea sa de la sursa de curent electric, sau de actionare a motorului termic.
4. Tobele si jgheaburile instalatiei pentru prepararea betoanelor, cu mers continuu, trebuie
acoperite in timpul functionarii cu capac sau plasa de sarma.
5. Se va asigura curatirea in jurul instalatiei de prepararea betoanelor, precum si a cailor de
acces spre instalatie.
6. Se interzice introducerea in toba de amestec, a mainilor, lopetilor, etc, in timpul
functionarii instalatiei de preparare.
7. Se interzice circulatia sau stationarea personalului muncitor sub gurile de descarcare ale
instalatiei de preparare a betoanelor.
8. Gurile de incarcare a buncarelor de beton vor fi acoperite cu gratare din metal cu ochiuri
de 20 cm latura.
9. In cazul utilizarii de aditivi la prepararea betoanelor, seful statiei de betoane esre obligat
a lua masuri corespunzatoare de protectia muncii.
10. Folosirea aditivilor se va face de personal muncitor care a implinit carsta de 18 ani,
admis medical si dotat cu echipament corespunzator de protectie.
Norme pentru transportul betonului

1. Transportul betonului se va face numai dupa verificarea zilnica a starii mijlocului folosit
(autobetoniere, autoagitatoare, autobasculante, pompe de beton, benzi transportoare,
buncare, bene, tomberoane, roabe, etc.).
2. Se interzice personalului muncitor, stationarea subsi in raza mijlocului de transport.
3. In cazul transportului betoanelor pe schele si esafodaje, se va utiliza o podina de cel
putin 1.2 m latime, imprejmuita cu balustrade si bordura de margine. Golurile din
podinaprin care se alimenteaza sau se toarna betonul, trebuie acoperite, cand nu se
efectueaza operatia de turnare.
4. La transportul si turnarea betoanelor cu pompa de beton, se vor lua urmatoarele masuri:
- personalul muncitor va trebui sa poarte ohelari de protectie;
- dupa montarea pompei, conducta de beton se va verifica la presiunea hidraulica de 1.5
ori mai mare decat cea de regim normal de functionare;
- inainte de a incepe transportul se vor verifica toate imbinarile si racordarile tronsoanelor
conductei; in fata orificului de evacuare a betonului se va monta o aparatoare inclinata;
- montarea si demontarea pompei si a conductei se va face de personal muncitor in acest
scop;
Norme de turnare si compactarea betonului

1. Inainte de inceperea turnarii betoanelor, se va controla modul de executie a cofrajelor,
schelelor si a podinelor de lucru si soliditatea acestora;
2. In cazul turnarii betonului la o inaltime mai mare de 1.5 m, podinile de lucru vor fi
prevazute cu balustrade si bordura de margine;
3. La turnarea betoanelor pentru elemente de constructii cu o inclinare mai mare de 30 de
grade, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranta;
4. Se interzice personalului muncitor, accesul in zona de turnare unde este pericol de cadere
a betonului;
5. Se interzice personalului muncitor sa stationeze sub bena sau pompa;
6. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmatoarele masuri:
- Manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor caruia i s-a facut atat
instructajul tehnic, cat si cel de protectia muncii;
- Se interzice utilizarea vibratoarelor defecte;
- Vibratoarele care se defecteaza in timpul turnarii si compactarii vor fi imediat
deconectate de la sursa de curent si trimise la reparatie;
- Personalul muncitor va purta cizme si manusi electroizolante, iar carcasa
vibratorului se va lega la pamant;
- In timpul intreruperii lucrului sau deplasarii vibratoarelor, acestea se vor
deconecta de la reteaua electrica.
Norme pentru executarea lucrarilor pe timp friguros

1. In vederea executarii lucrarilor pe timp friguros, se vor lua din timp, urmatoarele masuri
generale:
- Asigurarea posibilitatilor de indepartare a apelor de suprafata de langa
constructii;

- Executarea umpluturilor la fundatii;
- Pregatirea cailor de transport din interiorul santierelor;
- Curatirea santierelor de resturi materiale;
- Izolarea conductelor (apa, abur, etc.) si montarea robinetelor de golire la punctele
joase ale retelelor;
- Pregatirea utilajului necesar, repararea si adapostirea lui;
- Amenajarea centralelor de betoane si mortare, montarea instalatiilor de incalzire
a apei si agregatului;
- Organizarea riguroasa a controlului focurilor pe timpul noptii.
2. La executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor avea in vedere urmatoarele
masuri:
- In cazul cand pe cofraje sau armaturi exista zapada sau gheata, acestea vor trebui
indepartate cu apa fierbinte sau abur, imediat inainte de turnarea betonului;
- In cazul utilizarii aburului pentru incalzirea materialelor, in buncare, se vor lua
masuri impotriva patrunderii aburului in incaperile de lucru;
- Se vor lua masuri impotriva accidentarii personalului muncitor direct cu abur, sau
prin atingerea conductelor sau a altor elemente de distributie neizolate;
- Incalzirea apei cu ajutorul aburului trebuie efectuata in rezevoare prevazute cu
capace si tevi de preaplin;
- Personalul muncitor care lucreaza la incalzirea betonului cu curent electric, va fi
echipat cu cizme si manusi electroizolante, cand curentul depaseste 40 v;
- Sectoarele incalzite electric, vor fi obligatoriu imprejmuite si prevazute cu
indicatoare de avertizare privind pericolul electrocutarii;
- Tensiunea curentului sa nu depasesca 110 v, in anotimpurile umede si in timpul
dezghetului;
- Este interzisa pastrarea materialelor explozibile si inflamabile, a lubrifiantilor,
recipientilor cu gaze comprimate ca si a alimentelor, in aceeasi incapere cu
clorura de calciu;
- Decofrarea constructiilor executate pe timp friguros se poate face atunci cand
betonul pus in opera a atins rezistentele specificate in normativele in vigoare
Prezentul proiect a fost elaborat cu respectarea masurilor generale de protectie a muncii
cuprinse in normele tehnice in vigoare.
La aplicarea proiectului executantul lucrarii trebuie sa completeze proiectul cu toate
masurile spacifice de protectie a muncii care rezulta a fi necesare din conditiile concrete de
realizare lucrarilor.
MEMORIU DE REZISTENTA - “ LOCUINȚE PENTRU TINERI DESTINATE INCHIRIERII, S+P+3E – 24 U.L.”
10 Amplasament : Str. Intrarea Pietii , Nr. 5, oraș Orașul BOLDESTI-SCAIENI, jud. Prahova
In timpul executarii lucrarilor de executie si al exploatarii, constructorul si beneficiarul vor
respecta si aplica instructiunile cuprinse in legea si regulamntele indicate mai jos:
- Legea nr. 90/96 cucompletariel ulterioare;
- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat de MLPAT cu
ordinul 9/N/15.03.1993.
La executarea lucrarilor se vor respecta de catre antreprenor atat normele legale
susmentionate cat si cele de mai jos:
- Norme generale de protectie a muncii aprobate de MMPS cu Ordinul nr. 578/96
- Norme specifice de securitate a muncii (NSSM) privind prepararea, transportul betonului
si executarea lucrarilor din beton armat si beton precomprimat
- NSSM privind lucrari al inaltime – Ordinul 235/1995
- NSSM privind manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate;
Pe tot parcursul executie, in funcitie de situatia de pe teren constructorul este obigat sa ia
toate masurile pentru preintampinarea producerii accidentelor de munca, in functie de
tehnologia aplicata si dotarea tehnica pe care o are.
5. Protectia impotriva incediilor

Prezentul proiect a fost intocmit in conformitate cu urmatoarel norme:
- Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizare
constructiilor si instalatiilor aprobate prin Decret 290/1997 si Normativ P 118/99.
- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobat MI cu nr. 381 din
04.03.1994 si de MLPAT cu nr. 1219/03.03.94.
- Regulament privind normele de prevenire si stingere a incendiilor aprobat de MLPAT cu
Ordinul nr. 9/N/1995.
6. Masuri pentru respectarea legislatiei in activitatea de constructii

La calculul şi analiza structurii au fost îndeplinite recomandările următoarelor normative de
proiectare:
• CR 0 – 2012 – “Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii”;
• CR 2-1-1.1/2013 – “Cod de proiectare a construcțiilor ți elementelor de construcție’’ ;
• P100-1/2013 – “Cod de proiectare seismic – Partea I – Prevederi generale pentru
clădiri’’ ;
• NP 007–1997 – “Cod de proiectare pentru structuri din beton armat“
• NP 112-2014 – „Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă”;
• CR 1-1-3/2012 – „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”
• CR 1-1-4/2012 – „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor”;
• NE 012/1-2007 si NE 012/2-2010 – „Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor
din beton, beton armat şi beton precomprimat”;
• EUROCOD 0 (SR EN 1990-2004, SR EN 1990-2004 NA-2006) – Bazele proiectării
structurilor;
• EUROCOD 1 (SR EN 1991-1-1-2004, SR EN 1991-1-1-2004 NA-2006, etc.) – Acţiuni
asupra structurilor;
• EUROCOD 2 (SR EN 1992-1-1-2004, SR EN 1992-1-1-2004 NB-2008, etc.) –
Proiectarea structurilor din beton;
• EUROCOD 5 (SR EN 1995-1-1:2004: Proiectarea structurilor de lemn);
• NP 005/2005 (Normativ proiectare structuri din lemn)
• EUROCOD 7 (SR EN 1997-1-2004, SR EN 1997-1-2004 NB-2007, etc.)- Proiectarea
geotehnică;
• EUROCOD 8 (SR EN 1998-1-2004, SR EN 1998-1-2004 NA-2008, etc.)-Proiectarea
structurilor pentru rezistenţa la cutremur;
• Normative de protecţia muncii în construcţii;
• Norme PSI prevăzute de legislaţia în vigoare;
In conformitate cu prevederile Legii nr. 10 / 1995, beneficiarul si constructorul vor

convoca proiectantul si Inspecția in Construcții Vrancea la faze determinante de control,
conform programului de control anexat.
Intocmit,
ing. Marius Ionut CHIRIAC

Tel: 0725825925, Fax: 0237227320 QMS 80092 EMS 80092
PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII

-REZISTENTA-
Denumirea lucrării: CONSTRUCTIA DE LOCUINȚE PENTRU TINERI

DESTINATE INCHIRIERII, S+P+3E – 24 U.L.
Amplasament : Str. Intrarea Pietii , Nr. 5, oraș Orașul BOLDESTI-

SCAIENI, jud. Prahova.


Faza de proiectare: D.T.A.C. +P.Th.+D.E.

avizat ISC Prahova
PROGRAM
Pentru controlul calităţii lucrărilor şi faze determinante pentru REZISTENŢA ŞI
STABILITATEA CONSTRUCŢIEI ŞI A SIGURANŢEI ÎN EXPLOATARE
Nr. Denumirea fazei supusă Documente care se întocmesc Cine semnează Nr. şi
crt. verificării PV – Proces verbal I – Inspecţia de stat data
PVLA – Proces verbal de în constr docu-
lucrări ascunse B – Beneficiar mentului
PVR – Proces verbal de E – Executant
recepţie P - Proiectant
Trasarea clădirii pe teren • PV B, E
1 FAZA DETERMINANTĂ „A” • PVLA B, E, P
Verificare natura teren si cota de
fundare
2 FAZA DETERMINANTĂ „B” • PVLA B, E, I, P

armare-cofrare fundaţii-TALPI
3 FAZA DETERMINANTĂ „C” • PVR B, E, I, P
Cofrare si armare diafragme • Certificate de calitate la
infrastructura (subsol) armături conf. C56-85,
partea I, pct. 3.1.b şi 3.1.c
4 FAZA DETERMINANTĂ „D” • PVR B, E, I, P
Cofrare si armare planseu • Certificate de calitate la
cota -0,06 armături conf. C56-85,
3 FAZA DETERMINANTĂ „E” • PVR B, E, I, P
Cofrare si armare stalpi parter • Certificate de calitate la
armături conf. C56-85,
4 FAZA DETERMINANTĂ „F” • PVR B, E, I, P
Cofrare si armare grinzi si • Certificate de calitate la
placi peste parter armături conf. C56-85,
5 Cofrare si armare diafragme etaj • PVR B, E,
1. • Certificate de calitate la
6 Cofrare si armare grinzi si • PVR B, E,
placi peste etaj 1 • Certificate de calitate la
armături Conf. C56-85,
7 Cofrare si armare stalpi etaj 2. • PVR B, E,
• Certificate de calitate la
8 Cofrare si armare grinzi si • PVR B, E, P
PROGRAM DE CONTROL IN FAZE DETERMINANTE - REZISTENTA- “ Locuinte pentru tineri destinate

2 inchirierii S+P+3E, 24 U.L.-Oras Boldesti-Scaieni, Judetul Prahova ”
Amplasament: str. Aleea Pietii, nr. 5, Oras Boldesti Scaieni, Județul Prahova,
Beneficiar: Agenția Națională pentru Locuințe Proiectant: S.C. STRUCTURI S.R.L.
tel./fax: 0237.227.320, mobil: 0725.825.925, e-mail: structuri@yahoo.com
avizat ISC Prahova
9 FAZA DETERMINANTĂ „G” • PVRC B, E, P, I

Cofrare si armare stalpi etaj 3. • Certificate de calitate la
10 Cofrare si armare grinzi si • PVR B, E, P
11 FAZA DETERMINANTĂ „H” • partea I, pct. 3.1.b şi 3.1.c
PVRC B, E, I, P
Executie sarpanta.
12 RECEPTIE FINALA • PVR Conforn HG

273/1994, actualizată
prin HG 343/2017
1. Prezentul program de control este întocmit în conformitate cu Legea nr. 10/1995

„Asigurarea calităţii în construcţii” şi „Regulamentul privind conducerea şi
asigurarea calităţii în construcţii” aprobat prin HG 766/1997.
2. Antreprenorul trebuie să anunţe în scris ceilalţi factori interesaţi pentru

participare cu minim 10 zile înaintea datei la care urmează să se facă verificările. Neconvocarea
în timp util a proiectantului pentru controlul pe şantier va reprezenta preluarea de către executant
a atribuţiilor şi răspunsurilor proiectantului pentru verificarea calităţii execuţiei prevăzute în Legea
nr. 10/1995.
3. În afara punctelor obligatorii de verificare din program, proiectantul va fi

solicitat prin grija beneficiarului şi executantului şi în următoarele situaţii:
• când certificatele de calitate nu corespund prevederilor de proiect,

• pentru orice neconcordanţă cu proiectul,
• la recepţie.
4. Programul de faţă stabileşte categoria lucrărilor de execuţie care urmează a fi recepţionate

din punctele de vedere al rezistenţei şi stabilităţii construcţiei şi siguranţei în exploatare şi pentru
care trebuie întocmite documente scrise (tipul documentului, cine îl întocmeşte şi semnează, data
închiderii).

avizat ISC Prahova
5. Executantul va respecta în activitatea de construcţii-montaj Ordinul MLPAT nr.

1233/0 din 30.12.1996.
6. Beneficiarul este obligat în baza Legii nr. 10/1995 să anexeze la Cartea construcţiei
un exemplar din prezentul program, împreună cu documentele întocmite, încheiate şi semnate
(împreună cu anexele) pe parcursul efectuării lucrărilor.
Proiectant, Beneficiar,
S.C. STRUCTURI S.R.L. Agentia Nationala pentru Locuinte
Constructor,

1
BREVIAR DE CALCUL BLOCURI DE LOCUINTE

- Structura în cadre din beton armat –
1. DATE DE PROIECTARE
In prezenta lucrare se precizeaza calculul si dimensionarea unei structuri etajate St+P+3E cu
structura in cadre din beton armat monolit. Cladirea are functiunea de ansamblu de locuinte si
este amplasata in orașul Boldești-Scăeni, județul Prahova.
Functiuni cladire:
- Parter : dormitoare, camere, grupuri sanitare, bucatarii, holuri;
- Etaje curente : dormitoare, camere, grupuri sanitare, bucatarii, holuri;
- Subsol tehnic : spatii pentru reteaua de canalizare, apa si instalatii termice.
Date generale de conformare a cladirii:
Suprastructura : structura de rezistenta pe cadre din beton armat, plansee din beton armat
(grinzi si placi turnate monolit) sarpanta de lemn pe scaune.
Infrastructura: fundatii continue cu grosimea de 50 cm sub peretii structurali ai subsolului.
Inchideri si compartimentari : pereti exteriori din blocuri de zidarie din BCA, pereti interiori din
blocuri de zidarie BCA.
Traficul in cladire se relizeaza printr-o scara intr-o rampa, lunga de 5,40 m si lata de 1,20m.
Date ale amplasamentului cladirii:
- Localitatea : Orașul Boldești-Scăieni, jud Prahova;
- Clasa de importanta si expunere : III , γI = 1,0.
- Conditii seismice : ag = 0,40g, TC = 1,6 s , clasa de ductilitate DCM , factorul de
importanta q = 4.725
- Zona de zapada : s0,k = 2,0 KN/m2.
- Zona de vant : presiunea de referinta a vantului, 50 de ani interval mediu de recurenta :
qb = 0.6 KN/m2 .
- Terenul de fundare : pconv = 250 KPa, adancimea maxima de inghet este 90cm.
- Dimensiuni cladire :
o Pe directia longitudinala (x): 4 travee (axele 1 – 5) de 4.75m , 4,3 , 3.10m,
4.20m, 3.40m, 4.10m, 4.20m, 4.20m, 4,10m, 3.40m, 4.20m, 3.80m, 4.60m;
o Pe directia transversala (y) : 4 travee (axele A – E) de 5.00m (1A-1C), 3.60m (5A-
5B), 3.00m (1C-1D) , 4.40m (5B-5D), 4.9 m (D-E);
o Inaltimea de nivel 2.8 m.
- Caracteristicile de rezistenta ale materialelor :
beton C20/25
o fcd =13,33 N/mm2 ; fctd = 2,2 N/mm2
otel beton BSt500C
o fyd = Ra = 300 N/mm2
- principalele reglementari tehnice avute in vedere sunt:
1) P100-1/2013 – Cod de proiectare seismica
2) SR EN 1992 – Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton , beton
armat si beton precomprimat
3) CR0 2012 - COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTĂRII CONSTRUCŢIILOR
4) CR 1-1-3-2012 - Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
Mai 2018 –Breviar de calcul rezistenta “ "LOCUINȚE PENTRU TINERI DESTINATE ÎNCHIRIERII S+P+3E -24 U.L." JUDEȚUL
PRAHOVA, ORAȘUL BOLDEȘTI SCĂENI, Str. Intrarea Pieţii, Nr. 5.” – AGENTIA NATIONALA PENTRU LOCUINTE
S. C. STRUCTURI S.R.L. 0722.722.144, fax: 0237.227320, structuri@yahoo.com
2
5) CR0-2012 – Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii

6) NP 005 – 2003 – Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din
lemn
7) NP112 – 13 – Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa
2. EVALUAREA INCARCARILOR GRAVITATIONALE IN SITUATIA DE PROIECTARE LA CUTREMUR

Incarcari permanente
GREUTATE
Nr. GROSIME GREUTATE
DENUMIRE STRAT SPECIFICA
Crt. [m] [kN/m2]
[kN/m3]
tencuiala decorativa
1 0.005 22 0.11
+ masa spaclu
2 polistiren expandat 0.1 0.6 0.06
3 tencuiala exterioara 0.015 22 0.33
4 zidarie bca 0.3 12 3.6
5 tencuiala interioara 0.015 22 0.33
4.43
`
Nr. GROSIME GREUTATE GREUTATE

DENUMIRE STRAT
Crt. [m] SPECIFICA [kN/m3] [kN/m2]
1 tencuiala 0.015 22 0.33
3 tencuiala 0.015 22 0.33
4.26
GREUTATE
Crt. [m] [kN/m2]
[kN/m3]
pardoseala gresie+
1 0.02 24 0.48
adeziv
2 sapa 0.04 22 0.88
3 placa beton armat 0.14 25 3.5
4 polistirent expandat 0.1 0.6 0.06
5 tencuiala intrados 0.005 22 0.11
5.03
3
GREUTATE
Crt. [m] [kN/m2]
[kN/m3]
pardoseala gresie+
1 0.02 24 0.48
adeziv
2 sapa 0.04 22 0.88
3 placa beton armat 0.14 25 3.50
5 tencuiala intrados 0.005 22 0.11
4.97
Nr. GREUTATE
GROSIME GREUTATE
Crt DENUMIRE STRAT SPECIFICA
[m] [kN/m2]
. [kN/m3]
1 tencuiala 0.015 22 0.33
3 tencuiala 0.015 22 0.33
2.46
GREUTATE
Nr. GROSIM GREUTATE
Crt. E [m] [kN/m2]
[kN/m3]
1 trepte 0.075 22 1.65
2 finisaj 0.02 12 0.24
2 rampa 0.15 25 3.75
5.64
Elementele sarpantei s-au discretizat ca o incarcare uniform distribuita la nivelul ultimului

planseu la cota +11.14, incarcare cu valoare 1.3 kN/m2.
Parapetii de la balcoane sunt distribuiti uniform pe laturile acestora cu valoarea 2.7 kN/m.
Incarcari utile
Conform Eurocod 1 au fost adoptate urmatoarele incarcari utile:
- utila spatiu locuit: 2 kN/m2
- utila pod: 0.75 kN/m2
- utila balcoane si casa scarii: 3 kN/m2
Calculul eforturilor in elementele structurale a fost realizat automat, utilizand un program
de calcul cu elemente finite. S-a realizat modelarea spatiala a structurii, cu sectiunile si materialele
din predimensionare, s-au definit reazemele punctuale si liniare, apoi s-au definit incarcarile pe
elementele de tip liniar si plan. Pentru evidentierea eforturilor la nivelul fundatiilor s-a modelat
structura spatiala si infrastructura cu definirea unor reazeme liniare sub peretii structurali ai
subsolului tehnic.
4
3. CALCULUL AUTOMAT AL STRUCTURII
In cele ce urmeaza sunt prezentate principii de calcul si rezultate ale calculului folosind un
program de elemente finite. Structura modelata este urmatoarea:
Stalpii sunt cu sectiunea de tip L 30x60.

Planseele au fost predimensionate cu grosimea de 14 cm, din motive de izolare fonica si
rigiditate. Incarcarile permanente din pardoseala, sape, greutatea sarpantei, precum si incarcarile
utile si zapada au fost modelate ca niste incarcari plane uniform distribuite pe plansee. Incarcarea
din greutatea proprie a zidariei a fost luata in calcul ca o incarcare liniara, uniform distribuita pe
grinzi, respectiv uniform distribuita in plan pentru peretii de compartimentare din apartamente.
3.1 Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita
ultime, conform normativului CR0/2012 :
Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita ultime, astfel
incat efectele actiunilor de calcul in sectiune, luate conform urmatoarelor combinatii factorizate:
n m
1,35  Gk,j + 1,5 Qk,1 +  1,5 ψ0,i Qk,i
j =1 i=2
sa fie mai mici decat rezistentele de calcul in sectiune.

In relatie simbolul „+" inseamna “in combinatie cu" sau “efectul combinat al”.
Gk,i este efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valoarea sa caracteristica.
Qk,i - efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa caracteristica;
5
Qk,1 - efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre actiunile
variabile, luata cu valoarea sa caracteristica;
ψ0,i este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile i
(i=2,3...m) luate cu valorile lor caracteristice, avand valoarea: ψ0,i = 0,7
In cazul actiunii seismice, relatia de verificare la stari limita ultime se scrie dupa cum
n m
urmeaza: j =1
Gk,j + γI AEk + 
i =1
ψ2,i Qk,i
AEk este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta,
IMR adoptat de cod (IMR= 100 ani in P100-1/2013);
ψ2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qi;
γI - coeficient de importanta a constructiei/structurii.
Tipul actiunii ψ2,i
Actiuni din vant si Actiuni din variatii de temperatura 0
Actiuni datorate exploatarii 0,3
Actiuni din zapada 0,4
Incarcari in depozite 0,8
In consecinta, sunt utilizate urmatoarele combinatii:

1,35 x permanente + 1,5 x utila + 1,05 x zapada
1,35 x permanente + 1,5 x zapada + 1,05 x utila
1,0 x permanente + 0,4 x utila + 0,4 x zapada normata + (±1,0) x seism pe dir X
1,0 x permanente + 0,4 x utila + 0,4 x zapada normata + (±1,0) x seism pe dir Y.
Descrierea combinațiilor
Nr Nume Detalii Cod
101 1.35x[1 G] 1.35*1 ECELUSTR

102 1.35x[1 G]+1.5x[2 Q] 1.35*1 + 1.50*2 ECELUSTR
103 1.35x[1 G]+1.5x[2 Q]+1.05x[3 Z] 1.35*1 + 1.50*2 + 1.05*3 ECELUSTR
104 1.35x[1 G]+1.5x[3 Z] 1.35*1 + 1.50*3 ECELUSTR
105 1.35x[1 G]+1.5x[3 Z]+1.05x[2 Q] 1.35*1 + 1.50*3 + 1.05*2 ECELUSTR
106 1x[1 G]+1x[4 EX] 1.00*1 + 1.00*4 ECELUS
107 1x[1 G]+1x[5 EY] 1.00*1 + 1.00*5 ECELUS
108 1x[1 G]+1x[4 EX]+0.4x[3 Z] 1.00*1 + 1.00*4 + 0.40*3 ECELUS
109 1x[1 G]+1x[5 EY]+0.4x[3 Z] 1.00*1 + 1.00*5 + 0.40*3 ECELUS
110 1x[1 G]+1x[4 EX]+0.3x[2 Q] 1.00*1 + 1.00*4 + 0.30*2 ECELUS
111 1x[1 G]+1x[5 EY]+0.3x[2 Q] 1.00*1 + 1.00*5 + 0.30*2 ECELUS
112 1x[1 G]+1x[4 EX]+0.3x[2 Q]+0.4x[3 Z] 1.00*1 + 1.00*4 + 0.30*2 + 0.40*3 ECELUS
113 1x[1 G]+1x[5 EY]+0.3x[2 Q]+0.4x[3 Z] 1.00*1 + 1.00*5 + 0.30*2 + 0.40*3 ECELUS
114 1x[1 G]-1x[4 EX] 1.00*1 -1.00*4 ECELUS
115 1x[1 G]-1x[5 EY] 1.00*1 -1.00*5 ECELUS
116 1x[1 G]-1x[4 EX]+0.4x[3 Z] 1.00*1 -1.00*4 + 0.40*3 ECELUS
117 1x[1 G]-1x[5 EY]+0.4x[3 Z] 1.00*1 -1.00*5 + 0.40*3 ECELUS
118 1x[1 G]-1x[4 EX]+0.3x[2 Q] 1.00*1 -1.00*4 + 0.30*2 ECELUS
119 1x[1 G]-1x[5 EY]+0.3x[2 Q] 1.00*1 -1.00*5 + 0.30*2 ECELUS
120 1x[1 G]-1x[4 EX]+0.3x[2 Q]+0.4x[3 Z] 1.00*1 -1.00*4 + 0.30*2 + 0.40*3 ECELUS
121 1x[1 G]-1x[5 EY]+0.3x[2 Q]+0.4x[3 Z] 1.00*1 -1.00*5 + 0.30*2 + 0.40*3 ECELUS
6
Descrierea combinațiilor
Nr Nume Detalii Cod
122 1x[1 G] 1.00*1 ECELSCQ

123 1x[1 G]+1x[2 Q] 1.00*1 + 1.00*2 ECELSCQ
124 1x[1 G]+1x[2 Q]+0.7x[3 Z] 1.00*1 + 1.00*2 + 0.70*3 ECELSCQ
125 1x[1 G]+1x[3 Z] 1.00*1 + 1.00*3 ECELSCQ
126 1x[1 G]+1x[3 Z]+0.7x[2 Q] 1.00*1 + 1.00*3 + 0.70*2 ECELSCQ
127 1x[1 G] 1.00*1 ECELSQP
128 1x[1 G]+0.3x[2 Q] 1.00*1 + 0.30*2 ECELSQP
129 1x[1 G]+0.3x[2 Q]+0.4x[3 Z] 1.00*1 + 0.30*2 + 0.40*3 ECELSQP
130 1x[1 G]+0.4x[3 Z] 1.00*1 + 0.40*3 ECELSQP
131 1x[1 G]+0.4x[3 Z]+0.3x[2 Q] 1.00*1 + 0.40*3 + 0.30*2 ECELSQP
132 1x[1 G]+0.4x[2 Q]+0.4x[3 Z] 1.00*1 + 0.40*2 + 0.40*3
3.2 Analiza modala :
Modul 1 de vibratie – translatie dupa directia Y
7
Modul 2 de vibratie – translatie dupa directia X cu o usoara torsiune generala
8
Modul 3 de vibratie – torsiune generala
Mărimea modurilor proprii

Mod Pulsație Perioadă Frecvență Energie Mase modale Amortiz
N° (Rad/s) (s) (Hz) (J) X Y are
T (%) T (%) (%)
1 12.14 0.52 1.93 63.73 2.75 ( 0.23) 954.29 ( 78.92) 5.00
2 12.81 0.49 2.04 72.21 884.68 ( 73.17) 0.01 ( 0.00) 5.00
3 13.21 0.48 2.10 76.00 103.23 ( 8.54) 28.08 ( 2.32) 5.00
4 39.66 0.16 6.31 705.90 0.35 ( 0.03) 136.73 ( 11.31) 5.00
5 41.37 0.15 6.58 777.99 136.98 ( 11.33) 0.13 ( 0.01) 5.00
6 43.18 0.15 6.87 839.10 0.97 ( 0.08) 6.55 ( 0.54) 5.00
7 72.47 0.09 11.53 2464.45 0.50 ( 0.04) 50.65 ( 4.19) 5.00
8 74.38 0.08 11.84 2614.39 51.74 ( 4.28) 0.61 ( 0.05) 5.00
9 79.38 0.08 12.63 2962.32 0.19 ( 0.02) 3.22 ( 0.27) 5.00
10 102.22 0.06 16.27 5049.24 0.94 ( 0.08) 15.17 ( 1.25) 5.00
11 103.76 0.06 16.51 5231.83 15.27 ( 1.26) 1.15 ( 0.09) 5.00
12 112.70 0.06 17.94 6148.17 0.21 ( 0.02) 1.08 ( 0.09) 5.00
13 132.99 0.05 21.17 5198.71 0.00 ( 0.00) 0.00 ( 0.00) 5.00
14 158.30 0.04 25.19 8204.84 0.00 ( 0.00) 0.00 ( 0.00) 5.00
15 194.50 0.03 30.96 11743.22 0.00 ( 0.00) 0.03 ( 0.00) 5.00
rezidual 11.30 ( 0.93) 11.43 ( 0.95)
Total 52152.10 1209.11 (100.00) 1209.11 (100.00)
9
Centre de masă și rigiditate pe etaj

Nr. Etaj Nume Etaj Centru de masă Centru de rigiditate
X X
Y Y
1 Parter 7.80 8.11

6.97 6.83
2 Etaj 1 7.92 8.11
7.04 6.83
3 Etaj 2 7.78 8.11
7.00 6.83
4 Etaj 3 7.75 8.11
7.04 6.83
Verificarea deplasării relative de nivel pentru combinații seismice

Nume Nr. Etaj Combin Cod Nr. Nod Deplasa Deplasa Deplasa Coeficie Deplasa Deplasa Verifica
Etaj ație re re re nt de re re re
relativă relativă relativă reducer relativă relativă
X (cm) Y (cm) (cm) e de nivel admisib
(cm) ilă (cm)
Etaj 3 4 113 SLU 3941 0.20 1.44 1.46 1.62 2.35 7.00 Valid
Etaj 2 3 113 SLU 2862 0.37 2.58 2.61 1.62 4.22 7.00 Valid
Etaj 1 2 113 SLU 1936 0.49 3.21 3.25 1.62 5.25 7.00 Valid
Parter 1 113 SLU 953 0.35 2.21 2.23 1.62 3.61 7.00 Valid
10
3.3 Eforturi in elementele structurale :
STALPII sunt solicitati astfel:
Infasuratoare forte axiale dupa axa z– reper global (Fz)
11
Infasuratoare momente incovoietoare in jurul axei y – reper global (My)
12
Infasuratoare momente incovoietoare in jurul axei x (Mx)
13
Infasuratoare forte taietoare Fx
14
Infasuratoare forta taietoare Fy
15
GRINZILE sunt solicitate astfel :
Momente incovoietoare My
16
Forta taietoare Fz
Armarea grinzilor se face utilizand eforturile din infasuratorile de mai sus (a se vedea
legenda).
17
Arii de armatura longitudinala necesara in grinzi
Exemplificare calcul stalp marginal - Stalp S1C
N Vy Vz T My Mz
Load type Combination type
[kN] [kN] [kN] [kNm] [kNm] [kNm]
Total Seismic 113 -410.0 130.6 -7.0 3.6 8.6 258.9
18
Capacity N-M-M
NEd MEd,y MEd,z Value Limit
Type Check
[kN] [kNm] [kNm] [%] [%]
-410.0 8.6 260.4 N-Mu-Mu 74.8 100.0 OK
19
Shear
Results presented for combination : Fundamental ULS
VEd NEd VRd Value Limit

Check zone Clause Check
[kN] [kN] [kN] [%] [%]
130.8 -410.0 366.4 without reduction 6.2.3(3) 35.7 100.0 OK
Design and resistance shear forces
VEd VRd,c VRd,max VRd,r VRd,s VRd
[kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
130.8 138.8 366.4 577.1 713.1 366.4
N Vy Vz T My Mz
Total Seismic 115 -725.0 -139.0 -8.9 -4.0 4.3 -250.0
20
Exemplificare calcul stalp de colt- Stalp S4C
N Vy Vz T My Mz
Total Seismic 111 268.2 4.7 -100.7 2.1 -204.9 -7.6
Capacity N-M-M

Type Check
[kN] [kNm] [kNm] [%] [%]
268.2 -205.8 -7.6 N-Mu-Mu 82.7 100.0 OK
21
Shear
VEd NEd VRd Value Limit

Check zone Clause Check
[kN] [kN] [kN] [%] [%]
100.8 268.2 313.7 without reduction 6.2.3(3) 32.1 100.0 OK
22
Exemplificare calcul stalp central- Stalp S4D
N Vy Vz T My Mz
Total Seismic 108 -587.5 125.8 -12.3 1.4 -26.8 225.2
Capacity N-M-M

Type Check
[kN] [kNm] [kNm] [%] [%]
-587.5 -27.1 227.2 N-Mu-Mu 68.1 100.0 OK
23
Design and resistance shear forces
VEd VRd,c VRd,max VRd,r VRd,s VRd

[kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
126.4 147.4 362.2 592.1 650.1 362.2
3.3.1 Calculul planseelor.

Planseele trebuie conformate astfel incat sa realizeze efectul de saiba rigida, iar calculul
armaturilor se face ca pentru placi dreptunghiulare, incarcate uniform, armate pe doua directii.
Grosimea placilor va fi de 14 cm.
3.3.2 Conformarea infrastructurii

Proiectarea seismică a ansamblului suprastructură-infrastructură-teren, în situaţiile
construcţiilor obişnuite în care intervin solicitări în domeniul postelastic, va urmări dirijarea
deformaţiilor postelastice cu prioritate în elementele suprastructurii.
Pereţii subsolului vor avea o grosime de 300 mm.
Peretii subsolului, talpile de fundare si planseul de la cota -0.06 alcatuiesc o saiba rigida care
dirijeaza deformatiile postelastice in elementele suprastructurii.
Calculul terenului de fundare se face la presiunea conventionala:
N la nivelul fundatiilor = -23655 KN
Suprafata talpi fundare = Af = 119.52 m2
N/Af = -23655/119.52 =197.92 KPa
→ 197.92 kPa < 250 kPa
Dimensionarea secţiunii de beton şi a armăturilor se defineşte în concordanţă cu
prevederile din reglementarea tehnică de referinţă SR EN 1992 si NP 112/2014.
Intocmit,
Ing. Marius Ionuț Chiriac
Tel: 0725825925, Fax: 0237227320 QMS 80092 EMS 80092
CAIET DE SARCINI REZISTENTA
Denumirea lucrării: CONSTRUCTIA DE LOCUINȚE PENTRU

TINERI DESTINATE INCHIRIERII, S+P+3E – 24
U.L.
Amplasament : Str. Intrarea Pietii , Nr. 5, oraș Orașul

BOLDESTI-SCAIENI, jud. Prahova


Faza de proiectare: P.T.+ D.T.A.C
~ mai 2018 ~
1
I. GENERALITATI, STANDARDE, PRESCRIPTII CE GUVERNEAZA EXECUTIA
Pentru realizarea lucrarilor de antrepriza descrise in documentatie, la un standard ridicat

de calitate, se vor studia cu atentie toate piesele scrise și desenate cuprinse in documentatie.
Dupa studierea documentatiei se va intocmi graficul de executie a lucrarilor pe specificul lor
tehnologic.
Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita in primul rand de sefii
formatiilor de lucru și de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrul
activitatii sale de indrumare și supraveghere.
Separat de acestea, se efectueaza verificari:
- pe parcursul executarii, pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectele de
investitii, inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire cu (sau ingolbate in) alte categorii de
lucrari sau elemente de constructii;
- la terminarea unei faze de lucrari;
- la receptia preliminara a obiectelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii.
Verificarile amintite mai sus se efectueaza conform "Instructiunilor pentru verificarea
calitatii și receptionarea lucrarilor ascunse la constructii și instalatii.
Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in prezenta lucrare sunt extrase din
prescriptiile tehnice de proiectare, executie și receptie. Listele complete ale acestor prescriptii
sunt cuprinse in indicatoarele de standarde și in listele normativelor tehnice in vigoare (
publicate anual in "Buletinul Constructiilor").
Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu
proiectul, in limitele indicatorilor de calitate și a abaterilor admisibile, prevazute de acesta.
Dispozitiile de santier, date de beneficiar și proiectant - cu respectarea normelor legale
in vigoare - au aceeași putere ca și proiectul de executie, din punct de vedere al verificarilor
efectuate.
Frecventele verificarilor sunt mentionate in prescriptiile tehnice. In cazuri speciale,
proiectantul poate prevedea - in mod justificativ - marimea acestor frecvente.
In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata
pe parcurs, referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea lucrarii,
depaseste in sens deplorabil abaterile admisibile, prevazute in proiecte sau in prescriptiile
tehnice, decizia asupra continuarii lucrarilor nu va putea fi luata decat pe baza acordului, dat in
scris de beneficiar cu avizul proiectantului.
Este cu desavarșire interzis a se proceda la executarea de lucrari, care sa inglobeze sau
sa ascunda defecte ale structurilor de rezistenta sau care sa impiedice accesul și repararea
corecta sau consolidarea acestora.
In cazul in care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrari sau la receptiile
preliminare), in scopul obtinerii de date asupra corectitudinii verificarilor și inregistrarilor
efectuate pe parcurs, se va proceda astfel:
- daca un singur rezultat este necorespunzator, se mai efectueaza inca un numar egal de
sondaje;
-daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator, toate verificarile
prevazute in prescriptiile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refacute,cu aceleași metode
sau cu alte metode sa dea rezultate echivalente.
La cererea presedintelui comisiei de receptie preliminara a obiectului, se va intocmi o
prezentare sintetica a tuturor verificarilor și incercarilor efectuate pe parcursul lucrarilor și pe
faze de lucrari, prezentare care trebuie sa cuprinda pe scurt:
2
- date asupra frecventei verificarilor și probelor efectuate pentru fiecare troson al
obiectului, in comparatie cu prevederile prescriptiilor tehnice;
- lista incercarilor suplimentare efectuate pentru cazurile in care probele de control
prescrise au dat rezultate nesatisfacatoare, precum și masurile aplicate in cazurile in care aceste
rezultate s-au confirmat;
- lista și descrierea sumara a remedierilor efectuate, cu aratarea succinta a cauzelor care le-
au facut necesare.
Aceasta prezentare, impreuna cu documentele primare de verificare (registre de procese
verbale de lucrari ascunse și pe fise, buletine de incercari, etc.) trebuie sa furnizeze comisiei de
receptie - impreuna cu sondajele sale proprii - dovada indubitabila ca lucrarile executate se
inscriu in conditiile de calitate prevazute in proiecte și prescriptii tehnice specifice, in limitele
abaterilor admisibile.
Pentru receptia preliminara sau finala a obiectivelor de constructii, cu instalatii aferente,
proiectantul va prezenta la cererea comisiei de receptie nota prevazuta de reglementarile in
vigoare, cuprinzand precizarile asupra aplicarii proiectului, observatiile sale asupra calitatii
lucrarilor, punctul sau de vedere asupra conditiilor in care receptia poate fi admisa, confirmarea
indeplinirii obligatiilor de predare a indicatiilor asupra normalei si folosirii si exploatarii.
Comisia de receptie este obligata a cerceta existenta documentelor incheiate pe
parcursul executarii lucrarilor si care privesc verificarile de calitate si incercarile efectuate
anterior.
In toate cazurile privind elementele structurale de constructii sau instalatii, in care
aceste documente lipsesc sau consemneaza verificari efectuate cu o frecventa mai mica decat
acea prevazuta in proiecte si prescriprii tehnice sau in care rezultatele nu corespund conditiilor
de calitate prescrise, comisiile de receptie preliminara nu pot admite receptia decat daca - prin
incercari si cercetari suplimentare directe si expertize tehnice - se dovedeste ca obiectul
corespunde scopului pentru care a fost proiectat si executat si ca poate fi exploatat in conditii
normale. In toate celelalte cazuri, comisia de receptie preliminara este obligata a proceda
conform reglementarilor privind efectuarea receptiilor.
Procedee de verificare. - in functie de momentul efectuarii verificarilor, acestea se refera
la:
- Determinarea - prin masuratori - a corespondentei elementelor verificate cu prevederile
proiectului, din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de rezemare.
- Existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor, semiprefabricatelor si
aparatelor utilizate.
- Efectuarea incercarilor si probelor impuse de proiect si prescriptiile tehnice si intocmirea
documentelor cu rezultatele acestora precum si a proceselor verbale de lucrari ascunse.
- Examinarea existentei si continutului documentatiilor si proceselor verbale mentionate
mai sus precum si sintezelor si concluziilor acestora.
- Verificarea directa prin sondaj si efectuarea de incercari suplimentare, in vederea formarii
convingerii organelor de control si comisiilor de receptie asupra corectitudinii si valabilitatii
documentelor incheiate anterior.
Principalele conditii de calitate si verificarile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de
lucrari, in "Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente".
Executia lucrarilor va corespunde cu cerintele legii nr. 10/1995.
3
Principalele etape tehnologice parcurse pentru realizarea structurii de rezistenta
sunt urmatoarele:
 Decopertarea stratului vegetal al terenului (mijloace mecanice);
 Trasarea sapaturii pentru infrastructura (instrumente topometrice – teodolit sau

nivela) si materializarea trasarii;
 Verificarea trasarii (instrumente topometrice – teodolit sau nivela);
 Realizarea sapaturii generale (mijloace mecanice) – sapatura se va realiza fie in taluz

drept (daca pamantul are o coezivitate suficienta sau daca nu permite spatiul limitrof
- in acest caz sunt obligatorii sprijiniri pentru evitarea prabusirilor peretilor), fie in
taluz inclinat (atunci cand terenul nu prezinta o coezivitate suficienta) – solutia va fi
stabilita de catre geotehnician;
 Compactarea fundului gropii generale sapate (maiuri mecanice);
 Verificarea sapaturii generale (niveluri orizontale si verticale - instrumente

topometrice – teodolit sau nivela);
 Trasarea fundatiilor (instrumente topometrice – teodolit sau nivela) si materializarea

trasarii;
 Saparea santurilor pentru blocurile de fundatii;
 Saparea ultimilor 10 cm pe fundul gropilor de fundatii si compactarea zonei;
 Punerea in lucrare prin turnare a betonului pentru egalizare C8/10 si protejarea lui
pana la intarirea minim admisa (vezi calcul grad de maturizare a betonului);
 Trasarea cofrajului talpilor (instrumente topometrice – teodolit sau nivela) si

materializarea trasarii;
 Montarea fetelor exterioare a cofrajului pentru talpi si asigurarea acestora la

rasturnare;
 Armarea talpilor cu otel PC52 si OL 37
 Montarea eventualelor cutii pentru goluri;
 Verificarea armarii talpilor de fundatii, respectand toate operatiunile conform

normativului NE 012-1999;
 Pregatirea punerii in lucrare a betonului;
4
 Punerea in lucrare a betonului C20/25 in talpi (turnare cu bena sau pompare –
stationara / autopompa; betonarea se realizeaza in straturi compactate mecanic prin
vibrare interna );
 Protejarea betonului dupa punerea in lucrare;
 Trasarea cofrajului diafragmelor (instrumente topometrice – teodolit sau nivela) si

materializarea trasarii;
 Montarea fetelor exterioare a cofrajului pentru diafragme si asigurarea acestora la

rasturnare;
 Montarea armaturilor diafragme a cutiilor pentru goluri, respectand toate operatiunile

conform normativului NE 012-1999- BSt 500 C si OL 37
 Verificarea armarii diafragmelor, respectand toate operatiunile conform normativului
NE 012-1999;
 Montarea fetelor interioare a cofrajului pentru diafragme si fixarea definitiva a

sistemului de cofraj;
 Verificari asupra cofrajului diafragmelor (verticalitate, orizontalitate, rigiditate,

etanseitate, cote de nivel, etc.), respectand toate operatiunile conform normativului NE
012-1999;
 Pregatirea punerii in lucrare a betonului;
 Punerea in lucrare a betonului C20/25 in diafragme (turnare cu bena sau pompare –

stationara / autopompa; betonarea se realizeaza in straturi compactate mecanic prin
vibrare interna);
 Protejarea betonului dupa punerea in lucrare;
 Decofrarea diafragmelor, dupa atingerea gradului de maturizare la decofrare,

rezultata in urma calculului specific
 Curatarea fetelor verticale exterioare ale diafragmelor;
 Aplicarea hidroizolatiilor verticale si verificarea integritatii lor;
 Aplicarea protectiilor hidroizolatiilor vericale pe diafragme, prin sisteme polimerice
 Realizarea umpluturilor exterioare .
 Pregatirea cofrarii placii cota - 0.0l;
 Trasarea pozitiei placii peste cota - 0.06;
5
 Montarea armaturilor PC52 si OL 37 in placile cota - 0.06;, respectand toate
operatiunile conform normativului NE 012-1999;
 Verificarea cofrajului placii cota - 0.06, respectand toate operatiunile conform

normativului NE 012-1999;
 Verificarea armarii placii peste cota - 0.06 (tip otel, diametre, dispunere bare, nr.
bare, mod de fasonare, suprapuneri, starea suprafetei otelului, grad de coroziune,
distantieri, etc.), respectand toate operatiunile conform normativului NE 012-1999;
 Pozitionarea podinelor de circulatie pe distantieri-capra, peste suprafata armata;
 Pregatirea punerii in lucrare a betobului in placa cota - 0.06;
 Punerea in lucrare a betonului C20/25 in placa cota - 0.06, respectand toate

operatiunile conform normativului NE 012-1999 (turnare cu bena cu furtun sau
pompare – stationara / autopompa; betonarea se realizeaza in straturi compactate
mecanic prin vibrare externe – rigla sau placa vibratoare);
 Tratarea si protejarea betonului dupa punerea sa in lucrare (in functie de gradul de

expunere al suprafetei la temperaturi exterioare si/sau alti factori atmosferici);
 Decofrarea placii cota - 0.06, dupa atingerea gradului de maturuizare la decofrare,

rezultat prin calcul (in cazul betonarii pe timp friguros, se iau masurile specifice si se
compara si cu gradul de maturizare critic la inghet al betonului);
 Curatarea si indreptarea mustatilor de armatura pentru stalpii cadrelor pentru parter
 Trasarea pozitiei cofrajelor pentru stalpi (cu mijloace optice – teodolit sau nivela);
 Realizarea armarii stalpilor, pentru tronsonul stabilit, peste mustatile de legatura din
socluri cu otel PC52 si OL37
 Verificarea armarii stalpilor (tip otel, diametre, dispunere bare, nr. bare, mod de
fasonare, suprapuneri, starea suprafetei otelului, grad de coroziune, distantieri, etc.),
respectand toate operatiunile conform normativului NE 012-1999;
 Se monteaza cofrajul pentru stalpi
 Verificarea cofrarii stalpilor (verticalitate, rigiditate, etanseitate, cote de nivel, etc.),

respectand toate operatiunile conform normativului NE 012-1999;
 Pregatirea punerii in lucrare a betonului in stalpi;
 Punerea in lucrare a betonului C20/25 in stapii din parter , respectand toate

6
mecanic prin vibrare interna (pervibrator) sau externa – vibratoare de cofraj sau
panouri vacuumante)(daca este necesar, se prevad la cofraje, ferestre de
turnare)(vezi fisa tehnologica);

 Decofrarea stalpilor de la parter, dupa atingerea gradului de maturuizare la

decofrare, rezultat prin calcul (in cazul betonarii pe timp friguros, se iau masurile
specifice si se compara si cu gradul de maturizare critic la inghet al betonului);
 Pregatirea cofrarii planseului peste parter;
 Trasarea pozitiei esafodajului planseului peste parter;
 Montarea esafodajului si a cofrajului planseului peste parter (popi, longrine,

traverse, contravantuiri longitudinale si transversale, grinzi de rezemare, panouri de
cofraj, elemente laterale);
 Montarea armaturilor cu otel PC52 si OL37 in grinzi si placi la planseul peste

parter, cu toate elementele auxiliare (distantieri, piese inglobate, etc.), respectand
toate operatiunile conform normativului NE 012-1999;
 Verificarea ansamblului cofrajului planseului peste parter (verticalitate,

orizontalitate, rigiditate, etanseitate, cote de nivel, etc.), respectand toate operatiunile
conform normativului NE 012-1999;
 Verificarea armarii planseului peste parter (tip otel, diametre, dispunere bare, nr.
bare, mod de fasonare, suprapuneri, starea suprafetei otelului, grad de coroziune,
distantieri, etc.), respectand toate operatiunile conform normativului NE 012-1999;
 Pozitionarea podinelor de circulatie pe distantieri-capra, peste suprafata armata;
 Pregatirea punerii in lucrare a betonului in planseul peste parter;
 Punerea in lucrare a betonului C20/25 in planseul peste parter, respectand toate

mecanic prin vibrare externe – rigla sau placa vibratoare)(vezi fisa tehnologica);

 Decofrarea planseului peste parter, dupa atingerea gradului de maturuizare la

decofrare, rezultat prin calcul (in cazul betonarii pe timp friguros, se iau masurile
specifice si se compara si cu gradul de maturizare critic la inghet al betonului);
7
OBSERVATII
• Operatiunile se desfasoara similar pana la realizarea ultimului nivel.

• Din grinzile de peste ultimul nivel, se prevad elemente de fixare a
cosoroabei la nivelul acestuia.
• Pentru fiecare nivel se respecta aceleasi operatiuni si pentru scarile din

beton monolit.
 Trasarea pozitiei elementelor sarpantei (cosoroaba si popi);
 Montarea elementelor sarpantei si fixarea corespunzatoare la nivelul grinzilor

ultimului nivel.
II. EXECUTIA LUCRARILOR
Inaintea inceperii lucrarilor de executie, seful de santier – sing. Dragos NICA va

prezenta proiectul cu toate specialitatile cuprinse in acesta, personalului din antrepriza direct
implicat in executie. Functie de specificul si complexitatea lucrarilor se va trece la demararea
acestora in ordinea tehnologica impuse de normative sau specificata in proiect.
Este de specificat ca, seful de santier va implementa in teren intocmai proiectul tehnic si
detaliile de executie predate de catre autoritatea contractanta si ca orice modificare, abatere sau
adaugire la acesta va fi executata numai in cazul in carea aceasta ne va fi transmisa prin
dispozitie de santier avizata de catre : proiectant, diriginte si verificator de proiect pe
specialitate cu conditia ca, daca modificarile solicitate implica o cheltuiala suplimentara
aceasta va fi decontata de catre beneficiar in baza ofertei economice prezentata de catre
constructor in conformitate cu legile in vigoare.
1. TRASAREA IN TEREN A CONSTRUCTIILOR

Se vor trasa cu ajutorul inginerului topometrist a tuturor axelor celor 6 tronsoane si va
stabili cota 0,00 a acestora, cota fata de care se masoara toate cotele de nivel. Inainte de
inceperea lucrarilor de terasamente/excavatii se verifica trasarea pe teren si se incheie un proces
verbal de trasare cu materializarea bornelor si a cotei 0,00 intre beneficiar si executant.
Trasarea poziţiei cofrajelor pentru turnarea fundaţiilor din beton se realizează de-a lungul
sârmelor întinse între reperii materializaţi în acest scop pe profilele de colţ sauintermediare ce
au servit la trasarea lucrărilor de săpături
Conform STAS 9824/1-87 toleranțele admisibile la trasarea pe teren a construcțiilor sunt
următoarele:
Pentru lungimi:
Pentru lungimi intermediare, toleranțele se stabilesc prin interpolare
8
- Poziția în plan orizontal a axelor fundațiilor ± 1 cm Pentru lungimi intermediare,
toleranțele se stabilesc prin interpolare
- Poziția în plan vertical a cotei de nivel ± 1 cm
În cazul în care aceste toleranțe sunt depășite, lucrările de terasamente, respectiv de
fundații, nu pot fi continuate decât cu acordul scris al proiectantului.
2. SAPATURI
Lucrarile de sapaturi pentru fundatii se vor executa cu pereti in taluz.
Dacă în timpul executării săpăturilor se întâlnesc obiecte sau construcţii de interes
arheologic, lucrările se vor opri şi vom anunta organele competente. Dacă în timpul executării
săpăturilor se intâlnesc corpuri explozibile se vor opri imediat lucrările, anunţându-se de
urgenţă beneficiarul şi proiectantul lucrării pentru adoptarea de măsuri corespunzătoare.
Când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este prevăzută în proiect, dar pe parcursul
executării lucrărilor apar indicii asupra existenţei lor, se vor opri lucrările de săpături şi se va
anunţa beneficiarul lucrărilor. Se va prospecta terenul utilizând procedee adecvate şi se va
anunţa proiectantul şi organele de exploatare a reţelelor. Dezafectarea acestora se va face numai
cu acordul şi sub supravegherea beneficiarului sau unităţii de exploatare, de la caz la caz
În cazul descoperirii unor gropi sau hrube ale căror limite se extind sub nivelul cotei de
fundare, executantul va opri lucrările şi va solicita beneficiarului şi proiectantului soluţii
corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi economic.
Întreaga suprafaţă a terenului pe care se execută terasamentele va fi curăţată de frunze,
crengi, buruieni şi când este cazul, de zăpadă. Se demareaza lucrarile de sapatura generala cu
utilaje mecanizate. Scurgerea apelor superficiale, spre terenul pe care se execută lucrările de
construcţie, va fi oprită prin executarea de şanţuri de gardă ce vor dirija aceste ape în afara
zonelor de lucru
Săpăturile pentru fundaţii se vor organiza astfel incât, în orice fază a lucrului, fundul
săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectării apelor în
timpul execuţiei.
Săparea şi finisarea ultimului strat se va face imediat înainte de începerea execuţiei
fundaţiei cu mijloace manuale
Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare în
vederea fundării se vor stabili de către proiectant.
În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice neprevăzute, fundul
gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de începerea lucrărilor de executare a
fundaţiei (betonare), iar dacă umezirea este puternică se va îndepărta stratul de noroi.
Schimbarea cotei fundului gropii de fundaţie, în timpul execuţiei, se poate face numai cu
acordul proiectantului, având în vedere următoarele:
a) Ridicarea cotei fundului gropii, faţă de proiect, se face dacă se constată, în cursul
executării săpăturilor pentru fundaţii, existenţa unui teren bun de fundaţie la o cotă superioară
celei menţionate în proiect.
9
b) Coborârea cotei fundului gropii de fundaţie sub cea prevăzută în proiect se face dacă se
constată o neconcordanţă a terenului cu studiul geotehnic întocmit pe amplasament.
Orice modificari de cote faţă de proiect se vor consemna în registrul de procese verbale de
lucrări ascunse care va fi semnat de constructor, beneficiar şi de geotehnician.
Pe parcursul executării lucrărilor vom solicita prezenţa proiectantului geotehnician pe
şantier la atingerea cotei de fundare şi ori de câte ori se constată neconcordanţe între prevederile
studiului geotehnic şi dispunerea straturilor, a caracteristicilor terenului, a nivelului şi
caracterului apelor subterane.
Rezultatele cercetărilor efectuate în timpul execuţiei lucrărilor de către proiectant,
modificările stabilite, precum şi concluziile asupra acurateţei privind modul de executare a
soluţiilor de fundare preconizate de proiectant se vor ataşa la cartea construcţiei şi la studiul
geotehnic pentru completarea acestuia.
Se vor lua următoarele măsuri pentru menţinerea stabilităţii malurilor:
- terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii;
- pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanţă mai mica de 1,00 m de la
marginea gropii de fundaţie; pentru săpături până la 1,00 m adâncime, distanţa se poate lua
egală cu adâncimea săpăturii;
- se vor lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor de precipitaţii sau provenite accidental;
- dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se efectueaza imediat după săpare şi
se observă fenomene care indică pericol de surpare, se vor lua măsuri de sprijinire a peretelui
în zona respectivă sau de transformare a lor în pereţi cu taluz.
După executarea mecanizată a săpăturilor, în cazul când este necesara sprijinirea pereţilor,
suprafeţele acestora vor fi rectificate manual.
Daca va fi cazul executarii lucrărilor de terasamente pe timp friguros vom respecta măsurile
generale şi cele specifice lucrărilor de pământ, prevazute în " Normativul pentru realizarea pe
timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente", indicativ C 16-84.
Lucrarile de terasamente/sapatura fundatii se vor finaliza cu process verbal de receptive –
faza determinanta de verificare a cotei si naturii terenului la care va participa in mod obligatoriu
si inginerul geotehnician al proiectantului. Numai dupa incheierea procesului verbal de control
vom trece la lucrarile de betonare.
3. TURNARE EGALIZARE
Turnarea betonului de egalizare se va executa imediat după atingerea cotei de fundare din
proiect sau a unui strat pentru care proiectantul îşi dă acordul privitor la posibilitatea de fundare
a construcţiei respective.
Se traseaza in sapatura generalizata axele constructiilor cu ajutorul inginerului topometrist.
Trasarea se materializeaza prin linii de vopsea sau sarma.
Se executa cofrarea egalizarii fundatiilor si se stabileste cota de turnare a betonului.
Se toarna betonul de la o inaltime mai mica de 50 cm si se niveleaza cu dreptarul.
10
4. FASONARE SI ARMARE RADIER SI DIAFRAGME SUBSOL
Armarea se va face cu otel OB37 si BSt 500 C asa cum este prevazut in proiect.
Produsele din oţel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie în conformitate cu
prevederile specificaţiei tehnice ST 009, iar utilizarea lor trebuie să se conformeze prevederilor
aplicabile din standardele seria SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN 1998, împreună
cu anexele naţionale ale acestora şi ale celor din ST 009.
Produsele din oţel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie identificabile în ceea ce
priveşte tipul şi clasa produsului, asigurându-se trasabilitatea lor începând de la producător şi
până la punerea în operă. Pentru aceasta:
a) fiecare colac, fiecare legătură de bare sau plase sudate, fiecare carcasă sudată, trebuie să
poarte o etichetă durabilă, bine ataşată, care să conţină:
- denumirea producătorului;
- tipul şi clasa produsului;
- numărul lotului şi al colacului/legăturii;
- marcajul de conformitate;
- ştampila controlului de calitate;
b) documentele care însoţesc livrarea produselor trebuie să conţină cel puţin următoarele
informaţii cuprinse în declaraţia de conformitate eliberată de producător, inclusiv o copie după
acest document:
-numele şi adresa producătorului;
-numărul certificatului de conformitate, ataşat;
-referinţe la caracteristicile produsului:
i. numărul standardului de produs;
ii. tipul şi clasa produsului;
iii. dimensiunea;
iv. limita de curgere;
v. rezistenţa la rupere;
vi. alungirea la forţa maximă şi la rupere;
vii. conţinutul de carbon echivalent pe oţel lichid;
- date de identificare a şarjei/lotului/colacului sau legăturii;
Suprafaţa otelului pentru armături nu trebuie să fie acoperită cu rugină neaderentă şi nici
cu substanţe care pot afecta negativ oţelul, betonul sau aderenţa între ele.
Conform normativului de execuţie NE012-2/2010 Constructorul are obligaţia ca înainte de
a trece la fasonarea armăturii să analizeze posibilitatea de a realiza armarea conform
11
prevederilor din proiect (privind, în special, montarea şi fixarea barelor, înnădirile barelor, dar
şi turnarea şi compactarea betonului) şi să solicite, dacă este necesară, reexaminarea, împreună
cu inginerul de structură, a prevederilor din proiect.
Se fasoneaza armatura necesara armarii fundatiilor, a diafragmelor de la subsol si a stalpilor
pana peste cota planseului de peste parter. Fasonarea otel-betonului se va realiza de catre
fierari-betonisti la bancul de fasonat manual si cu masina automata de fasonat otel-betonul.
Inainte de fasonare se vor efectua operatiuni de curatare si indreptare a barelor daca este cazul.
Fasonarea armăturii va fi efectuată cu respectarea următoarelor condiţii:
a) fasonarea nu se execută la temperaturi sub -10° C;
b) fasonarea cu maşina a barelor cu profil periodic, la maşini cu două viteze, se va face
numai cu viteza mică;
c) îndoirea barelor se execută cu mişcare lentă, cu viteză neuniformă, fără şocuri;
d) diametrul dornurilor utilizate pentru îndoirea barelor trebuie să fie:
- pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel puţin patru
ori diametrul barei;
- pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel puţin şapte ori
diametrul barei;
e) forma şi dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor
tehnice aplicabile şi sunt precizate în proiect;
f) razele de îndoire pentru barele înclinate şi pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea cele
prevăzute în reglementările tehnice aplicabile, ele trebuind să fie precizate în proiect
La fasonarea otelului se vor respecta detaliile de executie din proiect. Pentru fiecare sarja
de otel se vor preleva probe ce vor fi trimise la laborator pentru verificarea caracteristicilor
otelului, daca acestea sunt in parametrii ceruti prin proiect atunci se va trece la asamblarea
elementelor de armatura , daca nu, elementele ce nu corespund vor fi inlocuite. Încercările se
vor efectua pe câte 3 epruvete din fiecare lot şi diametru.
Se va trece la montarea marcilor fasonate pe betonul de egalizare in urmatoarea ordine:
armaturile inferioarioare transversale, armaturile inferioare longitudinale, armaturile
transversale superioare, armaturile longitudinale superioare, armaturile verticale a stalpilor,
armaturile longitudinale a peretilor structurali, montarea etrierilor stalpilor, montarea armaturii
orizontale a peretilor structurali.
Legarea se va face cu doua fire de sarma moale neagra (interzisa folosirea sarmei zincate)
cu diametrul de 1,18 mm (diametrul acceptat intre 1,00 si 1,50 mm). Legarea se va face la
fiecare incrucisare, pe doua randuri de incrucisari marginale, pe intreg conturul, restul
incrucisarilor in camp se vor lega in sah, din doua in doua.
Se vor amplasa distantierele (cel putin 3 distantieri la fiecare mp) laterale si cele inferioare
astfel incat sa fie respectata acoperirea de beton specificata in proiect. Distantierele vor fi din
plastic.
12
La terminarea montării armăturilor, datorită importanței deosebite a calității execuției
acestora cât și a faptului că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace
simple, acestea vor fi obligatoriu recepționate, încheindu-se proces verbal de lucrări ascunse.
Verificările trebuie efectuate şi însuşite de către beneficiar (dirigintele de șantier atestat
MLPAT), executant (șeful de lucrare – sing. Dragos NICA împreuna cu responsabilul tehnic
cu execuția atestat MLPAT – sing. Ghita NICA) și trebuie să se refere la toate aspectele lucrării
și anume:
- numărul, diametrul și poziția barelor în diferite secțiuni transversale, caracteristice
elementului de structură;
- distanțele dintre etrieri, diametrul acestora și modul lor de fixare;
- numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
- dispozitivele de susținere a poziției armăturilor în cursul betonării (agrafe, distanțieri etc.);
- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii;
Aceste elemente se consemnează cronologic în procesele verbale de lucrări ascunse.
5. COFRAREA SI TURNAREA BENTONULUI IN FUNDATII SI PERETII DE LA

SUBSOL
Trasarea poziţiei cofrajelor pentru turnarea fundaţiilor din beton se realizează de-a lungul
sârmelor întinse între reperii materializaţi în acest scop pe profilele de colţ sau intermediare ce
au servit la trasarea lucrărilor de săpături
Se trece la cofrarea talpilor de fundare. Aceasta se va realiza cu dulgheri specializati. Se
vor monta panouri tip Doka cu distantieri pierduti. Panourile vor fi prinse cu montanti verticali
si cravate din otel. Inainte de montajul panourilor acestea vor fi tratate cu solutii de tip Decofrol.
Se va stabili nivelul pana la care se va fi turnat betonul pentru a asigura acoperirea specificata
in proiect.
Inainte de turnarea betonului se verifica planeitatea, verticalitatea si integritatea panourilor.
Verticalitatea se poate asigura fie folosind o nivelă cu bulă de aer cu lungime mare de referinţă
(2-3 m), fie teodolitul aşezat pe o linie paralelă cu linia de rezemare a panourilor, care săasigure,
prin vizare, un plan vertical în raport cu care, cu ajutorul unei rigle, se măsoară distanţele pînă
la suprafaţa elementului, se convoaca inspectia de stat in constructii si dirigintele de santier
pentru verificarea armarii si a cofrajului. Daca este cazul se vor executa remedierile solicitate
de catre organele de control.
Dupa ce acestea isi dau acceptul se va trece la turnarea betonului in talpile de fundare.
Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului
de lucru, care are următoarele obligaţii:
- să aprobe începerea turnării betonului pe baza verificării directe a următoarelor:starea
cofrajelor şi a gropilor sau terasamentelor în care se toarne betonul si starea armăturii
- să verifice comanda pentru beton
13
- să verifice faptul că sunt asigurate condiţiile corespunzătoare pentru transportul betonului
la locul de punere în operă, precum şi mijloacele, facilităţile şi personalul pentru punerea în
operă a betonului, inclusiv cele necesare în caz de situaţii neprevăzute;
- să cunoască şi să supravegheze modul de turnare şi compactare a betonului, precum şi
prelevarea de probe pentru încercările pe beton proaspăt şi beton întărit.
Sunt necesare măsuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în timpul
turnării şi întăririi betonului, astfel:
- în general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie
cuprinsă între 5°C şi 30°C;
- în condiţiile în care temeratura mediului în momentul turnării sau în timpul perioadei de
întărire scade sub 5°C, se aplică prevederile din NE012-1/2007. Pământul, piatra, susţinerile
sau elementele structurale în contact cu betonul ce urmează a fi turnat trebuie să aibă o
temperatură care să nu provoace îngheţarea betonului înainte ca acesta să atingă rezistenţa
necesară pentru a rezista la efectele îngheţului;
- în cazul în care temperatura mediului depăşeşte 30°C în momentul turnării sau în timpul
perioadei de întărire este necesară utilizarea unor aditivi întârzietori de priză eficienţi şi luarea
de măsuri suplimentare (de exemplu: stabilirea de către un laborator autorizat sau acreditarea
unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a betonului);
Specificarea privind betonul, prevăzută în proiect, pentru comanda la furnizori sau pentru
preparare în staţii proprii, se face în conformitate cu prevederile NE 012-1, având în vedere şi
eventuale alte condiţii precizate în proiect.
Comanda pentru beton trebuie să fie conformă cu prevederile aplicabile din NE 012-
1/2007.
Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe.
Epruvetele confecţionate vor fi păstrate astfel:
- epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus în operă se păstrează în condiţiile
prevăzute în SR EN 12390-2;
- epruvetele de control pentru verificarea rezistenţelor la compresiune la termene
intermediare se păstrează în condiţii similare betonului pus în operă;
- epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, dacă este cazul, se
păstrează în condiţiile prevăzute în standardele de încercare aplicabile;
Pentru betoanele puse în operă, pentru fiecare construcţie, trebuie ţinută, la zi, condica de
betoane, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
- datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente în cazul producerii
betonului de către constructor;
- locul unde a fost pus betonul în operă în lucrare;
- ora începerii şi terminării turnării betonului;
- temperatura betonului proaspăt;
14
- probele de beton prelevate şi epruvetele turnate, modul de identificare a acestora şi
rezultatele obţinute la încercarea lor;
- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt turnat;
- eventualele evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii etc);
- temperatura mediului ambiant;
- personalul care a supravegheat turnarea şi compactarea betonului;
Datele din condica de betoane trebuie să asigure trasabilitatea betonului, de la prepararea
acestuia şi până la punerea în operă.
Durata de transport se consideră din momentul începerii încărcării mijlocului de transport
și sfârsitul descărării acestuia și nu poate depăși valorile de mai jos decât dacă se utilizează
aditivi întârzietori:
Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea și reîncărcarea cu beton a mijloacelor
de transport depăsește o oră, precum și la întreruperea lucrului, acestea vor fi curățate cu jet de
apă.
Rezistențele betonului la compresiune la o varsta mai mica de 28 zile se pot estima conform
capitolului 3.1.2 din SR EN 1992-1-1:2004.
Acesta se va turna cu pompa si va fi vibrat corespunzator cu butelia vibratoare pentru a
evita segragari ale betonului. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare
de 1,5 m
Dupa finalizarea turnarii betonului in talpile de fundare se va trece la cofrarea peretilor de
la subsol.
Cofrajul va fi din panouri tip Doka de 2,7 cm grosime, cu distantieri pierduti, prinse cu
montanti verticali si cravate din otel. Se vor amplasa golurile tehnologice asa cum sunt acestea
prevazute in proiect. Se va verifica verticalitatea cofrajului si se vor convoca factorii de control
pentru verificarea cofrajului si a armaturii. Dupa acordul acestora se trece la turnarea betonului
cu pompa in straturi orizontale de maxim 40 cm inaltime, acoperirea cu un strat nou trebuie să
se facă înaintea începerii prizei cimentului din betonul stratului inferior, betonul va fi vibrat cu
butelie vibratoare. Compactarea betonului se execută prin vibrare mecanică; în cazul
imposibilitătii de continuare a compactării prin vibrare, defectarea vibratoarelor, întreruperi de
curent electric, turnarea betonului se va continua până la pozitia corespunzătoare pe rost,
compactând manual betonul.
Betonul trebuie turnat şi compactat astfel încât să se asigure că întreaga armătură şi piesele
înglobate sunt acoperite în mod adecvat, în intervalul toleranţelor acoperirii cu beton compactat
şi că betonul va atinge rezistenţa şi durabilitatea prevăzute.
Viteza de turnare şi compactare trebuie să fie suficient de mare pentru a evita formarea
rosturilor de turnare şi suficient de redusă pentru a evita tasările sau supraîncărcarea cofrajelor
şi susţinerilor acestora.
Vom utiliza numai vibratoare omologate pentru care se folosesc caracteristicile tehnice şi
functionale şi pentru care se gasesc prescriptii de utilizare şi întretinere. Personalul care
efectueazã vibrarea betonului este instruit în prealabil asupra modului de utilizare a procedeului
pe care urmează să-l aplice.
15
Distanta dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de
maximum 1,0 m. În cazurile în care nu este posibilã respectarea acestei distante (din cauza
configuratiei armăturilor a unor piese înglobate sau alte cauze) se recomandă utilizarea
concomitentă a mai multor vibratoare.
Grosimea stratului de beton supusă vibrării se recomandă să nu depăsească 3/4 din
lungimea capului vibrator (butelia) la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sã pãtrundã
5...15 cm în stratul compactat anterior. Grosimea stratului de beton armat (înainte de
compactare) trebuie să fie de 1,1 - 1,35 ori mai mare decât grosimea finală a stratului compactat
în functie de lucrabilitatea betonului.
Distanta între două pozitii succesive de lucru ale zonelor vibrate trebuie să fie astfel stabilită
încât să fie asigurată acoperirea succesivă a întregii suprafete de beton compactat.
Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului vibratorului, forta perturbatoare si frecventa
corespunzătoare a acestuia) se va face în functie de dimensiunile elementelor şi de posibilitătile
de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armătură.
a. Vibrator interior (pervibrator). 1. butelie, 2. excentric, 3. electromotor, 4. cablu

b. poziţiile de lucru ale vibratorului c. poziţiile de lucru succesive ale vibratorului
d. determinarea razei de acţiune a vibratorului
16
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare internă se recomandă să fie L3 sau L4.
Durata de vibrare optimă din punct de vedere tehnico-economic se situează între durata
minimă de 5 sec. şi durata maximă de 30 sec. Prelungirea duratei de vibrare până la 50 sec.
impuse de conditii speciale locale, nu este de natură să dăuneze calitătii betonului.
Semnele exterioare după care se recunoaste că vibrarea betonului s-a terminat, sunt
următoarele:
- betonul nu se mai tasează;
- suprafata betonului devine orizontală şi usor lucioasă;
- încetează aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
- turnarea betonului în elemente cofrate pe înălţimi mai mari de 3,0 m se face prin ferestre
laterale
Se poate corecta poziţia armăturilor în timpul turnării, în condiţiile în care se produce
deformarea sau deplasarea acestora faţă de poziţia prevăzută în proiect.
Nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe
armături a vibratorului;
Se va asigurarea desfăşurarea circulaţiei lucrătorilor şi mijloacelor de transport în timpul
turnării pe podine astfel rezemate, încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă
circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt;
Turnarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau în procedura
de executare;
Durata maximă admisă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este necesară luarea unor
măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei
betonului. In lipsa unor determinări de laborator, aceasta se consideră de 2 ore de la prepararea
betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri şi 1,5 oră în cazul cimenturilor fără adaosuri;
Reluarea turnării, în cazul când s-a produs o întrerupere de turnare de durată mai mare, numai
după pregătirea suprafeţelor rosturilor;
Compactarea betonului va fi realizată in mod obligatoriu pentru a conţine o cantitate minimă
de aer oclus;
Vibrarea se utilizează ca metodă de compactare şi nu ca metodă de deplasare a betonului pe
distanţe lungi, sau de prelungire a duratei de aşteptare pe şantier înainte de turnare;
In timpul compactării betonului proaspăt, trebuie evitată deplasarea armăturilor şi/sau a
cofrajelor;
17
Betonul se compactează numai atât timp cât este lucrabil.
Turnarea betonului în elemente verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) se face respectându-se
următoarele prevederi suplimentare:
Betonul din peretii structurali de la subsol se va turna pana sub grinda superioara acestora.
6. DECOFRARE RADIER SI PERETI STRUCTURALI

Decofrarea acestora se va face cu atentie pentru a nu deteriora colturile elementelor din beton.
Panourile se vor curat si vor fi date cu solutii de conservare si hidrofobizare.
Elementele de constructii pot fi decofrate in momentul in care betonul are suficienta rezistenta
pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate.
Trebuie acordata atentie deosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta
aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul.
Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:
- partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de
minimum 2.5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate
(orientativ 2 zile pentru o temperatura de +5C si respectiv o zi pentru o temperatura de
+15C).
- cofrajele fetelor inferioare la plăci si grinzi, se vor indeparta mentinand sau remontand
popii de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa 70% pentru
elementele cu deschideri de max. 6 m. Si 85% pentru elementele cu deschideri mai mari de
6 m.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face prin
incercarea epruvetelor de control pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii
similare elementelor in cauza, conform prevederilor din STAS 1275–88. In cazul in care exista
dubii cu privire la rezultatele incercarilor pe epruvete se recomanda incercari nedistructive.
Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuand simetric catre reazeme, slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri, etc.) se va
face treptat, fara socuri. Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a
incarcarilor de catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea
materialului cofrajelor si sustinerilor.
La decofrare se vor lasa popi de siguranta. Amplasarea lor se recomanda a se stabili astfel:
- la grinzi avand pana la 6 m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora; la
deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta intre popi sau de la popi la
reazeme sa nu depaseasca 3 m;
- la plăci se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin 1 pop la 12 m2
de placa;
Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul.
Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care
se cofreaza sau se betoneaza.
In temen de maximum 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de
catre beneficiar si proiectant, la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale
structurii, incheindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si
eventualele defecte constatate. Se interzice efectuarea de remedieri, inainte de aceasta
examinare. In cazul constatarii unor defecte remedierea acestora se va face numai cu
instiintarea si acordul proiectantului, conform prevederilor din instructiunile tehnice C149-87.
18
7. COFRARE PLACA COTA -0.06
Folosind bornele si reperele stabilite la trasarea constructiei se stabileste nivelul superior al
cofrajului placii de peste subsol.
Se trece la cofrarea cu panouri tristrat tratate fenolic tip Doka de grosimea 27 mm ce vor
sprijini pe grinzi H20 de clasa I tip Doka cu miez integral din lemn stratificat, grinzi ce sprijina
pe popi metalici extensibili cu furca pentru fixarea grinzilor.
Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj, acestea se ung pe fetele care vin in contact cu
betonul, inainte de fiecare folosire, cu agenti de decofrare; acestia trebuie sa nu pateze betonul,
sa nu corodeze cofrajul, sa se aplice usor si sa nu-si schimbe proprietatile in conditiile climatice
de executie
Panourile de cofraj se vor aseza orientate pe directia longitudinala a placii, primul rand de
grinzi se va aseza pe directia perpendicular cu cea a cofrajelor la o distanta de 60 cm iar cel
de-al doilea rand de grinzi pe directia perpendicular primului rand de grinzi la o distanta de
100 cm.
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
• sa asigure obtinerea formei si dimensiunile elementelor de constructie din beton monolit

cu respectarea abaterilor admisibile;
• sa fie etanse la pierderile de lapte de ciment;
• sa fie stabile si rezistente sub actiunea tuturor incarcarilor ce apar in timpul executiei
lucrarilor;
• sa nu permita deformatii, sageti etc., peste tolerantele admise;
• sa asigure ordinea de montare si demontare fara a se degrada elementele de beton cofrate,
sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
• sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele ce se decofreaza;
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de indicatiile NE012-
99.
Dupa finalizarea cofrarii partii orizontale a placii se va trece la cofrarea inchiderilor verticale
perimetrale a grinzilor perimetrale.
Se vor amplasa cofrajele pentru golurile tehnologice in placa, acestea urmand a fi bordate
conform planurilor de armare.
8. ARMAREA PLACILOR
Armarea placilor se va face cu respectarea cu strictete a marcilor de otel date prin proiectul de
rezistenta.
Marcile de armatura se vor ridica pe placa gata fasonate fara a fi indoite sau deteriorate. Pe
cofraj se face doar asamblarea(asezarea si legarea) armaturilor inferioare si superioare, asa cum
este prevazut in planul de armare.
Clasele de toleranţe la fasonarea armăturii sunt următoarele:
19
a) la dimensiuni (lungime de tăiere, dimensiuni totale şi parţiale):
i. domeniul până la 1,0 m: TD,VII (Anexa C NE012/2/2010);
ii. domeniul peste 1,0 m: TD, IX (Anexa C NE012/2/2010);
b) la rectilinitate: TR,IV (Anexa C NE012/2/2010);
c) la unghiuri: TU,II (Anexa C NE012/2/2010);
Se va evita calcarea pe armatura din placi odata ce aceasta a fost asezata pe distantieri si caprite.
Circulatia se va face numai pe grinzi si pe podine special construite astfel incat armarea din
placa sa nu sufere deplasari sau deteriorari.
Barele se vor mentine in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului, prin elemente de sustinere, distantieri, agrafe
si capre etc. Se vor prevedea:
• cel putin doi distantieri la fiecare mp de placa sau perete;
• cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp;
• cel putin un distantier intre randurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda in
zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri.
Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor, se vor folosi capre
din otel beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la distanta
de maximum 1m (1buc/mp) in camp, respectiv de maximum 50cm (4buc /mp) in zonele de
consola.
Distanta libera verticala intre randuri succesive de bare din grinzi, se va mentine prin
prevederea unor bare metalice de distantare introduse la asemenea intervale, incat barele
principale sa nu faca sageata vizibila.
Legaturile pentru mentinerea la pozitie a armaturilor se pot confectiona din sarma neagra de
otel.
La incrucisari, barele de armare sa fie legate intre ele prin legaturi de sarma neagra (STAS 889-
80). Se vor utiliza doua fire de sarma de 1,18 mm diametru.
Retelele de armaturi din placi vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari
marginale pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate din doua
in doua in ambele sensuri (in sah).
La grinzi si stalpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor, sau
cu ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale etrierilor, pot
fi legate numai in sah (cel putin din doi in doi).
La terminarea montării armăturilor, datorită importanței deosebite a calității execuției acestora
cât și a faptului că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple,
acestea vor fi obligatoriu recepționate, încheindu-se proces verbal de lucrări ascunse.
Verificările trebuie efectuate şi însuşite de către beneficiar (dirigintele de șantier atestat
MLPAT), executant (șeful de lucrare – sing. Dragos NICA împreuna cu responsabilul tehnic
cu execuția atestat MLPAT – sing Ghita NICA) și trebuie să se refere la toate aspectele lucrării
și anume:
20
- numărul, diametrul și poziția barelor în diferite secțiuni transversale, caracteristice
elementului de structură;
- distanțele dintre etrieri, diametrul acestora și modul lor de fixare;
- lungimea porțiunilor de bară care depășesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în
elemente care se toarnă ulterior (mustăți);
- lungimea de suprapunere la înnădirii;
- numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
- dispozitivele de susținere a poziției armăturilor în cursul betonării (caprite, distanțieri etc.);
- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii;
Aceste elemente se consemnează cronologic în procesele verbale de lucrări ascunse
9. TURNAREA BETONULUI IN PLACI

Inainte de inceperea turnarii betonului se va transmite pe fata interioara a cofrajului nivelul
superior de turnare si se vor amplasa in campul placii repere dispuse la distante maxime de 2
m pentru asigurarea grosimii prevazute in proiect.
Se vor respecta conditiile descrise la turnarea betonului in elementele fundatiilor si elementele
verticale.
Pe langa acestea se vor adopta si urmatoarele masuri si procese tehnologice specifice turnarii
betonului in elemente plane orizontale.
Acestea se refera la inlatimea de turnare, modalitatea de turnare si de vibrare a betonului.
Planşeele se betonează odată pe toată suprafaţa lor (placă, grinzi, centuri), de preferat fără
întreruperi. Se admite crearea unui rost de lucru, betonarea oprindu-se la 90o ( suprafaţa rostului
perpendiculară pe cofraj).
Ideal ar fi ca betonarea structurii să se facă în mod continuu (fără întreruperi). Oprirea betonării
din diferite motive, conduce la apariţia unui rost de lucru care creează zone de slabă rezistenţă
şi impermeabilitate. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor se va stabili ţinând
sama de posibilităţile de organizare a lucrului şi de mărimea solicitărilor in diferite secţiuni ale
elementului de construcţie. De regulă, ele trebuie prevăzute în zonele în care solicitările sunt
minime.
Poziţia rosturilor de lucru precum şi tratarea lor de obicei sunt indicate prin proiect. Atunci
când ele nu sunt prevăzute în proiect, poziţia lor se va stabili numai de către conducătorul tehnic
al lucrării, înainte de începerea betonării respectându-se următoarele reguli:
- la grinzi, acesta se va face în zona de moment minim;
- la grinzi dacă aceste se betonează separat, rostul de lucru se lasă la 30…50 mm sub
nivelul inferior al plăcii;
- la plăcile armate pe două direcţii, el se va lăsa în zona cuprinsă între 1/5 şi 1/3 din lmin.
(lmin ‚ latura mică a plăcii) şi va fi paralele cu armătura de rezistenţă (de preferat latura
cea mai mică);
21
Grinzile se toarnă în straturi orizontale cu grosimea de 30..50 cm şi se compactează cu
pervibratorul. Plăcile se compactează cu vibratoare de suprafaţă (rigla vibratoare, placa
vibratoare).
Vibrarea de suprafaţă se va utiliza la compactarea plăcilor cu grosimea de maximum 200 mm.
Consistenţa betoanelor compactate prin vibrarea de suprafaţă se recomandă să fie cu tasare de
minimum 20 mm.
Durata vibrării va fi de 30...60 sec.
Grosimea stratului de beton turnat (înainte de compactare) trebuie să fie de 1,1 - 1,35 ori mai
mare decât grosimea finală a stratului compactat, în funcţie de consistenţa betonului. Distanţa
între două poziţii succesive de lucru ale plăcilor vibrante va fi astfel stabilită încât să fie
asigurată suprapunerea de minimum 50 mm în raport cu poziţia precedentă.
Dispozitive pentru vibrarea la suprafaţă. a. Placa vibratoare, b. Rigla vibratoare
Modul de lucru cu vibratorul de suprafaţă (placa şi grinda vibratoare).

- se deplasează plăcile vibrante pe suprafaţa betonului în diferite poziţii succesive, care
se suprapun între ele pe fâşi de 3-5 cm lăţime;
22
- distanţa dintre două poziţii succesive de lucru ale plăcilor sau riglelor vibrante trebuie
astfel stabilite încât să fie asigurate acoperirea succesivă a întregii suprafeţe de beton
compactat.
După terminarea compactării şi înainte de începerea prizei, suprafaţa betonului turnat se
nivelează.
Întrucât după compactare betonul continuă să se taseze, este necesar ca nivelul stratului de
beton nivelat să fie cu 2..3 cm. deasupra grosimii prevăzute în proiect.
Odată cu nivelarea feţei betonului se vor corecta şi eventualele neregularităţi în ceea ce priveşti
orizontalitatea şi dimensiunile părţilor vizibile ale elementului de beton armat.
Nivelarea se realizează astfel:
- în cazul elementelor de dimensiuni mici cu scule de diferite forme: (mistrii, drişce,
fretoane etc.);
- în cazul grinzilor prin tragere cu dreptare de lemn sau metal care reazemă, fie pe
contururile panourilor de cofraj atunci când cofrajul este de înălţimea elementului, fie
pe şipci de ghidare prinse la interior pe pereţii laterali dacă panourile sunt mai înalte;
- în cazul plăcilor, atunci când nivelarea se execută manual ea se realizează prin tragere
cu dreptare metalice sau din lemn.
10. ARMARE, COFRARE SI TURNARE STALPI

Dupa turnarea betonului in placa de peste subsol se procedeaza la armarea stalpilor.
Armaturile verticale ale stalpilor de la parter exista, aceasta fiind fixate inca de la momentul
armarii fundatiilor, prin urmare armarea stalpilor de la parter consta in montarea etrierilor
conform planurilor de armare.
Pentru respectarea distantei dintre etrieri impuse prin proiect se vor insemna pe barele verticale
cu o creta si cu ajutorul ruletei locul fiecarui etrier.
In orice moment, armatura se va mentine curata, fara urme de murdarie, vopsea, ulei, grasime,
rugina, readerenta, pamant aderent sau orice alt material care poate prejudicia aderenta dintre
beton si armatura sau care poate cauza corodarea armaturii.
23
Barele livrate in colaci sau barele drepte indoite la jumatate din motive de transport, sau barele
incorect indoite, se vor indrepta prin metode care sa nu prejudicieze materialul. Barele care
prezinta semne de fisurare se vor respinge.
Armatura se va taia si/sau indoi la rece si fasona conform prevederilor din NE 012-99.
Fasonarea se va face la bancul de fier amplasat in santier, manual sau cu masina de indoit
fierul.
Barele nu se vor taia la flacara si nu se vor incalzi inainte de taiere, cu exceptia cazului in
care se obtine acceptul expres din partea Proiectantului de rezistenta.
Inainte de fasonare armaturile trebuie sa fie curate si drepte. Eventualele pete de rugina se pot
indeparta prin lovire cu ciocanul sau prin frecare cu peria de sarma (numai in zonele in care
barele urmeaza a fi innadite prin sudura). Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor
barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in NE 012-99.
Otelul beton livrat in bare indoite sau in colaci, inainte de taiere si fasonare, va fi indreptat cu
grija, fara a i se deteriora profilul. In cazul intinderii otelului cu troliul, lungirea maxima nu
trebuie sa depaseasca 1 mm/m. Barele taiate si fasonate, cat si carcasele, sunt apoi depozitate
in mod corespunzator pe sortimente, in pachete etichetate, spre a se evita confundarea lor.
Armaturile se termina cu ciocuri. Ciocul se indoaie la 180° in cazul armaturilor netede si la 90°
in cazul armaturitor cu profil periodic. Raza interioara de indoire este de minim 1,25d in cazul
armaturilor netede portiunea dreapta de la capat de minim 3d iar pentru PC52 indoirea la capat
la 90° cu raza minima de 2d, cu o portiune dreapta de capat de minim 7d in cazul etrierilor care
se indoaie dupa un unghi drept, raza cercului de indoire va fi de minimum 2d (d = diametrul
barei etrierului). Indoirea barelor de trecere din grinzi peste coltul unui cadru, se va face dupa
un cerc cu raza de cel putin 10d (carcase grinzi).
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa fara socuri cu miscari lente.
La montarea armaturilor trebuie adoptate masuri corespunzatoare, care sa asigure buna
desfasurare a turnarii si compactarii betonului (crearea unor spatii libere intre armaturile de la
partea superioara la intervale de maxim 3 m care sa permita patrunderea libera a betonului sau
a furtunelor prin care se descarca betonul, precum si a spatiilor necesare patrunderii
vibratorului, min. 2,5 x D vibrator, la interval de max. 5 ori grosimea elementului, uzual
diametrul vibratorului fiind de 38 sau 58 mm). In acest scop, dupa caz, se va monta sau incheia
partial armatura superioara, urmand a se completa inainte de ultima etapa de betonare sau se
va solicita reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect, daca nu sunt rezolvate
aceste probleme de betonare prin proiectul tehnologic.
O atentie deosebita se va acorda succesiunii montarii barelor in nodurile formate de armaturile
verticale din stalpi si pereti cu armaturile din grinzile principale ale cadrelor si armaturile din
carcasele grinzilor de cuplare, cu respectarea dispozitiilor din plansele de detalii ale proiectului
structurii de rezistenta a subsolurilor.
Se vor lua masuri corespunzatoare care sa asigure mentinerea la pozitie a armaturilor in timpul
turnarii si compactarii betonului (agrafe, distantieri).
Armatura se va fixa la pozitiile din planuri si se va asigura pentru prevenirea deplasarilor in
timpul turnarii betonului, respectand tolerantele din NE 012-99 cu privire la pozitionarea
armaturii.
24
Distantele minime admise intre armaturi si diametrele minime pentru elementele de beton
armat monolit, sunt precizate in NE 012-99.
Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturii principale se va realiza conform
specificatiilor din planse sau in limitele tolerantelor admise (NE 012-99, STAS 10107/0–90).
Distantierii se pot confectiona din orice material durabil, care nu cauzeaza corodarea armaturii
si nu duce la exfolierea acoperirii cu beton.
Barele se vor mentine in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului, prin elemente de sustinere, distantieri, agrafe,
capre etc. Se vor prevede cel putin un distantier la fiecare metru liniar de stalp;
La incrucisari, barele de armare sa fie legate intre ele prin legaturi de sarma neagra (STAS 889-
80). Legarea se face cu sarma, se vor utiliza doua fire de sarma de 1,18 mm diametru. Vor fi
legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor, sau cu ciocurile agrafelor.
Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai in sah
(cel putin din doi in doi).
La terminarea montarii armaturilor se vor consemna in procesul verbal constatarile rezultate
in urma verificarilor efectuate cu privire la:
• numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale

elementelor structurii
• distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare
• dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii
• modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia
• pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate
Dupa receptia armarii prin procesul verbal de lucrari ascunse vom trece la cofrarea stalpilor.
Cofrarea se va face tot cu panouri de 27 mm din lemn stratificat tip Doka cu cravate pentru
stalpi reglabile.
Dupa inchiderea cofrajului se vor verifica verticalitatea tuturor laturilor ale stalpilor si
pozitia acestora in conformitate cu planul de stalpi, corespondența cotelor cofrajelor, atât în
plan orizontal cât și pe verticală, cu cele din proiect. Verificarile se vor face cu dreptarul cu
nivela, ata de trasare. De asemenea se va face si o verificare cu teodolitul din punctele de
baza stabilite la trasarea constructiei.
Se vor verifica: rezistența şi stabilitatea elementelor de susținere existente şi corecta montare
și fixare a susținerilor si masurile de fixarea a cofrajelor de elementele de susținere
Înainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica:
Dupa finalizarea cofrajului se vor face pregatiri în vederea turnarii betonului în stalpi.
Pe interiorul cofrajului se va stabili nivelul pan la care se va turna betonul și anume sub nivelul
grinzilor pentru a permite formarea nodului monolit cu grinda ce va fi armata și turnata odata
cu placa.
Avand in vedere inaltimea stalpilor nu este necesara executarea unor guri de turnare sau
vibrare.
La turnarea betonului se vor respecta reglementarile descrise mai sus cu privire la inaltimea de
la care se face turnarea, groșimea straturilor turnate și modalitatea de vibrare a betonului.
Turnarea va fi supravegheata in permanenta de seful de santier iar in cazul in care se constata
deformari sau cedari ale cofrajului se va opri in acel element.
25
Verificarile de calitate a betonului se vor face in același mod in care au mai fost descrise in
acest plan de executie.
12. GRINZI
Distanta libera verticala intre randuri succesive de bare din grinzi, se va mentine prin
prevederea unor bare metalice de distantare introduse la asemenea intervale, incat barele
principale sa nu faca sageata vizibila.
Legaturile pentru mentinerea la pozitie a armaturilor se pot confectiona din sarma
neagra de otel.
Innadirea barelor se face prin suprapunere fara sudura.
Constructorul va procura otelul beton, pe cat este posibil, la lungimea prevazuta in planse.
Constructorul poate folosi doua bare mai scurte in locul uneia lungi cu conditia ca acestea sa
fie joantate prin procedee omologate.
In sensul prezentei specificatii, innadirea inseamna orice imbinare, intre doua bare in
afara de cele din planse, care asigura transferul eforturilor de la bara la bara. Innadirile pot fi
prin suprapunere, prin sudura, prin procedee mecanice și alte tehnologii omologate.
Pentru armatura de rezistenta din elementele structurii de este prevazuta in proiect,
innadirea barelor prin suprapunere fara sudura.
Nu se innadesc prin sudura barele cu diametre sub 10 mm.
Innadirile se amplaseaza, de regula, in zonele cu efort minim in armaturi. La elementele
verticale (stalpi, diafragme) se admite innadirea deasupra nivelului fiecarui planseu. Pentru
innadirea prin suprapunere a barelor, altele decat cele aratate pe planse, lungimea de
suprapunere necesara, cat și decalarea innadirilor se determina conform STAS 10107/0-90.
La armaturile intinse ale elementelor solicitate la incovoiere, daca pe lungimea unei
innadiri prin suprapunere, efortul in armatura scade astfel ca la unul din capete ≤0,25 Ra,
lungimea de suprapunere este egala cu lungimea de ancoraj.
Pentru armaturile innadite in zonele care sub orice incarcare raman solicitate la
compresiune, lungimile de inadire prin suprapunere trebuie sa fie de 30d pentru betoane de
clasa ≤ C20/25(Bc25) și de minim 20d in pentru betonane de clasa ≥ C20/25(Bc25).
Innadirile se considera decalate, daca vor avea distanta intre axele innadirilor cel putin
cat lungimea suprapunerii inmultita cu factorul 1.3.
DUPA DECOFRAREA STALPILOR DE LA PARTER VOR FI REPETATE

URMATOARELE PROCESE TEHNOLOGICE DESCRISE MAI SUS:
- ARMARE SI COFRARE GRINZI SI PLACA PESTE PARTER
- TURNARE GRINZI SI PLACA PESTE PARTER
- ARMARE SI COFRARE STALPI ETAJ I
- TURNARE STALPI ETAJ I
- ARMARE SI COFRARE GRINZI SI PLACA PESTE ETAJ I
- TURNARE GRINZI SI PLACA PESTE ETAJ I
- ARMARE SI COFRARE STALPI ETAJ II
26
- TURNARE STALPI ETAJ II
- ARMARE SI COFRARE GRINZI SI PLACA PESTE ETAJ II
- TURNARE GRINZI SI PLACA PESTE ETAJ II
- ARMARE SI COFRARE STALPI MANSARDA
- TURNARE STALPI MANSARDA
- ARMARE SI COFRARE GRINZI PESTE MANSARDA
13. STRUCTURA DE LEMN INVELITOARE

Se traseaza pozitia cosoroabelor, se amplaseaza cosoroabele din lemn ecarisat in pozitiile din
planul de sarpanta si se fixeaza cu prinderile lasate din grinzile de peste mansarda – prinderi
din OB 37 din 60 in 60 de cm.
Pe cosoroabele fixate se traseaza pozitia popilor conform planului. Se amplaseaza popii din
lemn de rasionoase ecarisat cu sectiunea si se prind la partea inferioara cu prinderile prevazute
in proiect.
Se verifica pozitia popilor.
Se amplaseaza panele de camp și pana de coama din lemn ecarisat cu secțiunea de pe popii
existenti si se solidarizeaza cu acestia prin prinderile specificate in proiect.
In final se amplaseaza capriorii ce sprijina pe cosoroabele perimetrale, panele de camp si pana
de coama. Capriorii se vor cherta si se vor prinde de cosoroabe si pane onform proiectului.
Se dupa amplasarea capriorilor se monteaza clestii, contrafisele, scoabele si cuiele asa cum
sunt acestea date prin proiect.
La finalizarea structurii de rezistenta a sarpantei vor fi convocati dirigintele de santier, inspectia
de stat in constructii si proiectantul pentru verificarea lucrarilor executate si incheierea
procesului verbal.
14. INVELITOARE
Invelitoarea este alcatuita din urmatoarele straturi :
- astereala - strat continuu de scanduri care asigura o protectie suplimentara impotriva
patrunderii apelor si zapezilor ;
- carton sau panza bitumata sau folie polietilena cu rol de hidroizolatie peste care
se bat sipci din lemn paralele cu panta pe care se vor monta elementele de invelitoare
;
- elementele de invelitoare - table profilata ;
Tabla din otel galvanizat va fi otel laminat la cald .
Jgheaburi si burlane din acelasi material ca la tablele pentru acoperis.
Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, invelisuri
protective, separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei metalice.
27
Se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzand coama,
sageac, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de inchidere.
Se potrivesc materialele si finisajele acoperisului.
Banda de etansaree: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sensibila la
presiunee 100%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este toxica,
nu pateaza.
Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric, polisulfidea butil sau etansator din silicon
cum se recomanda de producatorul constructiei.
Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant pentru a asigura
ventilatie adecvata, se vor acoperi cu o invelitoare impermeabila pentru a le pastra uscate si
pentru a impiedica deteriorarea lor.
Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor.
Se vor respecta datele produselor incluzand specificatiile producatorului, instructiunile de
montare, recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis.
Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor . Se indica
rosturile de dilatare si conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru bariere si
penetrari.
Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil.
Se curata suprafetele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte. Se bat
cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate in substructure.
Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este specificat sau
indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului
tablelor.
Se monteaza o folie( membrana) elastica de protectie cu rol de bariera de vapori pe toata
suprafata acoperisului exceptand cazul in care producatorul specifica altfel. Imbinarea se
suprapune minim 5cm.
Tablele prefabricate, imbinarile, fasiile, penele, doliile, tratamentele marginilor, jgheaburile si
alte componente ale tablei metalice pentru acoperisuri, pentru profile, elemente de drenare
indicate si dupa cum se cere pentru evitarea scurgerilor. Se prevad pentru expansiune si
contractia termica a lucrarilor, cum se indica. Se etanseaza imbinarile dupa cum este indicat si
cerut pentru evitarea scurgerilor. Se folosesc materiale perfabricate cat de mult posibil.
Imbinari tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare, se incastreaza flanse pentru
elementele de imbinare nu mai mici de 2,5 cm in etansator. Cand temperatura ambientala este
moderata in momentul monatrii, 5° - 21°C., se monteaza elemente de imbinare pentru 50%
miscare in ambele parti. Se regleaza proportional pentru montari la temperaturi ambientale mai
mari. Nu se monteaza imbinari tip etansare la temperaturi sub 5°C.
Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrari vizibile si localizati
astfel icat sa minimizati posibilitatile de scurgere. Acoperiti si etansati elementele de prindere
si ancorele cum se cere pentru o montare adecvata.
Se indeparteaza stratul protectiv de pe suprafete vizibile ale tablei metalice pentru acoperis. Se
indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor.
28
Se curata suprafetele metalice vizibile de substantele care ar putea interactiona cu oxidarea sau
agentii atmosferici.
Se asigura protectia finala a intr-un mod acceptabil pentru a se asigua absenta deteriorarii
acoperisului in momentul receptiei lucrarilor.
Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infiltrarea apei.
- Asezarea va incepe de la capatul opus unde se previne vantul.
- Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si suruburi
autofiletante pentru legatura cu sageacul.
Se vor respecta instructiunile de montaj ale producatorului , dar in principal se vor respecta
urmatoarele reguli :
- sensul de montaj este de la poala spre coama ;
- rezemarea pe suport se face pe cuta cea mai larga ;
- se vor respecta detaliile de coame , pazii , timpane prezentate in proiect ;
Se folosesc conectorii dupa cum recomandati de producator. Vopseaua trebuie sa aiba aceeasi
culoare ca a acoperisului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere. Acestea se
aplica intr-un mod curat, consistent si dupa un anumit criteriu. Se folosesc suruburi tip TEK
pentru streasina acoperisului, unde ramele acoperisului sunt vizibile.
Jgheaburile si burlanele vor fi prefabricate , de acelasi tip cu materialul invelitorii ( pot fi din
PVC sau tabla prevopsita ).
Burlanele vor fi montate vertical , vor fi bine fixate cu bratari , cu tronsoanele petrecute etans
, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm . Burlane trebuie asigurate de pereti prin intermediul
unor fitinguri de ancorare (bracheti sau alte mijloace), cu un punct sigur pe sectiunea tevilor
si bride ce permit dilatarea si contractarea tevilor.
Bridele de ancorare fixate vor fi atasate la fitingurile de dilatare. Aceste fitinguri vor fi din
acelasi material ca si tevile.
O banda cu frecare mica va fi plasata intre fitingul de dilatare si teava. Distanta dintre doua
puncte de ancorare nu va fi mai mare de 2 m.
Tevile sunt asamblate prin intermediul unui manson neted fara adeziv. Imbinarile sunt
hidroizolante cu materiale izolante potrivite.
Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda protejata anticoroziv . Profilul jgheabului este
fixat in carlige astfel incat sa permita dilatarea. Jgheabul este suspendat de streasina
inferioara a acoperisului pentru a colecta apa de ploaie de pe acoperis. Lungimea maxima a
unei bucati este de 6 m. Lungimea maxima a jgheabului fara prelungire egal: 12 m.
Inclinatia jgheabului este de 3-4 mm/m, reglata de carligele de prindere.
Carligele de prindere trebuie sa permita reglarea inaltimii jgheabului.
Carligele de prindere sunt prinse de ultima pana astfel incat sa previna inclinarea jgheabului.
Distanta maxima dintre 2 carlige este 45 cm (3 pe metru).
Elementele de prelungire sunt prevazute la cel mai inalt punct al inclinatiei pentru a micsora
scurgerea.
29
Glafurile , sorturile trebuie montate cu panta transversala spre exterior si trebuie prevazute cu
lacrimar.
Verificari inainte de inceperea executiei invelitorii .
- Existenta proiectului si a detaliilor de executie ;
- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale ;
- Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi ;
- Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de receptie calitativa al suportului
;
- Elementele geometrice ale suportului : pante , planeitate , rectiliniaritate , distante
dintre axe );abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la
dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta ;
- Existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii ( sorturi ,
pazii , dolii , strapungeri , jgheaburi , burlane );
Verificari in timpul executiei lucrarilor
- Daca se respecta procedura tehnica de executie ;
- Daca se respecta proiectul si detaliile de executie ;
Pentru stratul de membrana hidroizolatoare :
- suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari ;
- la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 –3 cm
, iar membrana trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie ;
- ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse parallel cu streasina la acoperisuri cu panta
pana la 20 cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari ;
- ca foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele , cu petreceri de
10 cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat ;
- toate racordarile acoperisului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii ;
Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor .

- existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor ;
- existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi ;
- invelitorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de etanseitate
la apa , la vant , la ploaie sau zapada ;la examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite
ca aceasta sa prezinte interspatii prin care sa se vada lumina din exterior ;
19. SISTEME DE BALUSTRADE SI MAINI CURENTE
Scule ,dispozitive si utilaje folosite
- stanta
30
- fierastrau
- foarfeca
- aparat de sudura electric
- polizor
- dispozitive de asamblare-sudare
- funii, centuri de siguranta, casca de protectie
Laminatele din care se confectioneaza structura metalica se sorteaza pe marci, clase de calitate
si dimensiuni.
Inainte de trasare si debitare, toate laminatele se curata pe ambele fete, pentru a se inlatura
rugina, petele de grasime si vopsea etc.
Cu ocazia sortarii se verifica corespondenta laminatelor cu indicatiile din proiect privind marca
si clasa de calitate.
Inainte de debitare laminatele se verifica bucata cu bucata, in ceea ce priveste dimensiunile,
aspectul exterior si eventualele defecte de suprafata vizibile pe muchii. Laminatele cu
suprapuneri, stratificari, exfolieri, segregatii, deformatii (ca torsiuni, ciupercari, curba in forma
de sabie), abateri dimensionale si alte defecte care nu se incadreaza in cele prevazute in
prescriptiile tehnice in vigoare, trebuie eliminate de la debitare.
Materialele care nu corespund marcii, clasei de calitate, vor fi indepartatate. Ele nu vor fi
folosite ca elemente de rezistenta. Defectele de suprafata ale laminatelor care nu au influente
asupra rezistentei pieselor vor fi remediate prin polizare fara incalzirea excesiva a suprafetelor.
Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele prevazute in stas 767-88-pct. 2.3 trebuie
indepartate inainte de trasare si debitare.
Indreptarea pieselor se poate face la rece cand raza de curbura este mai mare sau cel putin egala
cu :
- de 50 de ori grosimea tablei
- de 25 de ori inaltimea sau latimea talpii
- de 45 de ori latimea aripii la cornier sau a tablei
In toate celelalte cazuri, indreptarea sau indoirea se va face la cald (700 gr. C). Este interzisa
indreptarea sau indoirea laminatelor la culoarea albastra (200 – 300 gr. C).
Oţel moale conform standardelor româneşti, oţel lat laminat la cald, oţel rotund, profile
laminate la cald, tabla de oţel.
Tabla va avea grosimea de cel puţin 2,0 mm şi va fi zincată la cald (490/mp)
Accesorii: şuruburi, piuliţe, şaibe, dibluri, etc.
Confecţiile metalice se vor executa în ateliere specializate conform desenelor de execuţie şi
cu mostrele aprobate.
Toate suprafeţele tâmplăriei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual şi banderole de
protecţie.
31
Verificări în vederea recepţiei
– Aspectul şi starea generală;
– Elemente geometrice – aliniere în cadrul ansamblurilor ca: înălţime, adâncime,
verticalitate,centrare;
– Corespondenţă cu proiectele aprobate.
Intocmit,
SC STRUCTURI SRL
32

Parte Scrisa - Boldesti Scaeni

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Parte Scrisa - Boldesti Scaeni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Verificator tehnic atestat MDRAP Nr.

Ing. Ionel Oiță Data:

privind verificarea de calitate la cerinta “ A ” de rezistenta si stabilitate a proiectului:

• proiectant general: SC “STRUCTURI” SRL Focşani

• beneficiar: Orașul BOLDESTI-SCAENI

• amplasament: Str. Intrarea Pietii , Nr. 5, oraș Orașul

2. Caracteristicile principale ale proiectului si ale constructiei:

• 2 cladiri identice, dispuse in oglida, cu regimul de inaltime S+P+3E, cu

• structura de rezistenta este pe cadre din beton armat;

• stâlpii au secțiuni de tip L 30x60 cm,

• grinzile au secțiunile de 30x45 cm si 30x40 cm

• grosimea placilor planseului este de 14 cm.

• dimensiuni geometrice in plan sunt pentru ambele blocuri 17,25

• înălțimile de nivel sunt de 2.00 m la subsol si 2.80 m la etajul curent;

• zona amplasamentului constructiei se caracterizeaza prin acceleratia

• natura terenului de fundare este normala cu presiunea conventionala de

• zona climatica pentru vant se caracterizeaza prin presiunea de referinta qb

• zona climatica pentru zapada se caracterizeaza prin incarcarea pe sol S0,K

• clasa de importanta a cladirilor este III, cu coeficientul γi = 1,00 in

• categoria de importanta a cladirilor este “ C ”, conform H.G.766/1997

3. Documente prezentate la verificare:

• “ Memoriu tehnic de rezistenta ”

• planse de rezistenta desenate pentru faza:

4. Concluzii asupra verificarii:

• Se constata ca sunt respectate normativele tehnice in vigoare, care

• In urma verificarii, se considera proiectul in faza de detalii de executie

• Conform prevederilor Legii nr. 10 / 1995, la executie, investitorul si

Verificator tehnic atestat M.D.R.A.P.

Denumirea lucrării: CONSTRUCTIA DE LOCUINȚE PENTRU TINERI

Amplasament : Str. Intrarea Pietii , Nr. 5, oraș Orașul BOLDESTI-

Beneficiar : Orașul BOLDESTI-SCAIENI

Proiectant : S.C. STRUCTURI S.R.L.

Număr proiect : 12/2018

Faza de proiectare: PTh

2. Date privind amplasamentul

3. Date privind cladirea-DESCRIEREA SISTEMULUI STRUCTURAL

3 MEMORIU DE REZISTENTA - “ LOCUINȚE PENTRU TINERI DESTINATE INCHIRIERII, S+P+3E – 24 U.L.”

4. Masuri de protectie a muncii

4 MEMORIU DE REZISTENTA - “ LOCUINȚE PENTRU TINERI DESTINATE INCHIRIERII, S+P+3E – 24 U.L.”

Norme pentru lucrari de cofraje, schele si esafodaje

6 MEMORIU DE REZISTENTA - “ LOCUINȚE PENTRU TINERI DESTINATE INCHIRIERII, S+P+3E – 24 U.L.”

Norme pentru cofraje

Norme pentru fasonarea si montarea armaturilor de otel-beton

Norme pentru prepararea, transportul, turnarea si compactarea betonului

Norme pentru transportul betonului

Norme de turnare si compactarea betonului

Norme pentru executarea lucrarilor pe timp friguros

9 MEMORIU DE REZISTENTA - “ LOCUINȚE PENTRU TINERI DESTINATE INCHIRIERII, S+P+3E – 24 U.L.”

5. Protectia impotriva incediilor

6. Masuri pentru respectarea legislatiei in activitatea de constructii

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10 / 1995, beneficiarul si constructorul vor

MEMORIU DE REZISTENTA - “ LOCUINȚE PENTRU TINERI DESTINATE INCHIRIERII, S+P+3E – 24 U.L.”

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII

Denumirea lucrării: CONSTRUCTIA DE LOCUINȚE PENTRU TINERI

Amplasament : Str. Intrarea Pietii , Nr. 5, oraș Orașul BOLDESTI-

Beneficiar : Orașul BOLDESTI-SCAIENI

Proiectant : S.C. STRUCTURI S.R.L.

Număr proiect : 12/2018

Faza de proiectare: D.T.A.C. +P.Th.+D.E.

2 FAZA DETERMINANTĂ „B” • PVLA B, E, I, P

PROGRAM DE CONTROL IN FAZE DETERMINANTE - REZISTENTA- “ Locuinte pentru tineri destinate

9 FAZA DETERMINANTĂ „G” • PVRC B, E, P, I

12 RECEPTIE FINALA • PVR Conforn HG